الۤمۤرۚ تِلۡكَ ءَایَـٰتُ ٱلۡكِتَـٰبِۗ وَٱلَّذِیۤ أُنزِلَ إِلَیۡكَ مِن رَّبِّكَ ٱلۡحَقُّ وَلَـٰكِنَّ أَكۡثَرَ ٱلنَّاسِ لَا یُؤۡمِنُونَ ﴿١﴾
1. Alif. Lam. Mim. Ra.(2) Acestea sunt versetele Cărţii(3). Iar ceea ce ţi‑a fost revelat de către Domnul tău(4) este Adevărul, însă cei mai mulţi oameni nu cred(5).
ٱللَّهُ ٱلَّذِی رَفَعَ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ بِغَیۡرِ عَمَدࣲ تَرَوۡنَهَاۖ ثُمَّ ٱسۡتَوَىٰ عَلَى ٱلۡعَرۡشِۖ وَسَخَّرَ ٱلشَّمۡسَ وَٱلۡقَمَرَۖ كُلࣱّ یَجۡرِی لِأَجَلࣲ مُّسَمࣰّىۚ یُدَبِّرُ ٱلۡأَمۡرَ یُفَصِّلُ ٱلۡـَٔایَـٰتِ لَعَلَّكُم بِلِقَاۤءِ رَبِّكُمۡ تُوقِنُونَ ﴿٢﴾
2. Allah este Cel care a înălţat cerurile(6) fără stâlpi pe care să‑i vedeţi, iar apoi s‑a aşezat pe Tron şi a supus soarele şi luna(7), fiecare urmându‑şi cursul său până la un termen hotărât(8). El orânduieşte lucrul şi tâlcuieşte semnele(9) î n a mănunţime, p oate c ă v oi v eţi fi încrezători în întâlnirea cu Domnul vostru(10).
وَهُوَ ٱلَّذِی مَدَّ ٱلۡأَرۡضَ وَجَعَلَ فِیهَا رَوَ ٰسِیَ وَأَنۡهَـٰرࣰاۖ وَمِن كُلِّ ٱلثَّمَرَ ٰتِ جَعَلَ فِیهَا زَوۡجَیۡنِ ٱثۡنَیۡنِۖ یُغۡشِی ٱلَّیۡلَ ٱلنَّهَارَۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَـَٔایَـٰتࣲ لِّقَوۡمࣲ یَتَفَكَّرُونَ ﴿٣﴾
3. El este Cel care a întins pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri. Şi din toate roadele a făcut pe el câte o pereche(11). El lasă ca noaptea să acopere şi să ascundă ziua. În acestea sunt semne pentru cei care cugetă.
وَفِی ٱلۡأَرۡضِ قِطَعࣱ مُّتَجَـٰوِرَ ٰتࣱ وَجَنَّـٰتࣱ مِّنۡ أَعۡنَـٰبࣲ وَزَرۡعࣱ وَنَخِیلࣱ صِنۡوَانࣱ وَغَیۡرُ صِنۡوَانࣲ یُسۡقَىٰ بِمَاۤءࣲ وَ ٰحِدࣲ وَنُفَضِّلُ بَعۡضَهَا عَلَىٰ بَعۡضࣲ فِی ٱلۡأُكُلِۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَـَٔایَـٰتࣲ لِّقَوۡمࣲ یَعۡقِلُونَ ﴿٤﴾
4. Iar pe pământ sunt parcele învecinate şi grădini de viţă de vie, de grâne, de palmieri în tufe şi câte unul de la o rădăcină, udate de la o singură apă(12). Şi le‑am făcut Noi pe unele mai bune decât altele la mâncare.(13) În acestea sunt semne pentru un neam [de oameni] care pricep.
۞ وَإِن تَعۡجَبۡ فَعَجَبࣱ قَوۡلُهُمۡ أَءِذَا كُنَّا تُرَ ٰبًا أَءِنَّا لَفِی خَلۡقࣲ جَدِیدٍۗ أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ بِرَبِّهِمۡۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلۡأَغۡلَـٰلُ فِیۤ أَعۡنَاقِهِمۡۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٥﴾
5. Şi dacă tu te miri(14), de mirare sunt vorbele lor: „Oare când vom fi ţărână, vom fi noi creaţi din nou?”(15) Aceia(16) sunt cei care nu cred în Domnul lor. Aceia sunt cei pe ale căror gâturi se vor afla juguri. Aceia sunt oaspeţii Focului şi ei în el vor avea sălaş veşnic.
وَیَسۡتَعۡجِلُونَكَ بِٱلسَّیِّئَةِ قَبۡلَ ٱلۡحَسَنَةِ وَقَدۡ خَلَتۡ مِن قَبۡلِهِمُ ٱلۡمَثُلَـٰتُۗ وَإِنَّ رَبَّكَ لَذُو مَغۡفِرَةࣲ لِّلنَّاسِ عَلَىٰ ظُلۡمِهِمۡۖ وَإِنَّ رَبَّكَ لَشَدِیدُ ٱلۡعِقَابِ ﴿٦﴾
6. Şi ei îţi cer să grăbeşti răul înaintea binelui, când înaintea lor au fost pilde(17). Domnul tău este Cel cu iertarea pentru oameni, în pofida nelegiuirii lor. Şi Domnul tău este aspru la pedeapsă(18).
وَیَقُولُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لَوۡلَاۤ أُنزِلَ عَلَیۡهِ ءَایَةࣱ مِّن رَّبِّهِۦۤۗ إِنَّمَاۤ أَنتَ مُنذِرࣱۖ وَلِكُلِّ قَوۡمٍ هَادٍ ﴿٧﴾
7. Şi cei care nu cred zic: „De ce nu i s‑a trimis lui un semn(19) de la Domnul lui?” Dar tu eşti numai un prevenitor(20) şi fiecare neam are un călăuzitor(21).
ٱللَّهُ یَعۡلَمُ مَا تَحۡمِلُ كُلُّ أُنثَىٰ وَمَا تَغِیضُ ٱلۡأَرۡحَامُ وَمَا تَزۡدَادُۚ وَكُلُّ شَیۡءٍ عِندَهُۥ بِمِقۡدَارٍ ﴿٨﴾
8. Allah ştie ce poartă fiecare femeie [în pântece] şi ceea ce lipseşte sau ceea ce este prea mult în pântece(22) şi tot lucrul are la El măsură.
عَـٰلِمُ ٱلۡغَیۡبِ وَٱلشَّهَـٰدَةِ ٱلۡكَبِیرُ ٱلۡمُتَعَالِ ﴿٩﴾
9. Ştiutorul celor ascunse(23) şi al celor vizibile, Cel Mare, Cel Preaînalt(24)!
سَوَاۤءࣱ مِّنكُم مَّنۡ أَسَرَّ ٱلۡقَوۡلَ وَمَن جَهَرَ بِهِۦ وَمَنۡ هُوَ مُسۡتَخۡفِۭ بِٱلَّیۡلِ وَسَارِبُۢ بِٱلنَّهَارِ ﴿١٠﴾
10. Pentru El sunt egali acela dintre voi care ţine ascuns cuvântul Său(25) şi acela care îl rosteşte cu glas tare(26), acela care stă ascuns în timpul nopţii(27) şi acela care se arată în ziua mare(28).
لَهُۥ مُعَقِّبَـٰتࣱ مِّنۢ بَیۡنِ یَدَیۡهِ وَمِنۡ خَلۡفِهِۦ یَحۡفَظُونَهُۥ مِنۡ أَمۡرِ ٱللَّهِۗ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یُغَیِّرُ مَا بِقَوۡمٍ حَتَّىٰ یُغَیِّرُواْ مَا بِأَنفُسِهِمۡۗ وَإِذَاۤ أَرَادَ ٱللَّهُ بِقَوۡمࣲ سُوۤءࣰا فَلَا مَرَدَّ لَهُۥۚ وَمَا لَهُم مِّن دُونِهِۦ مِن وَالٍ ﴿١١﴾
11. El(29) are îngeri care‑l însoţesc unul după altul, înaintea lui şi în urma lui, care îl veghează din porunca lui Allah(30). Allah nu schimbă starea unor oameni până ce ei nu schimbă ceea ce se află în sufletele lor. Iar dacă Allah voieşte un rău pentru un neam(31), acesta nu poate fi respins. Şi ei nu au în locul lui Allah nici un alt ocrotitor(32).
هُوَ ٱلَّذِی یُرِیكُمُ ٱلۡبَرۡقَ خَوۡفࣰا وَطَمَعࣰا وَیُنشِئُ ٱلسَّحَابَ ٱلثِّقَالَ ﴿١٢﴾
12. El este Cel care vă arată fulgerul [ce vă inspiră] teamă şi nădejde(33) şi El plăsmuieşte norii cei grei(34).
وَیُسَبِّحُ ٱلرَّعۡدُ بِحَمۡدِهِۦ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُ مِنۡ خِیفَتِهِۦ وَیُرۡسِلُ ٱلصَّوَ ٰعِقَ فَیُصِیبُ بِهَا مَن یَشَاۤءُ وَهُمۡ یُجَـٰدِلُونَ فِی ٱللَّهِ وَهُوَ شَدِیدُ ٱلۡمِحَالِ ﴿١٣﴾
13. Şi‑L preamăreşte tunetul aducându‑I laudă, şi îngerii, cu teamă de El(35). Şi El trimite trăsnetele cu care loveşte pe cine voieşte, pe când ei(36) se ceartă asupra lui Allah(37), în vreme ce El(38) este de temut pentru puterea Sa.
لَهُۥ دَعۡوَةُ ٱلۡحَقِّۚ وَٱلَّذِینَ یَدۡعُونَ مِن دُونِهِۦ لَا یَسۡتَجِیبُونَ لَهُم بِشَیۡءٍ إِلَّا كَبَـٰسِطِ كَفَّیۡهِ إِلَى ٱلۡمَاۤءِ لِیَبۡلُغَ فَاهُ وَمَا هُوَ بِبَـٰلِغِهِۦۚ وَمَا دُعَاۤءُ ٱلۡكَـٰفِرِینَ إِلَّا فِی ضَلَـٰلࣲ ﴿١٤﴾
14. Lui I se adresează chemarea cea adevărată, iar aceia pe care îi cheamă(39) afară de El nu le vor răspunde în nici un chip, ci ei sunt ca acela care întinde mâinile sale către apă pentru ca ea să ajungă la gura lui, fără ca ea să ajungă [vreodată](40). Iar chemarea(41) necredincioşilor nu este decât în deşert.
وَلِلَّهِ یَسۡجُدُ مَن فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ طَوۡعࣰا وَكَرۡهࣰا وَظِلَـٰلُهُم بِٱلۡغُدُوِّ وَٱلۡـَٔاصَالِ ۩ ﴿١٥﴾
15. Înaintea lui Allah se prosternează [toţi aceia] care sunt în ceruri şi pre pământ, cu voie şi fără voie(42), şi la fel şi umbrele lor dimineaţa şi la asfinţit.(43)
قُلۡ مَن رَّبُّ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ قُلِ ٱللَّهُۚ قُلۡ أَفَٱتَّخَذۡتُم مِّن دُونِهِۦۤ أَوۡلِیَاۤءَ لَا یَمۡلِكُونَ لِأَنفُسِهِمۡ نَفۡعࣰا وَلَا ضَرࣰّاۚ قُلۡ هَلۡ یَسۡتَوِی ٱلۡأَعۡمَىٰ وَٱلۡبَصِیرُ أَمۡ هَلۡ تَسۡتَوِی ٱلظُّلُمَـٰتُ وَٱلنُّورُۗ أَمۡ جَعَلُواْ لِلَّهِ شُرَكَاۤءَ خَلَقُواْ كَخَلۡقِهِۦ فَتَشَـٰبَهَ ٱلۡخَلۡقُ عَلَیۡهِمۡۚ قُلِ ٱللَّهُ خَـٰلِقُ كُلِّ شَیۡءࣲ وَهُوَ ٱلۡوَ ٰحِدُ ٱلۡقَهَّـٰرُ ﴿١٦﴾
16. Spune(44): „Cine este stăpânul cerurilor şi al pământului?(45)” Spune: „Allah!” Spune: „Şi v‑aţi luat voi în afară de El ocrotitori care nu au nici pentru ei înşişi folos şi nici [apărare de] rău?”(46) Spune: „Oare sunt egali orbul şi cel care vede? Sau oare sunt egale întunericul şi lumina? Sau i‑au făcut lui Allah asociaţi care au creat ca şi creaţia Lui, încât li se pare lor creaţia asemănătoare?”(47) Spune: „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor; El este cel Unic [şi] Biruitor [Al‑Wahid, Al‑Qahhar]!”.
أَنزَلَ مِنَ ٱلسَّمَاۤءِ مَاۤءࣰ فَسَالَتۡ أَوۡدِیَةُۢ بِقَدَرِهَا فَٱحۡتَمَلَ ٱلسَّیۡلُ زَبَدࣰا رَّابِیࣰاۖ وَمِمَّا یُوقِدُونَ عَلَیۡهِ فِی ٱلنَّارِ ٱبۡتِغَاۤءَ حِلۡیَةٍ أَوۡ مَتَـٰعࣲ زَبَدࣱ مِّثۡلُهُۥۚ كَذَ ٰلِكَ یَضۡرِبُ ٱللَّهُ ٱلۡحَقَّ وَٱلۡبَـٰطِلَۚ فَأَمَّا ٱلزَّبَدُ فَیَذۡهَبُ جُفَاۤءࣰۖ وَأَمَّا مَا یَنفَعُ ٱلنَّاسَ فَیَمۡكُثُ فِی ٱلۡأَرۡضِۚ كَذَ ٰلِكَ یَضۡرِبُ ٱللَّهُ ٱلۡأَمۡثَالَ ﴿١٧﴾
17. El face să coboare din cer apă(48) şi văile curg după măsura lor(49), iar şuvoiul duce spumă înaltă şi o spumă asemănătoare cu ea se iveşte peste ceea ce [oamenii] topesc în foc(50), căutând să facă o podoabă ori un lucru(51). Astfel dă Allah pildă despre Adevăr şi neadevăr; în ceea ce priveşte spuma ea se duce fără urmă, în vreme ce ceea ce le este oamenilor spre folos rămâne mereu pe pământ. Astfel dă Allah pilde(52)!
لِلَّذِینَ ٱسۡتَجَابُواْ لِرَبِّهِمُ ٱلۡحُسۡنَىٰۚ وَٱلَّذِینَ لَمۡ یَسۡتَجِیبُواْ لَهُۥ لَوۡ أَنَّ لَهُم مَّا فِی ٱلۡأَرۡضِ جَمِیعࣰا وَمِثۡلَهُۥ مَعَهُۥ لَٱفۡتَدَوۡاْ بِهِۦۤۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمۡ سُوۤءُ ٱلۡحِسَابِ وَمَأۡوَىٰهُمۡ جَهَنَّمُۖ وَبِئۡسَ ٱلۡمِهَادُ ﴿١٨﴾
18. Pentru aceia care răspund Domnului lor este răsplata cea mai bună, în vreme ce aceia care nu‑i răspund(53) – chiar dacă ar avea toate cele care se află pe pământ şi încă pe atât pentru a le da ca răscumpărare – aceia vor avea parte de rea socoteală(54), iar sălaşul lor va fi Gheena – şi ce rău aşternut(55) [este ea]!
۞ أَفَمَن یَعۡلَمُ أَنَّمَاۤ أُنزِلَ إِلَیۡكَ مِن رَّبِّكَ ٱلۡحَقُّ كَمَنۡ هُوَ أَعۡمَىٰۤۚ إِنَّمَا یَتَذَكَّرُ أُوْلُواْ ٱلۡأَلۡبَـٰبِ ﴿١٩﴾
19. Oare acela care ştie(56) că ceea ce ţi s‑a revelat de către Domnul tău(57) este Adevărul să fie ca acela care este orb? Ci dară chibzuiesc cei care au minte(58),
ٱلَّذِینَ یُوفُونَ بِعَهۡدِ ٱللَّهِ وَلَا یَنقُضُونَ ٱلۡمِیثَـٰقَ ﴿٢٠﴾
20. Aceia, care‑şi împlinesc făgăduinţa faţă de Allah şi nu încalcă legământul făcut.
وَٱلَّذِینَ یَصِلُونَ مَاۤ أَمَرَ ٱللَّهُ بِهِۦۤ أَن یُوصَلَ وَیَخۡشَوۡنَ رَبَّهُمۡ وَیَخَافُونَ سُوۤءَ ٱلۡحِسَابِ ﴿٢١﴾
21. Şi ţin unit ceea ce Allah a poruncit să fie unit(59) şi au frică de Domnul lor şi se tem de răul socotirii(60).
وَٱلَّذِینَ صَبَرُواْ ٱبۡتِغَاۤءَ وَجۡهِ رَبِّهِمۡ وَأَقَامُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَأَنفَقُواْ مِمَّا رَزَقۡنَـٰهُمۡ سِرࣰّا وَعَلَانِیَةࣰ وَیَدۡرَءُونَ بِٱلۡحَسَنَةِ ٱلسَّیِّئَةَ أُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمۡ عُقۡبَى ٱلدَّارِ ﴿٢٢﴾
22. Şi aceia care sunt statornici în căutarea chipului(61) Domnului lor şi plinesc Rugăciunea [As‑Salat] şi fac milostenie într‑ascuns şi pe faţă din ceea ce Noi le‑am dăruit şi resping răul prin bine, aceia vor avea parte de răsplata Casei [Veşnice](62),
جَنَّـٰتُ عَدۡنࣲ یَدۡخُلُونَهَا وَمَن صَلَحَ مِنۡ ءَابَاۤىِٕهِمۡ وَأَزۡوَ ٰجِهِمۡ وَذُرِّیَّـٰتِهِمۡۖ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُ یَدۡخُلُونَ عَلَیۡهِم مِّن كُلِّ بَابࣲ ﴿٢٣﴾
23. De grădinile Edenului, în care vor intra laolaltă cu [toţi] aceia care au fost evlavioşi, dintre părinţii, soţii şi copiii lor, iar îngerii vor intra la ei prin toate porţile [zicând]:
سَلَـٰمٌ عَلَیۡكُم بِمَا صَبَرۡتُمۡۚ فَنِعۡمَ عُقۡبَى ٱلدَّارِ ﴿٢٤﴾
24. „Pace vouă! pentru că aţi fost statornici(63). Şi ce bună este răsplata Casei [Veşnice]!”
وَٱلَّذِینَ یَنقُضُونَ عَهۡدَ ٱللَّهِ مِنۢ بَعۡدِ مِیثَـٰقِهِۦ وَیَقۡطَعُونَ مَاۤ أَمَرَ ٱللَّهُ بِهِۦۤ أَن یُوصَلَ وَیُفۡسِدُونَ فِی ٱلۡأَرۡضِ أُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمُ ٱللَّعۡنَةُ وَلَهُمۡ سُوۤءُ ٱلدَّارِ ﴿٢٥﴾
25. Iar aceia care încalcă făgăduinţa făcută lui Allah, după legământul faţă de El, şi vor rupe ceea ce Allah va porunci să fie unit(64) şi vor semăna rău pe pământ, aceia vor avea parte de blestem şi vor avea parte de rea casă [veşnică](65).
ٱللَّهُ یَبۡسُطُ ٱلرِّزۡقَ لِمَن یَشَاۤءُ وَیَقۡدِرُۚ وَفَرِحُواْ بِٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا وَمَا ٱلۡحَیَوٰةُ ٱلدُّنۡیَا فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ إِلَّا مَتَـٰعࣱ ﴿٢٦﴾
26. Allah dăruieşte cu prisosinţă sau cu măsură cele de trebuinţă pentru trai cui voieşte El. Şi ei se bucură de viaţă în această lume, dar nu este viaţa în această lume decât plăcere trecătoare faţă de Viaţa de Apoi.
وَیَقُولُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لَوۡلَاۤ أُنزِلَ عَلَیۡهِ ءَایَةࣱ مِّن رَّبِّهِۦۚ قُلۡ إِنَّ ٱللَّهَ یُضِلُّ مَن یَشَاۤءُ وَیَهۡدِیۤ إِلَیۡهِ مَنۡ أَنَابَ ﴿٢٧﴾
27. Şi cei care nu cred zic: „De ce nu a fost pogorât asupra lui [Muhammed] un semn(66) de la Domnul său?” Spune: „Allah face să rătăcească pe cine voieşte(67) şi călăuzeşte către El pe cel care se căieşte,
ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَتَطۡمَىِٕنُّ قُلُوبُهُم بِذِكۡرِ ٱللَّهِۗ أَلَا بِذِكۡرِ ٱللَّهِ تَطۡمَىِٕنُّ ٱلۡقُلُوبُ ﴿٢٨﴾
28. Pe cei ce cred(68) şi ale căror inimi sunt liniştite(69) întru pomenirea lui Allah”, căci prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile.
ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ طُوبَىٰ لَهُمۡ وَحُسۡنُ مَـَٔابࣲ ﴿٢٩﴾
29. Cei ce cred şi săvârşesc fapte bune, aceia vor avea parte de fericire(70) şi bună întoarcere(71).
كَذَ ٰلِكَ أَرۡسَلۡنَـٰكَ فِیۤ أُمَّةࣲ قَدۡ خَلَتۡ مِن قَبۡلِهَاۤ أُمَمࣱ لِّتَتۡلُوَاْ عَلَیۡهِمُ ٱلَّذِیۤ أَوۡحَیۡنَاۤ إِلَیۡكَ وَهُمۡ یَكۡفُرُونَ بِٱلرَّحۡمَـٰنِۚ قُلۡ هُوَ رَبِّی لَاۤ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَ عَلَیۡهِ تَوَكَّلۡتُ وَإِلَیۡهِ مَتَابِ ﴿٣٠﴾
30. Astfel te‑am trimis Noi într‑o comunitate înaintea căreia au fost alte comunităţi, ca să le citeşti lor(72) ceea ce Noi îţi revelăm, în vreme ce ei nu cred în Cel Milostiv(73). Spune: „El(74) este Stăpânul meu. Nu există altă divinitate în afară de El. În El mă încred şi la El este întoarcerea şi căinţa mea!”.
وَلَوۡ أَنَّ قُرۡءَانࣰا سُیِّرَتۡ بِهِ ٱلۡجِبَالُ أَوۡ قُطِّعَتۡ بِهِ ٱلۡأَرۡضُ أَوۡ كُلِّمَ بِهِ ٱلۡمَوۡتَىٰۗ بَل لِّلَّهِ ٱلۡأَمۡرُ جَمِیعًاۗ أَفَلَمۡ یَاْیۡـَٔسِ ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ أَن لَّوۡ یَشَاۤءُ ٱللَّهُ لَهَدَى ٱلنَّاسَ جَمِیعࣰاۗ وَلَا یَزَالُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ تُصِیبُهُم بِمَا صَنَعُواْ قَارِعَةٌ أَوۡ تَحُلُّ قَرِیبࣰا مِّن دَارِهِمۡ حَتَّىٰ یَأۡتِیَ وَعۡدُ ٱللَّهِۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یُخۡلِفُ ٱلۡمِیعَادَ ﴿٣١﴾
31. Şi de ar fi un Coran cu care să se mute munţii sau cu care să se despice pământul sau cu care să se facă morţii să vorbească!(75) Î nsă a l ui A llah e ste î ntreaga p oruncă.(76) Şi oare nu ştiu cei care cred că Allah – dacă ar voi – i‑ar călăuzi pe toţi oamenii? Şi nu va înceta să se abată asupra celor care nu cred(77) o nenorocire sau să cadă în apropiere de sălaşul lor, până ce se va împlini promisiunea lui Allah, căci Allah nu‑Şi calcă făgăduinţa.(78)
وَلَقَدِ ٱسۡتُهۡزِئَ بِرُسُلࣲ مِّن قَبۡلِكَ فَأَمۡلَیۡتُ لِلَّذِینَ كَفَرُواْ ثُمَّ أَخَذۡتُهُمۡۖ فَكَیۡفَ كَانَ عِقَابِ ﴿٣٢﴾
32. Au fost luaţi în râs trimişi şi înainte de tine, însă Eu le‑am dat un răgaz celor care nu au crezut. Apoi i‑am prins pe ei. Şi cum a fost pedeapsa Mea!
أَفَمَنۡ هُوَ قَاۤىِٕمٌ عَلَىٰ كُلِّ نَفۡسِۭ بِمَا كَسَبَتۡۗ وَجَعَلُواْ لِلَّهِ شُرَكَاۤءَ قُلۡ سَمُّوهُمۡۚ أَمۡ تُنَبِّـُٔونَهُۥ بِمَا لَا یَعۡلَمُ فِی ٱلۡأَرۡضِ أَم بِظَـٰهِرࣲ مِّنَ ٱلۡقَوۡلِۗ بَلۡ زُیِّنَ لِلَّذِینَ كَفَرُواْ مَكۡرُهُمۡ وَصُدُّواْ عَنِ ٱلسَّبِیلِۗ وَمَن یُضۡلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِنۡ هَادࣲ ﴿٣٣﴾
33. Şi acela care veghează asupra fiecărui suflet şi [vede] ceea ce dobândeşte [este la fel ca asociaţii]? Şi totuşi îi fac lui Allah asociaţi! Spune [‑le lor]: „Numiţi‑i! Sau voiţi să‑I vestiţi Lui ceva ce nu cunoaşte El de pe pământ?(79) Sau sunt doar vorbe deşarte? Ba au fost cei care nu cred amăgiţi de viclenia lor împodobită(80) şi au fost abătuţi de la drum. Iar aceia pe care Allah îi lasă să rătăcească nu au pe nimeni călăuzitor!”
لَّهُمۡ عَذَابࣱ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَاۖ وَلَعَذَابُ ٱلۡـَٔاخِرَةِ أَشَقُّۖ وَمَا لَهُم مِّنَ ٱللَّهِ مِن وَاقࣲ ﴿٣٤﴾
34. Ei vor avea parte de osândă în viaţa aceasta(81), iar chinul din Viaţa de Apoi va fi şi mai greu şi nu vor avea ei nici un apărător de Allah(82).
۞ مَّثَلُ ٱلۡجَنَّةِ ٱلَّتِی وُعِدَ ٱلۡمُتَّقُونَۖ تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُۖ أُكُلُهَا دَاۤىِٕمࣱ وَظِلُّهَاۚ تِلۡكَ عُقۡبَى ٱلَّذِینَ ٱتَّقَواْۚ وَّعُقۡبَى ٱلۡكَـٰفِرِینَ ٱلنَّارُ ﴿٣٥﴾
35. Pilda Grădinii care s‑a promis celor evlavioşi(83); pe sub ea curg pâraie şi veşnice sunt roadele ei şi umbra ei. Aceasta este răsplata celor care au frică [de Allah](84), iar răsplata celor necredincioşi este Focul.
وَٱلَّذِینَ ءَاتَیۡنَـٰهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ یَفۡرَحُونَ بِمَاۤ أُنزِلَ إِلَیۡكَۖ وَمِنَ ٱلۡأَحۡزَابِ مَن یُنكِرُ بَعۡضَهُۥۚ قُلۡ إِنَّمَاۤ أُمِرۡتُ أَنۡ أَعۡبُدَ ٱللَّهَ وَلَاۤ أُشۡرِكَ بِهِۦۤۚ إِلَیۡهِ أَدۡعُواْ وَإِلَیۡهِ مَـَٔابِ ﴿٣٦﴾
36. Şi aceia cărora le‑am dat Noi deja cartea(85) se bucură pentru ceea ce ţi s‑a pogorât(86). Însă unele cete(87) tăgăduiesc o parte din ea.(88) Spune: „Mi s‑a poruncit să‑L ador pe Allah şi să nu‑I fac Lui asociaţi. Eu la El chem [oamenii] şi la El este întoarcerea mea!”
وَكَذَ ٰلِكَ أَنزَلۡنَـٰهُ حُكۡمًا عَرَبِیࣰّاۚ وَلَىِٕنِ ٱتَّبَعۡتَ أَهۡوَاۤءَهُم بَعۡدَ مَا جَاۤءَكَ مِنَ ٱلۡعِلۡمِ مَا لَكَ مِنَ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا وَاقࣲ ﴿٣٧﴾
37. Aşa i‑am trimis Noi [Coranul], ca o orânduială, [în limba] arabă! Iar dacă tu vei urma poftelor lor, după ştiinţa ce a venit la tine, nu vei avea tu nici ocrotitor nici apărător de Allah!
وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَا رُسُلࣰا مِّن قَبۡلِكَ وَجَعَلۡنَا لَهُمۡ أَزۡوَ ٰجࣰا وَذُرِّیَّةࣰۚ وَمَا كَانَ لِرَسُولٍ أَن یَأۡتِیَ بِـَٔایَةٍ إِلَّا بِإِذۡنِ ٱللَّهِۗ لِكُلِّ أَجَلࣲ كِتَابࣱ ﴿٣٨﴾
38. Am trimis Noi profeţi şi mai înainte de tine. Şi le‑am dat lor soaţe şi urmaşi. Însă nici un trimis nu a putut să aducă vreun semn(89) decât cu voia lui Allah. Şi fiecare soroc a fost scris într‑o Carte.(90)
یَمۡحُواْ ٱللَّهُ مَا یَشَاۤءُ وَیُثۡبِتُۖ وَعِندَهُۥۤ أُمُّ ٱلۡكِتَـٰبِ ﴿٣٩﴾
39. Allah şterge sau întăreşte ceea ce voieşte şi la El se află mama Cărţii(91).
وَإِن مَّا نُرِیَنَّكَ بَعۡضَ ٱلَّذِی نَعِدُهُمۡ أَوۡ نَتَوَفَّیَنَّكَ فَإِنَّمَا عَلَیۡكَ ٱلۡبَلَـٰغُ وَعَلَیۡنَا ٱلۡحِسَابُ ﴿٤٠﴾
40. Şi de‑ţi vom arăta ţie o parte din cele cu care‑i ameninţăm sau de te vom lua pe tine la Noi, datoria ta este propovăduirea şi la Noi e socotirea.
أَوَلَمۡ یَرَوۡاْ أَنَّا نَأۡتِی ٱلۡأَرۡضَ نَنقُصُهَا مِنۡ أَطۡرَافِهَاۚ وَٱللَّهُ یَحۡكُمُ لَا مُعَقِّبَ لِحُكۡمِهِۦۚ وَهُوَ سَرِیعُ ٱلۡحِسَابِ ﴿٤١﴾
41. Oare nu văd ei că Noi venim cu porunca Noastră pe pământ(92) şi că Noi îl îngustăm? Allah judecă şi nimeni nu poate împiedica(93) judecata Sa şi El este repede la socotire.
وَقَدۡ مَكَرَ ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِهِمۡ فَلِلَّهِ ٱلۡمَكۡرُ جَمِیعࣰاۖ یَعۡلَمُ مَا تَكۡسِبُ كُلُّ نَفۡسࣲۗ وَسَیَعۡلَمُ ٱلۡكُفَّـٰرُ لِمَنۡ عُقۡبَى ٱلدَّارِ ﴿٤٢﴾
42. Şi au viclenit cei de dinaintea lor [împotriva trimişilor lor], însă viclenia în întregime este la Allah.(94) El ştie ce dobândeşte fiecare suflet, iar necredincioşii vor şti cine va avea parte de răsplata cea bună a Casei [Veşnice].
وَیَقُولُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لَسۡتَ مُرۡسَلࣰاۚ قُلۡ كَفَىٰ بِٱللَّهِ شَهِیدَۢا بَیۡنِی وَبَیۡنَكُمۡ وَمَنۡ عِندَهُۥ عِلۡمُ ٱلۡكِتَـٰبِ ﴿٤٣﴾
43. Cei care nu cred spun(95): „Tu nu eşti un trimis!”(96) Spune: „Allah este de ajuns ca martor între mine şi voi. [Şi cine este mai drept decât] Acela care are cunoştinţă despre Carte(97)?!”