Surah Al-Baqarah (The Cow)

Română

Surah Al-Baqarah (The Cow) - Aya count 286

الۤمۤ ﴿١﴾

1. Alif, Lam, Mim(2).

(2) „Alif, Lam, Mim” – trei litere (muqatta’at) cu care a început pentru a atrage luarea‑aminte a ascultătorului la cuvintele care vor urma după ele. Unii exegeţi au fost înclinaţi să creadă că s‑a făcut uz de ele în chip de provocare adresată arabilor de a aduce alte vorbe asemănătoare Coranului, alcătuite din aceste trei litere. Un grup de exegeţi s‑a oprit la ele, zicând: „Numai Allah ştie ce a intenţionat cu ele”.


Arabic explanations of the Qur’an:

ذَ ٰ⁠لِكَ ٱلۡكِتَـٰبُ لَا رَیۡبَۛ فِیهِۛ هُدࣰى لِّلۡمُتَّقِینَ ﴿٢﴾

2. Aceasta este Cartea(3), cea fără îndoială; Ea este Călăuză pentru cei smeriţi,

(3) Cartea este deseori folosită cu sensul de Coran.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یُؤۡمِنُونَ بِٱلۡغَیۡبِ وَیُقِیمُونَ ٱلصَّلَوٰةَ وَمِمَّا رَزَقۡنَـٰهُمۡ یُنفِقُونَ ﴿٣﴾

3. Care cred în cele nevăzute şi plinesc Rugăciunea [As‑Salat] şi din ceea ce le‑am dăruit fac milostenie.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلَّذِینَ یُؤۡمِنُونَ بِمَاۤ أُنزِلَ إِلَیۡكَ وَمَاۤ أُنزِلَ مِن قَبۡلِكَ وَبِٱلۡـَٔاخِرَةِ هُمۡ یُوقِنُونَ ﴿٤﴾

4. Şi care cred în ceea ce ţi‑a fost pogorât ţie(4) şi în ceea ce a fost pogorât înaintea ta şi în Viaţa de Apoi ei se încred.

(4) Profetului Muhammed.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ عَلَىٰ هُدࣰى مِّن رَّبِّهِمۡۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡمُفۡلِحُونَ ﴿٥﴾

5. Aceia sunt călăuziţi de Domnul lor şi aceia sunt izbânditori.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ سَوَاۤءٌ عَلَیۡهِمۡ ءَأَنذَرۡتَهُمۡ أَمۡ لَمۡ تُنذِرۡهُمۡ لَا یُؤۡمِنُونَ ﴿٦﴾

6. Pentru cei care nu cred e totuna de‑i previi sau nu‑i previi; ei nu cred(5).

(5) Sunt avuţi în vedere ipocriţii.


Arabic explanations of the Qur’an:

خَتَمَ ٱللَّهُ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ وَعَلَىٰ سَمۡعِهِمۡۖ وَعَلَىٰۤ أَبۡصَـٰرِهِمۡ غِشَـٰوَةࣱۖ وَلَهُمۡ عَذَابٌ عَظِیمࣱ ﴿٧﴾

7. Allah a zăvorât inimile lor şi urechile lor, iar peste ochii lor s‑a aşternut o năframă. Şi ei vor avea [parte de] chin mare.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یَقُولُ ءَامَنَّا بِٱللَّهِ وَبِٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَمَا هُم بِمُؤۡمِنِینَ ﴿٨﴾

8. Printre oameni sunt unii care spun: „Noi credem(6) în Allah şi în Ziua de Apoi”, în vreme ce ei, de fapt, nu cred.

(6) Crezul reprezintă convingerea în existenţa lui Allah şi în profeţia lui Muhammed (Pacea fie asupra lui) iar faptele să oglindească acest crez


Arabic explanations of the Qur’an:

یُخَـٰدِعُونَ ٱللَّهَ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَمَا یَخۡدَعُونَ إِلَّاۤ أَنفُسَهُمۡ وَمَا یَشۡعُرُونَ ﴿٩﴾

9. Ei încearcă să‑i înşele pe Allah precum şi pe cei care au crezut, dar nu se înşală decât pe ei înşişi, fără a‑şi da seama.


Arabic explanations of the Qur’an:

فِی قُلُوبِهِم مَّرَضࣱ فَزَادَهُمُ ٱللَّهُ مَرَضࣰاۖ وَلَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمُۢ بِمَا كَانُواْ یَكۡذِبُونَ ﴿١٠﴾

10. În inimile lor este o boală(7), iar Allah le va spori boala şi vor avea ei parte de chinuri dureroase pentru ceea ce au minţit.

(7) Boala este îndoiala în ceea ce priveşte Islamul şi ezitarea în îmbrăţişarea lui.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا قِیلَ لَهُمۡ لَا تُفۡسِدُواْ فِی ٱلۡأَرۡضِ قَالُوۤاْ إِنَّمَا نَحۡنُ مُصۡلِحُونَ ﴿١١﴾

11. Dacă li se spune lor: „Nu faceţi stricăciune pe pământ!”, ei zic: „Noi, doară, suntem făcători de bine”.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَلَاۤ إِنَّهُمۡ هُمُ ٱلۡمُفۡسِدُونَ وَلَـٰكِن لَّا یَشۡعُرُونَ ﴿١٢﴾

12. Însă ei sunt cei făcători de stricăciune, dar nu‑şi dau seama.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا قِیلَ لَهُمۡ ءَامِنُواْ كَمَاۤ ءَامَنَ ٱلنَّاسُ قَالُوۤاْ أَنُؤۡمِنُ كَمَاۤ ءَامَنَ ٱلسُّفَهَاۤءُۗ أَلَاۤ إِنَّهُمۡ هُمُ ٱلسُّفَهَاۤءُ وَلَـٰكِن لَّا یَعۡلَمُونَ ﴿١٣﴾

13. Iar dacă li se spune lor: „Credeţi, aşa cum au crezut oamenii!”, ei zic: „Să credem precum au crezut cei fără de minte?”. De bună seamă ei sunt cei fără de minte(8), dar nu o ştiu!

( 8) „Proştii” – adică ignoranţii, cei care au o capacitate redusă de a discerne între ceea ce este dăunător şi ceea ce este folositor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا لَقُواْ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ قَالُوۤاْ ءَامَنَّا وَإِذَا خَلَوۡاْ إِلَىٰ شَیَـٰطِینِهِمۡ قَالُوۤاْ إِنَّا مَعَكُمۡ إِنَّمَا نَحۡنُ مُسۡتَهۡزِءُونَ ﴿١٤﴾

14. Iar dacă se întâlnesc cu cei care au crezut, zic ei: „Noi credem”, dar când rămân numai cu şeitanii(9) lor, zic ei: „Noi suntem cu voi, ne batem numai joc”.

(9) Vom păstra cuvântul de origine arabă şeitan, intrat în limba română veche, evitând, deliberat, folosirea vreunuia dintre numeroasele sale sinonime de alte origini. Aici „şeitanii lor” pot să însemne „căpeteniile lor”, dar şi „semenii lor întru rău”.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱللَّهُ یَسۡتَهۡزِئُ بِهِمۡ وَیَمُدُّهُمۡ فِی طُغۡیَـٰنِهِمۡ یَعۡمَهُونَ ﴿١٥﴾

15. Allah îşi bate joc de ei şi‑i păsuieşte în fărădelegea lor şi ei rătăcesc în neştire.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ ٱشۡتَرَوُاْ ٱلضَّلَـٰلَةَ بِٱلۡهُدَىٰ فَمَا رَبِحَت تِّجَـٰرَتُهُمۡ وَمَا كَانُواْ مُهۡتَدِینَ ﴿١٦﴾

16. Aceia sunt cei care au schimbat calea cea dreaptă cu rătăcirea, dar negoţul lor nu le‑a adus câştig şi ei nu au fost bine călăuziţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

مَثَلُهُمۡ كَمَثَلِ ٱلَّذِی ٱسۡتَوۡقَدَ نَارࣰا فَلَمَّاۤ أَضَاۤءَتۡ مَا حَوۡلَهُۥ ذَهَبَ ٱللَّهُ بِنُورِهِمۡ وَتَرَكَهُمۡ فِی ظُلُمَـٰتࣲ لَّا یُبۡصِرُونَ ﴿١٧﴾

17. Starea lor este ca pilda aceluia care a aprins un foc şi când a luminat ceea ce se afla împrejurul lui, le‑a luat Allah lumina lor(10) şi i‑a lăsat în întunecimi şi nu mai zăresc nimic.

(10) Raportul singular‑plural: cineva aprinde focul pentru o singură persoană, iar lumina se revarsă asupra tuturor.


Arabic explanations of the Qur’an:

صُمُّۢ بُكۡمٌ عُمۡیࣱ فَهُمۡ لَا یَرۡجِعُونَ ﴿١٨﴾

18. Surzi, muţi, orbi sunt ei şi nu se întorc(11).

(11) Şi‑au înfundat singuri intrările spre conştiinţă şi spre simţirea sufletelor lor şi au vrut să nu audă Islamul sau să vină în întâmpinarea lui, după ce l‑au acceptat, iar după aceea l‑au abandonat prin ipocrizia lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَوۡ كَصَیِّبࣲ مِّنَ ٱلسَّمَاۤءِ فِیهِ ظُلُمَـٰتࣱ وَرَعۡدࣱ وَبَرۡقࣱ یَجۡعَلُونَ أَصَـٰبِعَهُمۡ فِیۤ ءَاذَانِهِم مِّنَ ٱلصَّوَ ٰ⁠عِقِ حَذَرَ ٱلۡمَوۡتِۚ وَٱللَّهُ مُحِیطُۢ بِٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿١٩﴾

19. Sau ca o ploaie ce se prăvale din cer, cu beznă, tunet şi fulger. Îşi vâră ei degetele în urechi din pricina trăsnetelor, de frica morţii; Allah îi împresoară pe necredincioşi.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَكَادُ ٱلۡبَرۡقُ یَخۡطَفُ أَبۡصَـٰرَهُمۡۖ كُلَّمَاۤ أَضَاۤءَ لَهُم مَّشَوۡاْ فِیهِ وَإِذَاۤ أَظۡلَمَ عَلَیۡهِمۡ قَامُواْۚ وَلَوۡ شَاۤءَ ٱللَّهُ لَذَهَبَ بِسَمۡعِهِمۡ وَأَبۡصَـٰرِهِمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿٢٠﴾

20. Fulgerul aproape că le răpeşte văzul. De fiecare dată când el [fulgerul] le face lumină, înaintează, dar când se lasă bezna, ei se opresc. Iar dacă ar vrea, Allah le‑ar răpi auzul şi văzul, căci Allah este peste toate cu putere.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلنَّاسُ ٱعۡبُدُواْ رَبَّكُمُ ٱلَّذِی خَلَقَكُمۡ وَٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِكُمۡ لَعَلَّكُمۡ تَتَّقُونَ ﴿٢١﴾

21. O, voi oameni, slăviţi‑L pe Domnul vostru, care v‑a făcut pe voi şi pe cei de dinaintea voastră. Ca să aveţi frică [de El].


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِی جَعَلَ لَكُمُ ٱلۡأَرۡضَ فِرَ ٰ⁠شࣰا وَٱلسَّمَاۤءَ بِنَاۤءࣰ وَأَنزَلَ مِنَ ٱلسَّمَاۤءِ مَاۤءࣰ فَأَخۡرَجَ بِهِۦ مِنَ ٱلثَّمَرَ ٰ⁠تِ رِزۡقࣰا لَّكُمۡۖ فَلَا تَجۡعَلُواْ لِلَّهِ أَندَادࣰا وَأَنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿٢٢﴾

22. [Slăviţi‑L pe] cel care v‑a făcut vouă pământul un covor(12) şi cerul o zidire(13) şi a pogorât din cer apă şi a scos prin ea, din roade, hrană pentru voi. De vreme ce voi ştiţi [toate acestea], nu‑i faceţi lui Allah semeni!(14)

(12) Un loc potrivit pentru statornicire şi odihnă, pregătit pentru viaţa omului şi a celorlalte făpturi. (13) Bine clădit şi legat, după o rânduială precisă.(14) Nu adoraţi vreun om sau lucru precum Allah, căci prin aceasta Îi faceţi asociaţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِن كُنتُمۡ فِی رَیۡبࣲ مِّمَّا نَزَّلۡنَا عَلَىٰ عَبۡدِنَا فَأۡتُواْ بِسُورَةࣲ مِّن مِّثۡلِهِۦ وَٱدۡعُواْ شُهَدَاۤءَكُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ إِن كُنتُمۡ صَـٰدِقِینَ ﴿٢٣﴾

23. Iar dacă vă îndoiţi de cele pe care le‑am pogorât Robului Nostru [Muhammed], aduceţi o Sură asemenea lui(15) şi chemaţi martorii voştri cei afară de Allah(16), dacă sunteţi sinceri!

(15) Asemenea surelor Coranului. (16) Adică sprijinitorii şi adepţii voştri care credeţi că vă pot ajuta să faceţi o singură sură asemănătoare cu cele ale Coranului.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِن لَّمۡ تَفۡعَلُواْ وَلَن تَفۡعَلُواْ فَٱتَّقُواْ ٱلنَّارَ ٱلَّتِی وَقُودُهَا ٱلنَّاسُ وَٱلۡحِجَارَةُۖ أُعِدَّتۡ لِلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢٤﴾

24. Şi dacă nu o faceţi – şi nu o veţi face! – atunci feriţi‑vă de Focul care mistuie oamenii şi pietrele, pregătit pentru necredincioşi!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَبَشِّرِ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ أَنَّ لَهُمۡ جَنَّـٰتࣲ تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُۖ كُلَّمَا رُزِقُواْ مِنۡهَا مِن ثَمَرَةࣲ رِّزۡقࣰا قَالُواْ هَـٰذَا ٱلَّذِی رُزِقۡنَا مِن قَبۡلُۖ وَأُتُواْ بِهِۦ مُتَشَـٰبِهࣰاۖ وَلَهُمۡ فِیهَاۤ أَزۡوَ ٰ⁠جࣱ مُّطَهَّرَةࣱۖ وَهُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٢٥﴾

25. Deci vesteşte celor care cred şi plinesc fapte bune că ei vor avea grădini pe sub care curg pâraie! De câte ori vor primi din ele un rod, ca hrană, vor zice: „Acestea sunt cele care le‑am primit şi mai înainte!”, căci li s‑au dat [lor şi altele] asemănătoare(17) cu ele. Şi ei vor avea în ele soţii curate şi în ele vecinic vor fi sălăşluitori.

(17) Asemănătoare prin miros, gust şi culoare.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یَسۡتَحۡیِۦۤ أَن یَضۡرِبَ مَثَلࣰا مَّا بَعُوضَةࣰ فَمَا فَوۡقَهَاۚ فَأَمَّا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ فَیَعۡلَمُونَ أَنَّهُ ٱلۡحَقُّ مِن رَّبِّهِمۡۖ وَأَمَّا ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ فَیَقُولُونَ مَاذَاۤ أَرَادَ ٱللَّهُ بِهَـٰذَا مَثَلࣰاۘ یُضِلُّ بِهِۦ كَثِیرࣰا وَیَهۡدِی بِهِۦ كَثِیرࣰاۚ وَمَا یُضِلُّ بِهِۦۤ إِلَّا ٱلۡفَـٰسِقِینَ ﴿٢٦﴾

26. Allah nu se sfiieşte să dea ca pildă un ţânţar sau ceva deasupra lui(18). Cei care au crezut ştiu că este adevărul de la Domnul lor. Cât despre cei care nu cred, ei spun: „Ce a vrut Allah cu această pildă?”. Prin ea, pre mulţi îi rătăceşte şi prin ea, pre mulţi îi călăuzeşte, dar nu îi rătăceşte decât numai pe cei nelegiuiţi(19),

(18) Allah socoteşte că nimic nu este prea mic pentru a fi dat ca pildă oamenilor. Acest verset a fost revelat după ce evreii au râs de parabolele cu muştele şi păianjenul, adresate politeiştilor, pe motiv că n‑ar semăna cu vorbele lui Allah.(19) Nelegiuit are în vedere pe cel care a ieşit din supunerea lui Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یَنقُضُونَ عَهۡدَ ٱللَّهِ مِنۢ بَعۡدِ مِیثَـٰقِهِۦ وَیَقۡطَعُونَ مَاۤ أَمَرَ ٱللَّهُ بِهِۦۤ أَن یُوصَلَ وَیُفۡسِدُونَ فِی ٱلۡأَرۡضِۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡخَـٰسِرُونَ ﴿٢٧﴾

27. Aceia care rup legământul cu Allah, după încheierea lui şi despărţesc ceea ce Allah a poruncit să fie împreună(20) şi fac stricăciune pe pământ, aceia sunt pierzători.

(20) Cum ar fi relaţiile dintre rude, apropierea dintre dreptcredincioşi sau părăsirea poruncilor lui Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

كَیۡفَ تَكۡفُرُونَ بِٱللَّهِ وَكُنتُمۡ أَمۡوَ ٰ⁠تࣰا فَأَحۡیَـٰكُمۡۖ ثُمَّ یُمِیتُكُمۡ ثُمَّ یُحۡیِیكُمۡ ثُمَّ إِلَیۡهِ تُرۡجَعُونَ ﴿٢٨﴾

28. Cum de nu credeţi în Allah? Doar aţi fost fără viaţă şi El v‑a dat viaţă, apoi vă va face să vă săvârşiţi, apoi vă va învia, apoi la El vă veţi întoarce.


Arabic explanations of the Qur’an:

هُوَ ٱلَّذِی خَلَقَ لَكُم مَّا فِی ٱلۡأَرۡضِ جَمِیعࣰا ثُمَّ ٱسۡتَوَىٰۤ إِلَى ٱلسَّمَاۤءِ فَسَوَّىٰهُنَّ سَبۡعَ سَمَـٰوَ ٰ⁠تࣲۚ وَهُوَ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمࣱ ﴿٢٩﴾

29. El este Acela care a creat pentru voi toate câte sunt pe pământ, apoi S‑a înălţat în cer şi a tocmit cele şapte ceruri şi El este Atoateştiutor [‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَالَ رَبُّكَ لِلۡمَلَـٰۤىِٕكَةِ إِنِّی جَاعِلࣱ فِی ٱلۡأَرۡضِ خَلِیفَةࣰۖ قَالُوۤاْ أَتَجۡعَلُ فِیهَا مَن یُفۡسِدُ فِیهَا وَیَسۡفِكُ ٱلدِّمَاۤءَ وَنَحۡنُ نُسَبِّحُ بِحَمۡدِكَ وَنُقَدِّسُ لَكَۖ قَالَ إِنِّیۤ أَعۡلَمُ مَا لَا تَعۡلَمُونَ ﴿٣٠﴾

30. Şi când Stăpânul tău(21) le‑a zis îngerilor: „Voi să pun pe pământ un înlocuitor [khalifa](22)”, i‑au răspuns: „Să pui pe cineva care să facă stricăciune pe el şi să pricinuiască vărsare de sânge, când noi Ţie îţi aducem slavă şi pe Tine Te venerăm cu sfinţenie?”. Şi a zis: „Eu ştiu ceea ce voi nu ştiţi”.

(21) Allah se adresează de aici înainte Profetului Muhammed.(22) Cuvântul arab khalifa are mai multe sensuri, cele mai uzuale fiind: „înlocuitor, succesor”; aici, împuternicit cu autoritatea de a guverna după legile divine.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَعَلَّمَ ءَادَمَ ٱلۡأَسۡمَاۤءَ كُلَّهَا ثُمَّ عَرَضَهُمۡ عَلَى ٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةِ فَقَالَ أَنۢبِـُٔونِی بِأَسۡمَاۤءِ هَـٰۤؤُلَاۤءِ إِن كُنتُمۡ صَـٰدِقِینَ ﴿٣١﴾

31. Şi l‑a învăţat pe Adam numele tuturor lucrurilor. Apoi le‑a arătat îngerilor şi le‑a zis: „Vestiţi‑Mi Mie numele acestora, dacă voi sunteţi întru dreptate!”.


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالُواْ سُبۡحَـٰنَكَ لَا عِلۡمَ لَنَاۤ إِلَّا مَا عَلَّمۡتَنَاۤۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلۡعَلِیمُ ٱلۡحَكِیمُ ﴿٣٢﴾

32. I‑au răspuns ei: „Mărire Ţie! Nu avem ştire decât de ceea ce Tu ne‑ai învăţat, căci Tu eşti Atoateştiutor [şi] Înţelept” [Al‑’Alim, Al‑Hakim].


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالَ یَـٰۤـَٔادَمُ أَنۢبِئۡهُم بِأَسۡمَاۤىِٕهِمۡۖ فَلَمَّاۤ أَنۢبَأَهُم بِأَسۡمَاۤىِٕهِمۡ قَالَ أَلَمۡ أَقُل لَّكُمۡ إِنِّیۤ أَعۡلَمُ غَیۡبَ ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضِ وَأَعۡلَمُ مَا تُبۡدُونَ وَمَا كُنتُمۡ تَكۡتُمُونَ ﴿٣٣﴾

33. Şi i‑a zis El: „O, Adam, vesteşte‑le numele lor!” Şi după ce le‑a vestit numele lor, le‑a zis: „Nu v‑am spus că Eu le ştiu pe cele tainice din ceruri şi de pe pământ, după cum ştiu ceea ce dezvăluiţi şi ceea ce ascundeţi?”


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قُلۡنَا لِلۡمَلَـٰۤىِٕكَةِ ٱسۡجُدُواْ لِـَٔادَمَ فَسَجَدُوۤاْ إِلَّاۤ إِبۡلِیسَ أَبَىٰ وَٱسۡتَكۡبَرَ وَكَانَ مِنَ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٣٤﴾

34. Şi atunci când am spus îngerilor: „Prosternaţi‑vă dinaintea lui Adam!(23)” Şi s‑au prosternat ei, în afară de Iblis(24), care nu a voit, ci s‑a semeţit şi a rămas printre cei necredincioşi.

(23) Aici se foloseşte cu sensul de „închinare”, o formă de respect pentru creaţia lui Allah.(24) Nume propriu al diavolului, conducătorul lor, unul dintre djinni.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقُلۡنَا یَـٰۤـَٔادَمُ ٱسۡكُنۡ أَنتَ وَزَوۡجُكَ ٱلۡجَنَّةَ وَكُلَا مِنۡهَا رَغَدًا حَیۡثُ شِئۡتُمَا وَلَا تَقۡرَبَا هَـٰذِهِ ٱلشَّجَرَةَ فَتَكُونَا مِنَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٣٥﴾

35. Şi zis‑am Noi(25): „O, Adam, sălăşluieşte tu împreună cu soaţa ta în această grădină! Mâncaţi din ea pe îndestulate, ori de unde voiţi, dar să nu vă apropiaţi de acest pom, pentru ca să nu fiţi dintre cei nedrepţi!”

(25) Vezi nota nr. 1 din introducere.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَأَزَلَّهُمَا ٱلشَّیۡطَـٰنُ عَنۡهَا فَأَخۡرَجَهُمَا مِمَّا كَانَا فِیهِۖ وَقُلۡنَا ٱهۡبِطُواْ بَعۡضُكُمۡ لِبَعۡضٍ عَدُوࣱّۖ وَلَكُمۡ فِی ٱلۡأَرۡضِ مُسۡتَقَرࣱّ وَمَتَـٰعٌ إِلَىٰ حِینࣲ ﴿٣٦﴾

36. Şeitan i‑a ademenit [să mănânce] din el(26) şi i‑a scos pe ei de unde se aflau. Şi le‑am zis lor: „Coborâţi şi duşmani vă veţi fi unul altuia!(27) Şi veţi avea pe pământ un sălaş şi cele trebuincioase până la un timp!”

(26) Din pomul oprit.(27) Voi lui Şeitan(Diavolului) şi el vouă.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَتَلَقَّىٰۤ ءَادَمُ مِن رَّبِّهِۦ كَلِمَـٰتࣲ فَتَابَ عَلَیۡهِۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿٣٧﴾

37. Adam a primit de la Domnul său cuvinte(28) [cu care să se roage] şi [El] l‑a iertat, căci El este Iertător, Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim].

(28) Cuvinte de inspiraţie, rugi cu care să‑L invoce pentru a‑l ierta.


Arabic explanations of the Qur’an:

قُلۡنَا ٱهۡبِطُواْ مِنۡهَا جَمِیعࣰاۖ فَإِمَّا یَأۡتِیَنَّكُم مِّنِّی هُدࣰى فَمَن تَبِعَ هُدَایَ فَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿٣٨﴾

38. Am zis: „Coborâţi [din Rai] cu toţii(29) şi când va veni pentru voi de la mine o Călăuzire(30), cei care vor urma Călăuzirea Mea nu vor avea a se teme şi nici nu se vor întrista.

(29) Dar în continuare se adresează celor doi şi lui Şeitan, folosind expresia de plural „coborâţi”.(30) Un trimis al meu pentru a vă transmite credinţa în Allah şi a vă călăuzi pe calea vieţii preacinstite.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلَّذِینَ كَفَرُواْ وَكَذَّبُواْ بِـَٔایَـٰتِنَاۤ أُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٣٩﴾

39. Iar aceia care nu cred şi iau semnele Noastre drept minciuni, aceia fi‑vor părtaşii Focului şi în el veşnic se vor afla”.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰبَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ ٱذۡكُرُواْ نِعۡمَتِیَ ٱلَّتِیۤ أَنۡعَمۡتُ عَلَیۡكُمۡ وَأَوۡفُواْ بِعَهۡدِیۤ أُوفِ بِعَهۡدِكُمۡ وَإِیَّـٰیَ فَٱرۡهَبُونِ ﴿٤٠﴾

40. O, voi fii ai lui Israel, aduceţi‑vă aminte de binele ce v‑am făcut şi ţineţi‑vă legământul făcut Mie şi‑Mi voi ţine legământul făcut vouă(31) ş i d e M ine t emeţi‑vă;

(31) În sensul că veţi avea parte de buna răsplată. Începând cu acest verset şi terminând cu versetul 142, se face referire la fiii lui Israel. Coranul cel nobil vorbeşte pe larg despre ei, adică pe parcursul aproape a unei părţi (juz’) întregi. Allah Preaînaltul, după ce i‑a chemat pe oameni la adorarea Sa – şi numai a Sale şi după ce le‑a amintit de harul pe care l‑a revărsat asupra strămoşului lor Adam, i‑a chemat pe fiii lui Israel, adică pe evrei, în mod special, să dea crezare ultimului dintre profeţi şi mesajului pe care l‑a adus de la Allah, pentru că acesta este scris şi în Tora lor. El li se adresează în diverse moduri: o dată îi cheamă cu blândeţe, altă dată îi ameninţă şi‑i înspăimântă, o dată le reaminteşte de binefacerile pe care le‑a revărsat asupra lor şi a părinţilor lor, altă dată aduce argumente şi reproşuri. Sa –, după ce le‑a adus oamenilor dovezile limpezi ale unicităţii şi existenţei


Arabic explanations of the Qur’an:

وَءَامِنُواْ بِمَاۤ أَنزَلۡتُ مُصَدِّقࣰا لِّمَا مَعَكُمۡ وَلَا تَكُونُوۤاْ أَوَّلَ كَافِرِۭ بِهِۦۖ وَلَا تَشۡتَرُواْ بِـَٔایَـٰتِی ثَمَنࣰا قَلِیلࣰا وَإِیَّـٰیَ فَٱتَّقُونِ ﴿٤١﴾

41. Credeţi în ceea ce v‑am pogorât(32), întărind ceea ce voi aveţi şi nu fiţi primii care nu cred în el şi nu vindeţi semnele mele pentru un preţ mic şi faţă de Mine fiţi cu frică!

(32) În Coran.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا تَلۡبِسُواْ ٱلۡحَقَّ بِٱلۡبَـٰطِلِ وَتَكۡتُمُواْ ٱلۡحَقَّ وَأَنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿٤٢﴾

42. Şi nu îmbrăcaţi adevărul cu minciuna şi nu ascundeţi adevărul, când voi îl ştiţi!(33)

(33) Aluzie la faptul că iudeii au ascuns calităţile Profetului Muhammed la care s‑a referit şi Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَأَقِیمُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُواْ ٱلزَّكَوٰةَ وَٱرۡكَعُواْ مَعَ ٱلرَّ ٰ⁠كِعِینَ ﴿٤٣﴾

43. Pliniţi rugăciunea, daţi Dania şi prosternaţi‑vă laolaltă cu cei care se pleacă!(34)

(34) Adică rugaţi‑vă împreună cu credincioşii care se roagă. S‑a folosit plecăciunea în locul rugăciunii pentru a evidenţia obligativitatea ei din timpul rugăciunii.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ أَتَأۡمُرُونَ ٱلنَّاسَ بِٱلۡبِرِّ وَتَنسَوۡنَ أَنفُسَكُمۡ وَأَنتُمۡ تَتۡلُونَ ٱلۡكِتَـٰبَۚ أَفَلَا تَعۡقِلُونَ ﴿٤٤﴾

44. Porunciţi oamenilor evlavia şi uitaţi de voi înşivă, cu toate că voi citiţi Scriptura?(35) Voi nu pricepeţi?!(36)

(35) Tora. (36) Acest verset a fost revelat cu referire la unii înţelepţi evrei, care le spuneau apropiaţilor lor care au îmbrăţişat Islamul: urmaţi religia lui Muhammed, căci ea reprezintă Adevărul! Însă ei le porunceau celorlalţi oameni să creadă, fără ca ei să facă acest lucru.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱسۡتَعِینُواْ بِٱلصَّبۡرِ وَٱلصَّلَوٰةِۚ وَإِنَّهَا لَكَبِیرَةٌ إِلَّا عَلَى ٱلۡخَـٰشِعِینَ ﴿٤٥﴾

45. Căutaţi liman în răbdare şi în Rugăciune [As‑Salat]! [Într‑adevăr] ea este anevoioasă, însă nu pentru cei care cred,


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یَظُنُّونَ أَنَّهُم مُّلَـٰقُواْ رَبِّهِمۡ وَأَنَّهُمۡ إِلَیۡهِ رَ ٰ⁠جِعُونَ ﴿٤٦﴾

46. Care cred că îl vor întâlni pe Domnul lor şi că la El se vor întoarce.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰبَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ ٱذۡكُرُواْ نِعۡمَتِیَ ٱلَّتِیۤ أَنۡعَمۡتُ عَلَیۡكُمۡ وَأَنِّی فَضَّلۡتُكُمۡ عَلَى ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿٤٧﴾

47. O, voi, fii ai lui Israel, aduceţi‑vă aminte de binele ce v‑am făcut şi că Eu v‑am preferat [atunci] lumilor.(37)

(37) „V‑am ales înaintea lumilor”: Am făcut din voi, prin trimiterea profeţilor vouă şi prin împlinirea de către voi a mesajului lor, cel mai onorat dintre neamurile timpului nostru.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱتَّقُواْ یَوۡمࣰا لَّا تَجۡزِی نَفۡسٌ عَن نَّفۡسࣲ شَیۡـࣰٔا وَلَا یُقۡبَلُ مِنۡهَا شَفَـٰعَةࣱ وَلَا یُؤۡخَذُ مِنۡهَا عَدۡلࣱ وَلَا هُمۡ یُنصَرُونَ ﴿٤٨﴾

48. Şi fiţi cu frică de o Zi în care nu va putea face un suflet pentru alt suflet nimic şi nu se va primi pentru el mijlocire, nici nu se va lua de la el schimb şi nici că vor putea fi ele ajutate!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ نَجَّیۡنَـٰكُم مِّنۡ ءَالِ فِرۡعَوۡنَ یَسُومُونَكُمۡ سُوۤءَ ٱلۡعَذَابِ یُذَبِّحُونَ أَبۡنَاۤءَكُمۡ وَیَسۡتَحۡیُونَ نِسَاۤءَكُمۡۚ وَفِی ذَ ٰ⁠لِكُم بَلَاۤءࣱ مِّن رَّبِّكُمۡ عَظِیمࣱ ﴿٤٩﴾

49. [Şi aduceţi‑vă aminte că] Noi v‑am izbăvit de neamul lui Faraon, care vă supunea la rele chinuri, junghiindu‑i pe fiii voştri şi cruţând viaţa doar muierilor voastre! În aceasta fost‑a mare încercare de la Domnul vostru.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ فَرَقۡنَا بِكُمُ ٱلۡبَحۡرَ فَأَنجَیۡنَـٰكُمۡ وَأَغۡرَقۡنَاۤ ءَالَ فِرۡعَوۡنَ وَأَنتُمۡ تَنظُرُونَ ﴿٥٠﴾

50. Şi despicat‑am pentru voi marea şi v‑am mântuit şi am înecat neamul lui Faraon, pe când voi priveaţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ وَ ٰ⁠عَدۡنَا مُوسَىٰۤ أَرۡبَعِینَ لَیۡلَةࣰ ثُمَّ ٱتَّخَذۡتُمُ ٱلۡعِجۡلَ مِنۢ بَعۡدِهِۦ وَأَنتُمۡ ظَـٰلِمُونَ ﴿٥١﴾

51. Şi Ne‑am înţeles cu Moise(38) pentru patruzeci de nopţi(39), iar voi aţi ales viţelul [pentru a‑l adora], în lipsa lui [Moise] şi aţi fost voi nelegiuiţi.

(38) În limba arabă Musa. (39) Să‑i pogoare Allah Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ عَفَوۡنَا عَنكُم مِّنۢ بَعۡدِ ذَ ٰ⁠لِكَ لَعَلَّكُمۡ تَشۡكُرُونَ ﴿٥٢﴾

52. V‑am iertat vouă după aceea, nădăjduind că veţi fi mulţumitori.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ ءَاتَیۡنَا مُوسَى ٱلۡكِتَـٰبَ وَٱلۡفُرۡقَانَ لَعَلَّكُمۡ تَهۡتَدُونَ ﴿٥٣﴾

53. Şi datu‑i‑am lui Moise Scriptura, Cartea Doveditoare [Al‑Furqan](40), nădăjduind că veţi fi călăuziţi.

(40) Care arată calea adevărului, deosebind‑o de calea rătăcirii(Tora), în arabă Al‑Furqan, care este, în alte contexte, şi unul dintre numele Coranului.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِقَوۡمِهِۦ یَـٰقَوۡمِ إِنَّكُمۡ ظَلَمۡتُمۡ أَنفُسَكُم بِٱتِّخَاذِكُمُ ٱلۡعِجۡلَ فَتُوبُوۤاْ إِلَىٰ بَارِىِٕكُمۡ فَٱقۡتُلُوۤاْ أَنفُسَكُمۡ ذَ ٰ⁠لِكُمۡ خَیۡرࣱ لَّكُمۡ عِندَ بَارِىِٕكُمۡ فَتَابَ عَلَیۡكُمۡۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿٥٤﴾

54. Şi zis‑a Moise atunci neamului său: „O, neam al meu, aţi fost nedrepţi cu voi înşivă prin adorarea viţelului. Deci cereţi iertare Creatorului vostru şi răpuneţi‑vă unii pe alţii(41). Aceasta este mai bine pentru voi la Făcătorul vostru. Dar El v‑a iertat, căci El este cel Iertător, Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim].

(41) Iertarea lui Dumnezeu pentru ei era porunca de a se ucide între ei, dar Domnului i s‑a făcut milă şi i‑a iertat şi de la această poruncă.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قُلۡتُمۡ یَـٰمُوسَىٰ لَن نُّؤۡمِنَ لَكَ حَتَّىٰ نَرَى ٱللَّهَ جَهۡرَةࣰ فَأَخَذَتۡكُمُ ٱلصَّـٰعِقَةُ وَأَنتُمۡ تَنظُرُونَ ﴿٥٥﴾

55. Şi [aduceţi‑vă aminte] când aţi zis voi: „O, Moise! Nu te vom crede până nu‑L vom vedea pe Allah desluşit. Şi trăsnetul s‑a abătut asupra voastră [şi v‑a ucis], în vreme ce voi priveaţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ بَعَثۡنَـٰكُم مِّنۢ بَعۡدِ مَوۡتِكُمۡ لَعَلَّكُمۡ تَشۡكُرُونَ ﴿٥٦﴾

56. Apoi v‑am înviat, după ce aţi murit, nădăjduind că veţi fi mulţumitori.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَظَلَّلۡنَا عَلَیۡكُمُ ٱلۡغَمَامَ وَأَنزَلۡنَا عَلَیۡكُمُ ٱلۡمَنَّ وَٱلسَّلۡوَىٰۖ كُلُواْ مِن طَیِّبَـٰتِ مَا رَزَقۡنَـٰكُمۡۚ وَمَا ظَلَمُونَا وَلَـٰكِن كَانُوۤاْ أَنفُسَهُمۡ یَظۡلِمُونَ ﴿٥٧﴾

57. Şi am făcut să vă umbrească nori şi am pogorât peste voi mana şi prepeliţe. „Mâncaţi din bunătăţile pe care vi le‑am dăruit!”. Iar ei nu au fost nedrepţi cu Noi, ci faţă de ei înşişi au fost nedrepţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قُلۡنَا ٱدۡخُلُواْ هَـٰذِهِ ٱلۡقَرۡیَةَ فَكُلُواْ مِنۡهَا حَیۡثُ شِئۡتُمۡ رَغَدࣰا وَٱدۡخُلُواْ ٱلۡبَابَ سُجَّدࣰا وَقُولُواْ حِطَّةࣱ نَّغۡفِرۡ لَكُمۡ خَطَـٰیَـٰكُمۡۚ وَسَنَزِیدُ ٱلۡمُحۡسِنِینَ ﴿٥٨﴾

58. Şi zis‑am Noi: „Intraţi în această cetate(42) şi mâncaţi din [bunătăţile] ei oriunde veţi voi, până vă veţi sătura. Intraţi pe poartă cu smerenie, spunând: „Îndurare!”, iar Noi vom ierta păcatele voastre şi‑i vom spori pe cei care fac bine”.

(42) Al‑Quds (unul din numele arabe ale oraşului Ierusalim) sau Ariha (numele arab al oraşului Ierihon).


Arabic explanations of the Qur’an:

فَبَدَّلَ ٱلَّذِینَ ظَلَمُواْ قَوۡلًا غَیۡرَ ٱلَّذِی قِیلَ لَهُمۡ فَأَنزَلۡنَا عَلَى ٱلَّذِینَ ظَلَمُواْ رِجۡزࣰا مِّنَ ٱلسَّمَاۤءِ بِمَا كَانُواْ یَفۡسُقُونَ ﴿٥٩﴾

59. Dar au schimbat cei nedrepţi cuvântul cu un altul decât cel care li s‑a poruncit şi am pogorât asupra celor care au fost nedrepţi, pedeapsă din cer, pentru că ei au fost nelegiuiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَإِذِ ٱسۡتَسۡقَىٰ مُوسَىٰ لِقَوۡمِهِۦ فَقُلۡنَا ٱضۡرِب بِّعَصَاكَ ٱلۡحَجَرَۖ فَٱنفَجَرَتۡ مِنۡهُ ٱثۡنَتَا عَشۡرَةَ عَیۡنࣰاۖ قَدۡ عَلِمَ كُلُّ أُنَاسࣲ مَّشۡرَبَهُمۡۖ كُلُواْ وَٱشۡرَبُواْ مِن رِّزۡقِ ٱللَّهِ وَلَا تَعۡثَوۡاْ فِی ٱلۡأَرۡضِ مُفۡسِدِینَ ﴿٦٠﴾

60. Şi când Moise a cerut apă pentru neamul său, i‑am zis: „Loveşte cu toiagul tău stânca!” Şi au ţâşnit din ea douăsprezece izvoare. Şi a cunoscut fiecare seminţie locul său de băut. „Mâncaţi şi beţi din darul lui Allah şi nu faceţi rău pe pământ fiind stricători!”


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قُلۡتُمۡ یَـٰمُوسَىٰ لَن نَّصۡبِرَ عَلَىٰ طَعَامࣲ وَ ٰ⁠حِدࣲ فَٱدۡعُ لَنَا رَبَّكَ یُخۡرِجۡ لَنَا مِمَّا تُنۢبِتُ ٱلۡأَرۡضُ مِنۢ بَقۡلِهَا وَقِثَّاۤىِٕهَا وَفُومِهَا وَعَدَسِهَا وَبَصَلِهَاۖ قَالَ أَتَسۡتَبۡدِلُونَ ٱلَّذِی هُوَ أَدۡنَىٰ بِٱلَّذِی هُوَ خَیۡرٌۚ ٱهۡبِطُواْ مِصۡرࣰا فَإِنَّ لَكُم مَّا سَأَلۡتُمۡۗ وَضُرِبَتۡ عَلَیۡهِمُ ٱلذِّلَّةُ وَٱلۡمَسۡكَنَةُ وَبَاۤءُو بِغَضَبࣲ مِّنَ ٱللَّهِۗ ذَ ٰ⁠لِكَ بِأَنَّهُمۡ كَانُواْ یَكۡفُرُونَ بِـَٔایَـٰتِ ٱللَّهِ وَیَقۡتُلُونَ ٱلنَّبِیِّـۧنَ بِغَیۡرِ ٱلۡحَقِّۗ ذَ ٰ⁠لِكَ بِمَا عَصَواْ وَّكَانُواْ یَعۡتَدُونَ ﴿٦١﴾

61. Şi [luaţi aminte] când aţi spus voi: „O, Moise! Nu vom putea îndura un singur soi de bucate! Roagă‑te pentru noi la Domnul tău să scoată pentru noi din ceea ce dă la iveală pământul, din legumele lui: castraveţi, usturoi, linte şi ceapă!”, a zis el: „Voiţi a schimba cu ceea ce este mai rău ceea ce este mai bun? Coborâţi într‑un alt oraş, unde veţi găsi ceea ce aţi cerut!” Şi a căzut asupra lor umilinţă şi sărăcie şi s‑au întors însoţiţi de mânia lui Allah. Şi aceasta pentru că ei nu au crezut în semnele lui Allah, pentru că i‑au ucis pe profeţi pe nedrept; aceasta pentru că ei s‑au răsculat şi au călcat rânduielile.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَٱلَّذِینَ هَادُواْ وَٱلنَّصَـٰرَىٰ وَٱلصَّـٰبِـِٔینَ مَنۡ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَعَمِلَ صَـٰلِحࣰا فَلَهُمۡ أَجۡرُهُمۡ عِندَ رَبِّهِمۡ وَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿٦٢﴾

62. Cei care au crezut în [Islam], precum şi aceia dintre cei care s‑au iudaizat, dintre creştinii şi sabeenii(43) care au crezut în Allah şi în Ziua de Apoi şi au făcut bine, vor avea răsplata lor de la Domnul lor. Ei n‑au a se teme şi nici nu se vor mâhni.

(43) Au existat două comunităţi cu nume asemănătoare: o comunitate ai cărei supravieţuitori(circa 2000 de suflete) trăiesc şi în prezent în Irak, cunoscuţi sub numele de creştini de Sfântul Ioan, şi o comunitate care a locuit în Yemen cu câteva sute de ani înainte de Christos şi a avut un rol important în istoria timpurie a Arabiei.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ أَخَذۡنَا مِیثَـٰقَكُمۡ وَرَفَعۡنَا فَوۡقَكُمُ ٱلطُّورَ خُذُواْ مَاۤ ءَاتَیۡنَـٰكُم بِقُوَّةࣲ وَٱذۡكُرُواْ مَا فِیهِ لَعَلَّكُمۡ تَتَّقُونَ ﴿٦٣﴾

63. Şi am încheiat legământul cu voi şi am înălţat asupra voastră Muntele(44). „Ţineţi ceea ce v‑am dat cu tărie şi amintiţi‑vă ceea ce este într‑aceea! Poate veţi fi cu frică!”

(44) Muntele At‑Tur din Sinai.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ تَوَلَّیۡتُم مِّنۢ بَعۡدِ ذَ ٰ⁠لِكَۖ فَلَوۡلَا فَضۡلُ ٱللَّهِ عَلَیۡكُمۡ وَرَحۡمَتُهُۥ لَكُنتُم مِّنَ ٱلۡخَـٰسِرِینَ ﴿٦٤﴾

64. Apoi v‑aţi îndepărtat, după aceea, şi de n‑ar fi fost harul lui Allah asupra voastră şi îndurarea Lui, aţi fi fost printre cei pierduţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَقَدۡ عَلِمۡتُمُ ٱلَّذِینَ ٱعۡتَدَوۡاْ مِنكُمۡ فِی ٱلسَّبۡتِ فَقُلۡنَا لَهُمۡ كُونُواْ قِرَدَةً خَـٰسِـِٔینَ ﴿٦٥﴾

65. Voi ştiţi ce au păţit aceia dintre voi care au nesocotit Sabatul(45) şi le‑am zis lor: „Să fiţi maimuţe dispreţuite!”

(45) Ziua de sâmbătă, statornicită ca zi nelucrătoare la evrei. Nerespectarea ei se pedepseşte cu moartea. (Cf. Biblia, Exodul; 31:14) Probabil că aici este vorba de obiceiul unei comunităţi de pescari de pe litoral care au continuat să încalce această poruncă şi au fost pedepsiţi, fiind preschimbaţi în maimuţe.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَجَعَلۡنَـٰهَا نَكَـٰلࣰا لِّمَا بَیۡنَ یَدَیۡهَا وَمَا خَلۡفَهَا وَمَوۡعِظَةࣰ لِّلۡمُتَّقِینَ ﴿٦٦﴾

66. Şi i‑am făcut pildă pentru cei din vremea lor şi pentru cei de după ei, îndemnare pentru cei cu frică.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِقَوۡمِهِۦۤ إِنَّ ٱللَّهَ یَأۡمُرُكُمۡ أَن تَذۡبَحُواْ بَقَرَةࣰۖ قَالُوۤاْ أَتَتَّخِذُنَا هُزُوࣰاۖ قَالَ أَعُوذُ بِٱللَّهِ أَنۡ أَكُونَ مِنَ ٱلۡجَـٰهِلِینَ ﴿٦٧﴾

67. Şi [aduceţi‑vă aminte când] Moise a zis neamului său: „Allah vă porunceşte să junghiaţi o vacă!”(46) Şi au răspuns ei: „Ne iei în derâdere?” Iar el le‑a răspuns: „Să mă ferească Allah să fiu dintre cei neştiutori!”

(46) Era printre fiii lui Israel un bărbat sterp, care n‑a avut parte de copii, dar avea multă avere. Fiul fratelui său, care‑i era moştenitor, l‑a ucis, iar noaptea l‑a cărat şi l‑a lăsat în faţa uşii unui bărbat dintre ei. Apoi i‑a învinovăţit pe ei de moartea lui, încât s‑au repezit la arme şi s‑au năpustit unii asupra altora. Dar cei înţelepţi dintre ei au zis: de ce ne măcelărim unii pe alţii, când Trimisul lui Allah se află printre noi? Şi au venit ei la Moise şi i‑au spus ce se întâmplase. Atunci el le‑a zis: Allah vă porunceşte să înjunghiaţi o vacă!


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالُواْ ٱدۡعُ لَنَا رَبَّكَ یُبَیِّن لَّنَا مَا هِیَۚ قَالَ إِنَّهُۥ یَقُولُ إِنَّهَا بَقَرَةࣱ لَّا فَارِضࣱ وَلَا بِكۡرٌ عَوَانُۢ بَیۡنَ ذَ ٰ⁠لِكَۖ فَٱفۡعَلُواْ مَا تُؤۡمَرُونَ ﴿٦٨﴾

68. Au zis: „Roagă‑te pentru noi Domnului tău să ne arate limpede cum să fie!”. El a răspuns: „Iată, El zice ca ea să fie o vacă nici prea bătrână, nici prea tânără, ci de vârstă mijlocie, între acestea. Şi acum faceţi ce vi se porunceşte!”


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالُواْ ٱدۡعُ لَنَا رَبَّكَ یُبَیِّن لَّنَا مَا لَوۡنُهَاۚ قَالَ إِنَّهُۥ یَقُولُ إِنَّهَا بَقَرَةࣱ صَفۡرَاۤءُ فَاقِعࣱ لَّوۡنُهَا تَسُرُّ ٱلنَّـٰظِرِینَ ﴿٦٩﴾

69. Au zis: „Roagă‑te pentru noi Domnului tău să ne arate limpede culoarea ei!” A răspuns: „Iată, El zice să fie o vacă de culoare galben strălucitor, să placă privitorilor”.


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالُواْ ٱدۡعُ لَنَا رَبَّكَ یُبَیِّن لَّنَا مَا هِیَ إِنَّ ٱلۡبَقَرَ تَشَـٰبَهَ عَلَیۡنَا وَإِنَّاۤ إِن شَاۤءَ ٱللَّهُ لَمُهۡتَدُونَ ﴿٧٠﴾

70. Au zis: „Roagă‑te pentru noi Domnului tău să ne arate care să fie ea, căci vacile sunt la fel în ochii noştri, dar noi, dacă va voi Allah, vom fi bine îndreptaţi!”


Arabic explanations of the Qur’an:

قَالَ إِنَّهُۥ یَقُولُ إِنَّهَا بَقَرَةࣱ لَّا ذَلُولࣱ تُثِیرُ ٱلۡأَرۡضَ وَلَا تَسۡقِی ٱلۡحَرۡثَ مُسَلَّمَةࣱ لَّا شِیَةَ فِیهَاۚ قَالُواْ ٱلۡـَٔـٰنَ جِئۡتَ بِٱلۡحَقِّۚ فَذَبَحُوهَا وَمَا كَادُواْ یَفۡعَلُونَ ﴿٧١﴾

71. A zis: „Iată, El zice să fie o vacă nu slăbită, ce ară pământul şi adapă semănăturile, ci sănătoasă, fără nici o pată pe ea”. Au zis: „Acum ai adus adevărul!” Şi au junghiat‑o, dar puţin a lipsit să nu o facă.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَتَلۡتُمۡ نَفۡسࣰا فَٱدَّ ٰ⁠رَ ٰٔۡ ⁠تُمۡ فِیهَاۖ وَٱللَّهُ مُخۡرِجࣱ مَّا كُنتُمۡ تَكۡتُمُونَ ﴿٧٢﴾

72. [Şi aduceţi‑vă aminte când] aţi omorât un suflet şi v‑aţi învinuit unii pe alţii asupra lui. Însă Allah va scoate la iveală ceea ce voi ţineţi ascuns!


Arabic explanations of the Qur’an:

فَقُلۡنَا ٱضۡرِبُوهُ بِبَعۡضِهَاۚ كَذَ ٰ⁠لِكَ یُحۡیِ ٱللَّهُ ٱلۡمَوۡتَىٰ وَیُرِیكُمۡ ءَایَـٰتِهِۦ لَعَلَّكُمۡ تَعۡقِلُونَ ﴿٧٣﴾

73. Şi [atunci] Noi am zis: „Loviţi‑l pe el cu o bucată din ea!” Şi aşa [cum l‑a înviat pe el], Allah îi va readuce la viaţă pe cei morţi(47) şi vă arată semnele Sale. Poate astfel o să pricepeţi.

(47) Aceasta este o pildă pentru puterea lui Allah de a‑i readuce la viaţă pe toţi morţii în Ziua Judecăţii.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ قَسَتۡ قُلُوبُكُم مِّنۢ بَعۡدِ ذَ ٰ⁠لِكَ فَهِیَ كَٱلۡحِجَارَةِ أَوۡ أَشَدُّ قَسۡوَةࣰۚ وَإِنَّ مِنَ ٱلۡحِجَارَةِ لَمَا یَتَفَجَّرُ مِنۡهُ ٱلۡأَنۡهَـٰرُۚ وَإِنَّ مِنۡهَا لَمَا یَشَّقَّقُ فَیَخۡرُجُ مِنۡهُ ٱلۡمَاۤءُۚ وَإِنَّ مِنۡهَا لَمَا یَهۡبِطُ مِنۡ خَشۡیَةِ ٱللَّهِۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ ﴿٧٤﴾

74. Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoşite, căci din unele pietre ţâşnesc pâraie, iar altele se despică şi iese din ele apă, iar altele se prăbuşesc de frica lui Allah. Dar Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce faceţi voi.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ أَفَتَطۡمَعُونَ أَن یُؤۡمِنُواْ لَكُمۡ وَقَدۡ كَانَ فَرِیقࣱ مِّنۡهُمۡ یَسۡمَعُونَ كَلَـٰمَ ٱللَّهِ ثُمَّ یُحَرِّفُونَهُۥ مِنۢ بَعۡدِ مَا عَقَلُوهُ وَهُمۡ یَعۡلَمُونَ ﴿٧٥﴾

75. Oare năzuiţi ca ei să creadă cu voi, când o parte din ei au auzit cuvântul lui Allah(48), apoi l‑au răstălmăcit, după ce l‑au priceput, cu bună‑ştiinţa lor?

(48) Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا لَقُواْ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ قَالُوۤاْ ءَامَنَّا وَإِذَا خَلَا بَعۡضُهُمۡ إِلَىٰ بَعۡضࣲ قَالُوۤاْ أَتُحَدِّثُونَهُم بِمَا فَتَحَ ٱللَّهُ عَلَیۡكُمۡ لِیُحَاۤجُّوكُم بِهِۦ عِندَ رَبِّكُمۡۚ أَفَلَا تَعۡقِلُونَ ﴿٧٦﴾

76. Şi dacă se întâlnesc cu aceia care cred(49), ei zic: „Noi credem!”. Dar când rămân numai între ei, zic: „Voiţi voi să le vorbiţi despre ceea ce Allah v‑a dezvăluit(50) pentru ca ei să facă din aceasta un temei împotriva voastră dinaintea Domnului vostru? Oare voi nu pricepeţi?”(51)

(49) Cu musulmanii.(50) Despre dezvăluirea pe care Allah v‑a făcut‑o în Tora despre adevărul profeţiei lui Muhammed.(51) Aluzie la faptul că recunoaşterea pomenirii Profetului Muhammed în Tora va fi adusă ca argument împotriva lor în Ziua Judecăţii de Apoi.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَوَلَا یَعۡلَمُونَ أَنَّ ٱللَّهَ یَعۡلَمُ مَا یُسِرُّونَ وَمَا یُعۡلِنُونَ ﴿٧٧﴾

77. Oare ei nu pricep că Allah ştie atât ceea ce ei tăinuiesc, cât şi ceea ce ei rostesc cu glas tare?


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنۡهُمۡ أُمِّیُّونَ لَا یَعۡلَمُونَ ٱلۡكِتَـٰبَ إِلَّاۤ أَمَانِیَّ وَإِنۡ هُمۡ إِلَّا یَظُنُّونَ ﴿٧٨﴾

78. Şi printre ei(52) sunt neînvăţaţi care nu cunosc Scriptura, ci au doar năluciri şi ei doar bănuiesc.

(52) Printre iudei.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَوَیۡلࣱ لِّلَّذِینَ یَكۡتُبُونَ ٱلۡكِتَـٰبَ بِأَیۡدِیهِمۡ ثُمَّ یَقُولُونَ هَـٰذَا مِنۡ عِندِ ٱللَّهِ لِیَشۡتَرُواْ بِهِۦ ثَمَنࣰا قَلِیلࣰاۖ فَوَیۡلࣱ لَّهُم مِّمَّا كَتَبَتۡ أَیۡدِیهِمۡ وَوَیۡلࣱ لَّهُم مِّمَّا یَكۡسِبُونَ ﴿٧٩﴾

79. Dar vai acelora care plăsmuiesc Scriptura(53) cu mâinile lor şi spun „Aceasta este de la Allah”, pentru a dobândi prin aceasta o mică simbrie! Vai pentru ceea ce mâinile lor au scris şi vai lor pentru ceea ce agonisesc!

(53) Care răstălmăcesc, inventează, compun, redactează, scriu Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالُواْ لَن تَمَسَّنَا ٱلنَّارُ إِلَّاۤ أَیَّامࣰا مَّعۡدُودَةࣰۚ قُلۡ أَتَّخَذۡتُمۡ عِندَ ٱللَّهِ عَهۡدࣰا فَلَن یُخۡلِفَ ٱللَّهُ عَهۡدَهُۥۤۖ أَمۡ تَقُولُونَ عَلَى ٱللَّهِ مَا لَا تَعۡلَمُونَ ﴿٨٠﴾

80. Au zis ei(54): „Nu ne va atinge Focul decât câteva zile numărate!” Spune‑le: „Oare aveţi de la Allah făgăduinţă? Allah nu va încălca făgăduinţa Sa! Sau voi spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi?”

(54) Evreii.


Arabic explanations of the Qur’an:

بَلَىٰۚ مَن كَسَبَ سَیِّئَةࣰ وَأَحَـٰطَتۡ بِهِۦ خَطِیۤـَٔتُهُۥ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٨١﴾

81. Dar nu! Aceia care au săvârşit un păcat şi pe care i‑a împresurat păcatul, aceia sunt oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ أُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلۡجَنَّةِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٨٢﴾

82. Iar aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune, aceia sunt oaspeţii Raiului şi ei în el vor rămâne veşnic.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ أَخَذۡنَا مِیثَـٰقَ بَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ لَا تَعۡبُدُونَ إِلَّا ٱللَّهَ وَبِٱلۡوَ ٰ⁠لِدَیۡنِ إِحۡسَانࣰا وَذِی ٱلۡقُرۡبَىٰ وَٱلۡیَتَـٰمَىٰ وَٱلۡمَسَـٰكِینِ وَقُولُواْ لِلنَّاسِ حُسۡنࣰا وَأَقِیمُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُواْ ٱلزَّكَوٰةَ ثُمَّ تَوَلَّیۡتُمۡ إِلَّا قَلِیلࣰا مِّنكُمۡ وَأَنتُم مُّعۡرِضُونَ ﴿٨٣﴾

83. Şi luaţi aminte [când] Noi am făcut legământ cu fii lui Israel: „Să nu‑L adoraţi decât pe Allah şi cu părinţii voştri să vă purtaţi bine, ca şi cu rudele, cu orfanii şi cu sărmanii! Şi să spuneţi oamenilor vorbe bune, să împliniţi Rugăciunea [As‑Salat] şi să daţi Dania [Az‑Zakat]!” Apoi v‑aţi lepădat, afară de puţini dintre voi, şi v‑aţi abătut.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ أَخَذۡنَا مِیثَـٰقَكُمۡ لَا تَسۡفِكُونَ دِمَاۤءَكُمۡ وَلَا تُخۡرِجُونَ أَنفُسَكُم مِّن دِیَـٰرِكُمۡ ثُمَّ أَقۡرَرۡتُمۡ وَأَنتُمۡ تَشۡهَدُونَ ﴿٨٤﴾

84. Am făcut legământ cu voi să nu vărsaţi sângele vostru şi să nu vă alungaţi din casele voastre. Atunci aţi încuviinţat aceasta şi voi puteţi fi martori.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ أَنتُمۡ هَـٰۤؤُلَاۤءِ تَقۡتُلُونَ أَنفُسَكُمۡ وَتُخۡرِجُونَ فَرِیقࣰا مِّنكُم مِّن دِیَـٰرِهِمۡ تَظَـٰهَرُونَ عَلَیۡهِم بِٱلۡإِثۡمِ وَٱلۡعُدۡوَ ٰ⁠نِ وَإِن یَأۡتُوكُمۡ أُسَـٰرَىٰ تُفَـٰدُوهُمۡ وَهُوَ مُحَرَّمٌ عَلَیۡكُمۡ إِخۡرَاجُهُمۡۚ أَفَتُؤۡمِنُونَ بِبَعۡضِ ٱلۡكِتَـٰبِ وَتَكۡفُرُونَ بِبَعۡضࣲۚ فَمَا جَزَاۤءُ مَن یَفۡعَلُ ذَ ٰ⁠لِكَ مِنكُمۡ إِلَّا خِزۡیࣱ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَاۖ وَیَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِ یُرَدُّونَ إِلَىٰۤ أَشَدِّ ٱلۡعَذَابِۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ ﴿٨٥﴾

85. Apoi voi înşivă v‑aţi măcelărit şi aţi alungat o parte dintre voi din căminele lor. V‑aţi întrajutorat împotriva lor numai la fărădelege şi duşmănie. Iar dacă au venit încătuşaţi la voi, i‑aţi răscumpărat, cu toate că vă fusese oprit să‑i alungaţi. Oare voi credeţi numai într‑o parte a Scripturii şi respingeţi o altă parte? Şi care va fi răsplata acelora care fac aceasta, dintre voi, decât ruşinea în această viaţă, iar în Ziua Învierii să fie supuşi la cele mai cumplite chinuri? Allah nu este fără băgare de seamă la ce faceţi voi.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ ٱشۡتَرَوُاْ ٱلۡحَیَوٰةَ ٱلدُّنۡیَا بِٱلۡـَٔاخِرَةِۖ فَلَا یُخَفَّفُ عَنۡهُمُ ٱلۡعَذَابُ وَلَا هُمۡ یُنصَرُونَ ﴿٨٦﴾

86. Acelora care au preferat Viaţa lumească pe Viaţa de Apoi nu li se vor putea uşura chinurile şi nici ajutaţi nu vor fi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَقَدۡ ءَاتَیۡنَا مُوسَى ٱلۡكِتَـٰبَ وَقَفَّیۡنَا مِنۢ بَعۡدِهِۦ بِٱلرُّسُلِۖ وَءَاتَیۡنَا عِیسَى ٱبۡنَ مَرۡیَمَ ٱلۡبَیِّنَـٰتِ وَأَیَّدۡنَـٰهُ بِرُوحِ ٱلۡقُدُسِۗ أَفَكُلَّمَا جَاۤءَكُمۡ رَسُولُۢ بِمَا لَا تَهۡوَىٰۤ أَنفُسُكُمُ ٱسۡتَكۡبَرۡتُمۡ فَفَرِیقࣰا كَذَّبۡتُمۡ وَفَرِیقࣰا تَقۡتُلُونَ ﴿٨٧﴾

87. I‑am dăruit lui Moise Cartea şi am făcut să‑i urmeze alţi trimişi. I‑am dat lui Isus [‘Isa], fiul Mariei [Maryam], semnele desluşite şi l‑am întărit pre el cu duhul sfânt(55). Însă de fiecare dată când a adus la voi un trimis, ceea ce nu plăcea sufletelor voastre, v‑aţi semeţit şi pe o parte dintre trimişi i‑aţi învinuit de minciună, iar pe o altă parte i‑aţi răpus.

(55) Prin duhul sfânt, exegeţii Coranului îl au în vedere pe arhanghelul Gavriil.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالُواْ قُلُوبُنَا غُلۡفُۢۚ بَل لَّعَنَهُمُ ٱللَّهُ بِكُفۡرِهِمۡ فَقَلِیلࣰا مَّا یُؤۡمِنُونَ ﴿٨٨﴾

88. Au zis ei: „Inimile noastre sunt învăluite”. Dar i‑a blestemat Allah pentru necredinţa lor şi doar puţin cred ei(56).

(56) Într‑o altă interpretare – „sunt puţini cei care cred”


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَمَّا جَاۤءَهُمۡ كِتَـٰبࣱ مِّنۡ عِندِ ٱللَّهِ مُصَدِّقࣱ لِّمَا مَعَهُمۡ وَكَانُواْ مِن قَبۡلُ یَسۡتَفۡتِحُونَ عَلَى ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ فَلَمَّا جَاۤءَهُم مَّا عَرَفُواْ كَفَرُواْ بِهِۦۚ فَلَعۡنَةُ ٱللَّهِ عَلَى ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٨٩﴾

89. Şi când le‑a venit Cartea(57) de la Allah, întărind‑o pe cea pe care o aveau ei – după ce mai înainte se rugaseră pentru ajutor împotriva celor care nu credeau –, când le‑a venit ceea ce ştiuseră(58), l‑au tăgăduit pe el [Muhammed]. Blestemul lui Allah asupra celor care nu cred!

(57) Coranul.(58) Când a venit Muhammed, aducând mesajul, după ce în Tora fuseseră menţionate veştile despre el şi cunoscuseră calităţile lui.


Arabic explanations of the Qur’an:

بِئۡسَمَا ٱشۡتَرَوۡاْ بِهِۦۤ أَنفُسَهُمۡ أَن یَكۡفُرُواْ بِمَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ بَغۡیًا أَن یُنَزِّلَ ٱللَّهُ مِن فَضۡلِهِۦ عَلَىٰ مَن یَشَاۤءُ مِنۡ عِبَادِهِۦۖ فَبَاۤءُو بِغَضَبٍ عَلَىٰ غَضَبࣲۚ وَلِلۡكَـٰفِرِینَ عَذَابࣱ مُّهِینࣱ ﴿٩٠﴾

90. Pe nimica toată şi‑au dat sufletele lor, tăgăduind ceea ce Allah a pogorât, cu pizmă pentru ceea ce Allah pogoară cu harul Lui acelora dintre robii Săi pe care El îi voieşte. Şi au avut ei parte de mânie peste mânie. Iar necredincioşii au parte de chinuri umilitoare.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا قِیلَ لَهُمۡ ءَامِنُواْ بِمَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ قَالُواْ نُؤۡمِنُ بِمَاۤ أُنزِلَ عَلَیۡنَا وَیَكۡفُرُونَ بِمَا وَرَاۤءَهُۥ وَهُوَ ٱلۡحَقُّ مُصَدِّقࣰا لِّمَا مَعَهُمۡۗ قُلۡ فَلِمَ تَقۡتُلُونَ أَنۢبِیَاۤءَ ٱللَّهِ مِن قَبۡلُ إِن كُنتُم مُّؤۡمِنِینَ ﴿٩١﴾

91. Iar când li s‑a zis: „Credeţi în ceea ce a pogorât Allah!”, ei au răspuns: „Noi credem în ceea ce ne‑a fost pogorât!” Şi ei se leapădă de ceea ce a venit mai apoi – şi care este Adevărul ce întăreşte ceea ce au ei! Spune(59): „Şi de ce i‑aţi omorât pe profeţii lui Allah de mai înainte, dacă aţi fost dreptcredincioşi [Mu’minin]?”

(59) Spune‑le, o, Muhammed, iudeilor!


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَلَقَدۡ جَاۤءَكُم مُّوسَىٰ بِٱلۡبَیِّنَـٰتِ ثُمَّ ٱتَّخَذۡتُمُ ٱلۡعِجۡلَ مِنۢ بَعۡدِهِۦ وَأَنتُمۡ ظَـٰلِمُونَ ﴿٩٢﴾

92. Şi pentru voi Moise a venit cu semnele doveditoare iar după aceea voi aţi ales viţelul în lipsa lui şi aţi fost nelegiuiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ أَخَذۡنَا مِیثَـٰقَكُمۡ وَرَفَعۡنَا فَوۡقَكُمُ ٱلطُّورَ خُذُواْ مَاۤ ءَاتَیۡنَـٰكُم بِقُوَّةࣲ وَٱسۡمَعُواْۖ قَالُواْ سَمِعۡنَا وَعَصَیۡنَا وَأُشۡرِبُواْ فِی قُلُوبِهِمُ ٱلۡعِجۡلَ بِكُفۡرِهِمۡۚ قُلۡ بِئۡسَمَا یَأۡمُرُكُم بِهِۦۤ إِیمَـٰنُكُمۡ إِن كُنتُم مُّؤۡمِنِینَ ﴿٩٣﴾

93. Şi [aduceţi‑vă aminte] când am încheiat legământul cu voi şi am ridicat deasupra voastră muntele At‑Tur [zicând]: „Ţineţi ceea ce v‑am dat, cu tărie, şi ascultaţi!”. Au răspuns ei: „Am auzit, dar nu ne supunem!” Şi au fost adăpate inimile lor cu viţelul pentru necredinţa lor. Spune: „Ce lucru respingător vă porunceşte credinţa voastră, dacă voi sunteţi credincioşi!”


Arabic explanations of the Qur’an:

قُلۡ إِن كَانَتۡ لَكُمُ ٱلدَّارُ ٱلۡـَٔاخِرَةُ عِندَ ٱللَّهِ خَالِصَةࣰ مِّن دُونِ ٱلنَّاسِ فَتَمَنَّوُاْ ٱلۡمَوۡتَ إِن كُنتُمۡ صَـٰدِقِینَ ﴿٩٤﴾

94. Spune: „Dacă voi aveţi casa cea veşnică(60) la Allah numai pentru voi, fără de alţi oameni, atunci doriţi‑vă moartea, dacă sunteţi cinstiţi!”.

(60) Paradisul.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَن یَتَمَنَّوۡهُ أَبَدَۢا بِمَا قَدَّمَتۡ أَیۡدِیهِمۡۚ وَٱللَّهُ عَلِیمُۢ بِٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٩٥﴾

95. Dar nicicând nu o vor dori, din pricina celor săvârşite cu mâinile lor mai înainte. Dar Allah este Ştiutor al nelegiuiţilor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَتَجِدَنَّهُمۡ أَحۡرَصَ ٱلنَّاسِ عَلَىٰ حَیَوٰةࣲ وَمِنَ ٱلَّذِینَ أَشۡرَكُواْۚ یَوَدُّ أَحَدُهُمۡ لَوۡ یُعَمَّرُ أَلۡفَ سَنَةࣲ وَمَا هُوَ بِمُزَحۡزِحِهِۦ مِنَ ٱلۡعَذَابِ أَن یُعَمَّرَۗ وَٱللَّهُ بَصِیرُۢ بِمَا یَعۡمَلُونَ ﴿٩٦﴾

96. Vei afla că ei sunt cei mai poftitori de viaţă dintre oameni, mai mult chiar decât păgânii(61). Ar vrea fiecare dintre ei să i se dea să trăiască o mie de ani. Dar nu se va găsi izbăvitor de chinuri pentru el, nici de va trăi atât de mult, căci Allah vede ce fac ei.

(61) Adică decât politeiştii.


Arabic explanations of the Qur’an:

قُلۡ مَن كَانَ عَدُوࣰّا لِّجِبۡرِیلَ فَإِنَّهُۥ نَزَّلَهُۥ عَلَىٰ قَلۡبِكَ بِإِذۡنِ ٱللَّهِ مُصَدِّقࣰا لِّمَا بَیۡنَ یَدَیۡهِ وَهُدࣰى وَبُشۡرَىٰ لِلۡمُؤۡمِنِینَ ﴿٩٧﴾

97. Spune: „Cine este duşman lui Gavriil?(62)” El(63) l‑a pogorât [Coranul] în inima ta, cu îngăduinţa lui Allah, adeverind ceea ce se afla dinaintea lui, ca îndreptare şi bunăvestire pentru credincioşi.

(62) În limba arabă Gibril, Jibril. (63) Gavriil ţi l‑a revelat.


Arabic explanations of the Qur’an:

مَن كَانَ عَدُوࣰّا لِّلَّهِ وَمَلَـٰۤىِٕكَتِهِۦ وَرُسُلِهِۦ وَجِبۡرِیلَ وَمِیكَىٰلَ فَإِنَّ ٱللَّهَ عَدُوࣱّ لِّلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٩٨﴾

98. Acela care este duşman al lui Allah, al îngerilor Săi şi al trimişilor Săi, al lui Gavriil şi al lui Mihail [să ştie că] Allah este duşmanul necredincioşilor!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَقَدۡ أَنزَلۡنَاۤ إِلَیۡكَ ءَایَـٰتِۭ بَیِّنَـٰتࣲۖ وَمَا یَكۡفُرُ بِهَاۤ إِلَّا ٱلۡفَـٰسِقُونَ ﴿٩٩﴾

99. Ţi‑am pogorât ţie semne desluşite şi nu le tăgăduiesc decât cei nelegiuiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَوَكُلَّمَا عَـٰهَدُواْ عَهۡدࣰا نَّبَذَهُۥ فَرِیقࣱ مِّنۡهُمۚ بَلۡ أَكۡثَرُهُمۡ لَا یُؤۡمِنُونَ ﴿١٠٠﴾

100. De fiecare dată când au făcut un legământ, s‑au lepădat de el o parte dintre ei [dintre iudei], ba cei mai mulţi dintre ei nu cred.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَمَّا جَاۤءَهُمۡ رَسُولࣱ مِّنۡ عِندِ ٱللَّهِ مُصَدِّقࣱ لِّمَا مَعَهُمۡ نَبَذَ فَرِیقࣱ مِّنَ ٱلَّذِینَ أُوتُواْ ٱلۡكِتَـٰبَ كِتَـٰبَ ٱللَّهِ وَرَاۤءَ ظُهُورِهِمۡ كَأَنَّهُمۡ لَا یَعۡلَمُونَ ﴿١٠١﴾

101. Şi când a venit la ei un trimis al lui Allah(64), întărind ceea ce ei aveau, o parte dintre cei care aveau Scriptura au lepădat Cartea lui Allah(65) în spatele lor, ca şi când ei nu ar şti nimic,

(64) Muhammed.(65) Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱتَّبَعُواْ مَا تَتۡلُواْ ٱلشَّیَـٰطِینُ عَلَىٰ مُلۡكِ سُلَیۡمَـٰنَۖ وَمَا كَفَرَ سُلَیۡمَـٰنُ وَلَـٰكِنَّ ٱلشَّیَـٰطِینَ كَفَرُواْ یُعَلِّمُونَ ٱلنَّاسَ ٱلسِّحۡرَ وَمَاۤ أُنزِلَ عَلَى ٱلۡمَلَكَیۡنِ بِبَابِلَ هَـٰرُوتَ وَمَـٰرُوتَۚ وَمَا یُعَلِّمَانِ مِنۡ أَحَدٍ حَتَّىٰ یَقُولَاۤ إِنَّمَا نَحۡنُ فِتۡنَةࣱ فَلَا تَكۡفُرۡۖ فَیَتَعَلَّمُونَ مِنۡهُمَا مَا یُفَرِّقُونَ بِهِۦ بَیۡنَ ٱلۡمَرۡءِ وَزَوۡجِهِۦۚ وَمَا هُم بِضَاۤرِّینَ بِهِۦ مِنۡ أَحَدٍ إِلَّا بِإِذۡنِ ٱللَّهِۚ وَیَتَعَلَّمُونَ مَا یَضُرُّهُمۡ وَلَا یَنفَعُهُمۡۚ وَلَقَدۡ عَلِمُواْ لَمَنِ ٱشۡتَرَىٰهُ مَا لَهُۥ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ مِنۡ خَلَـٰقࣲۚ وَلَبِئۡسَ مَا شَرَوۡاْ بِهِۦۤ أَنفُسَهُمۡۚ لَوۡ كَانُواْ یَعۡلَمُونَ ﴿١٠٢﴾

102. Şi au urmat ceea ce şeitanii au născocit în timpul împărăţiei lui Solomon(66), dar nu a fost necredincios Solomon, ci şeitanii(67) au fost necredincioşi. Ei i‑au învăţat pe oameni vrăjitoria şi ceea ce a fost trimis celor doi îngeri din Babel, lui Harut şi Marut(68). Dar ei doi nu învăţau pe nimeni înainte de a‑i spune: „Noi suntem o ispită, deci nu fi necredincios!” Şi au învăţat de la ei doi [chiar şi] cum să semene dezbinare între bărbat şi soaţa lui. Însă ei nu puteau să facă rău nimănui, fără îngăduinţa lui Allah. Ei au învăţat ceea ce le aduce rău şi nu le foloseşte şi totuşi au ştiut că cei care vor dobândi aceasta nu vor avea parte în Viaţa de Apoi. Ce lucru de nimic au dobândit în schimbul vinderii sufletelor lor! Dacă ei ar fi ştiut!(69)

(66) În limba arabă Solayman.(67) Aici rezicătorii şi oamenii răi.(68) Cei doi îngeri – Harut şi Marut – după unii exegeţi doi magi, care i‑au învăţat pe oameni vrăjitoria la Babel, în Mesopotamia.(69) Când Trimisul lui Allah – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – l‑a pomenit pe Solomon printre trimişi, a zis unul dintre rabinii evreilor: Nu vă miraţi că Muhammed pretinde că fiul lui David a fost profet? Pe Allah, el nu a fost decât un vrăjitor! Atunci a fost revelat acest verset.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَوۡ أَنَّهُمۡ ءَامَنُواْ وَٱتَّقَوۡاْ لَمَثُوبَةࣱ مِّنۡ عِندِ ٱللَّهِ خَیۡرࣱۚ لَّوۡ كَانُواْ یَعۡلَمُونَ ﴿١٠٣﴾

103. Dacă ei ar fi crezut şi ar fi fost cu frică, ar fi primit răsplată mai bună de la Allah. O, de‑ar fi ştiut!


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ لَا تَقُولُواْ رَ ٰ⁠عِنَا وَقُولُواْ ٱنظُرۡنَا وَٱسۡمَعُواْۗ وَلِلۡكَـٰفِرِینَ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿١٠٤﴾

104. O, voi, cei care aţi crezut, nu ziceţi „Ra’i‑na!”(70), ci „Priveşte spre noi!”. Şi fiţi ascultători, căci pentru necredincioşi osândă dureroasă va fi!

(70) Ambiguitatea generată de posibilitatea socotirii cuvântului din limba arabă ra’i‑na, fie imperativul verbului ra’a (a ocroti pe cineva), fie participiul activ al verbului ra’una (a fi aiurit, zăpăcit). În plus, în limba ebraică există un cuvânt cu formă asemănătoare, cu sensul „răul nostru”. Prin cuvântul care are numele de acţiune, „ocrotire”, evreii urmăreau insultarea Trimisului cu calificativul de „aiurit, nechibzuit”.


Arabic explanations of the Qur’an:

مَّا یَوَدُّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ مِنۡ أَهۡلِ ٱلۡكِتَـٰبِ وَلَا ٱلۡمُشۡرِكِینَ أَن یُنَزَّلَ عَلَیۡكُم مِّنۡ خَیۡرࣲ مِّن رَّبِّكُمۡۚ وَٱللَّهُ یَخۡتَصُّ بِرَحۡمَتِهِۦ مَن یَشَاۤءُۚ وَٱللَّهُ ذُو ٱلۡفَضۡلِ ٱلۡعَظِیمِ ﴿١٠٥﴾

105. Nu vor cei care nu cred dintre oamenii Scripturii(71), nici politeiştii, să se pogoare asupra voastră binele de la Domnul vostru, dar Allah îi alege pentru îndurarea sa pe aceia care voieşte El, căci Allah este Stăpânul harului nemărginit.

(71) Evreii şi creştinii.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ مَا نَنسَخۡ مِنۡ ءَایَةٍ أَوۡ نُنسِهَا نَأۡتِ بِخَیۡرࣲ مِّنۡهَاۤ أَوۡ مِثۡلِهَاۤۗ أَلَمۡ تَعۡلَمۡ أَنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرٌ ﴿١٠٦﴾

106. Dacă Noi anulăm(72) un verset sau îl facem uitat, aducem altul mai bun decât el sau asemenea lui. Nu ştii că Allah este cu putere peste toate?

(72) Noi schimbăm sau Noi înlocuim versetele sau prescripţiile lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَلَمۡ تَعۡلَمۡ أَنَّ ٱللَّهَ لَهُۥ مُلۡكُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضِۗ وَمَا لَكُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرٍ ﴿١٠٧﴾

107. Nu ai ştiut că a lui Allah este împărăţia cerurilor şi a pământului şi că nu aveţi, în afară de Allah, ocrotitor şi sprijinitor?


Arabic explanations of the Qur’an:

أَمۡ تُرِیدُونَ أَن تَسۡـَٔلُواْ رَسُولَكُمۡ كَمَا سُىِٕلَ مُوسَىٰ مِن قَبۡلُۗ وَمَن یَتَبَدَّلِ ٱلۡكُفۡرَ بِٱلۡإِیمَـٰنِ فَقَدۡ ضَلَّ سَوَاۤءَ ٱلسَّبِیلِ ﴿١٠٨﴾

108. Sau voiţi [voi, musulmanii] să‑i cereţi trimisului vostru, aşa cum i s‑a cerut lui Moise mai înainte? Şi cel care schimbă prin necredinţă credinţa, acela se abate de la drumul cel drept.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَدَّ كَثِیرࣱ مِّنۡ أَهۡلِ ٱلۡكِتَـٰبِ لَوۡ یَرُدُّونَكُم مِّنۢ بَعۡدِ إِیمَـٰنِكُمۡ كُفَّارًا حَسَدࣰا مِّنۡ عِندِ أَنفُسِهِم مِّنۢ بَعۡدِ مَا تَبَیَّنَ لَهُمُ ٱلۡحَقُّۖ فَٱعۡفُواْ وَٱصۡفَحُواْ حَتَّىٰ یَأۡتِیَ ٱللَّهُ بِأَمۡرِهِۦۤۗ إِنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿١٠٩﴾

109. Voit‑au mulţi din neamul Scripturii să vă facă din nou, după credinţa voastră, necredincioşi, din pricina pizmei din sufletele lor, după ce li s‑a arătat adevărul. Iertaţi şi nu luaţi în seamă, până ce va veni Allah cu porunca Sa, căci Allah este cu putere peste toate!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَأَقِیمُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُواْ ٱلزَّكَوٰةَۚ وَمَا تُقَدِّمُواْ لِأَنفُسِكُم مِّنۡ خَیۡرࣲ تَجِدُوهُ عِندَ ٱللَّهِۗ إِنَّ ٱللَّهَ بِمَا تَعۡمَلُونَ بَصِیرࣱ ﴿١١٠﴾

110. Pliniţi Rugăciunea [As‑Salat] şi daţi Dania [Az‑Zakat], căci binele pe care vi‑l dăruiţi vouă înşivă, îl veţi găsi la Allah, fiindcă Allah vede bine ceea ce faceţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالُواْ لَن یَدۡخُلَ ٱلۡجَنَّةَ إِلَّا مَن كَانَ هُودًا أَوۡ نَصَـٰرَىٰۗ تِلۡكَ أَمَانِیُّهُمۡۗ قُلۡ هَاتُواْ بُرۡهَـٰنَكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَـٰدِقِینَ ﴿١١١﴾

111. Au zis că nu vor intra în Rai decât cei care sunt iudei sau creştini! Acestea sunt doar dorinţele lor. Răspunde‑le: „Aduceţi dovada voastră dacă aveţi dreptate!”.


Arabic explanations of the Qur’an:

بَلَىٰۚ مَنۡ أَسۡلَمَ وَجۡهَهُۥ لِلَّهِ وَهُوَ مُحۡسِنࣱ فَلَهُۥۤ أَجۡرُهُۥ عِندَ رَبِّهِۦ وَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿١١٢﴾

112. Ba nu! Cel care s‑a supus lui Allah şi face bine, va avea răsplata sa de la Domnul lui! Ei nu au a se teme şi nici nu vor fi mâhniţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالَتِ ٱلۡیَهُودُ لَیۡسَتِ ٱلنَّصَـٰرَىٰ عَلَىٰ شَیۡءࣲ وَقَالَتِ ٱلنَّصَـٰرَىٰ لَیۡسَتِ ٱلۡیَهُودُ عَلَىٰ شَیۡءࣲ وَهُمۡ یَتۡلُونَ ٱلۡكِتَـٰبَۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ قَالَ ٱلَّذِینَ لَا یَعۡلَمُونَ مِثۡلَ قَوۡلِهِمۡۚ فَٱللَّهُ یَحۡكُمُ بَیۡنَهُمۡ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِ فِیمَا كَانُواْ فِیهِ یَخۡتَلِفُونَ ﴿١١٣﴾

113. Au zis iudeii: „Creştinii nu au nici un temei!” Şi au zis creştinii: „Iudeii nu au nici un temei!” Şi [totuşi] ei citesc Scriptura(73). Şi astfel au zis şi cei care nu au ştiinţă(74), asemenea vorbelor lor. Dar Allah va judeca în Ziua Învierii în cele asupra cărora au păreri diferite.

(73) Evreii citesc Tora care îl vestea pe Isus, iar creştinii citesc Evanghelia care confirmă justeţea mesajului lui Moise, dar fiecare din cele două grupuri socoteşte mincinoase mesajul şi prorocirea trimisului celuilalt. Ibn Abbas a zis: Când neamul de creştini din Najran au venit la Trimisul lui Allah – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! –, au venit la ei rabinii iudeilor şi au pornit să discute în contradictoriu în faţa Trimisului lui Allah – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! Şi a zis Rafi’ ben Harmala: Voi nu aveţi nici un temei! Şi a tăgăduit profeţia lui Isus şi a tăgăduit şi Evanghelia. Şi le‑a zis unul din bărbaţii din neamul de creştini din Najran evreilor: Voi nu aveţi nici un temei! Şi a tăgăduit profeţia lui Moise şi Tora. Şi Allah a revelat acest verset. (74) Necredincioşii arabi, referindu‑se la Profetul lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّن مَّنَعَ مَسَـٰجِدَ ٱللَّهِ أَن یُذۡكَرَ فِیهَا ٱسۡمُهُۥ وَسَعَىٰ فِی خَرَابِهَاۤۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ مَا كَانَ لَهُمۡ أَن یَدۡخُلُوهَاۤ إِلَّا خَاۤىِٕفِینَۚ لَهُمۡ فِی ٱلدُّنۡیَا خِزۡیࣱ وَلَهُمۡ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ عَذَابٌ عَظِیمࣱ ﴿١١٤﴾

114. Şi cine este mai nedrept decât acela care a oprit ca în moscheile lui Allah să se rostească numele Lui şi s‑a îndârjit să le pustiască? Aceştia nu se cuvine să intre în ele decât cu frică [de Allah]. Ei vor avea în această lume parte de ocară şi vor avea în Lumea de Apoi chin mare.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلِلَّهِ ٱلۡمَشۡرِقُ وَٱلۡمَغۡرِبُۚ فَأَیۡنَمَا تُوَلُّواْ فَثَمَّ وَجۡهُ ٱللَّهِۚ إِنَّ ٱللَّهَ وَ ٰ⁠سِعٌ عَلِیمࣱ ﴿١١٥﴾

115. Ale lui Allah sunt Răsăritul şi Apusul şi oriîncotro vă veţi întoarce, acolo este Faţa lui Allah, căci Allah este Cel cu Har Nemărginit [şi El este] Atoateştiutor [Wasi’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالُواْ ٱتَّخَذَ ٱللَّهُ وَلَدࣰاۗ سُبۡحَـٰنَهُۥۖ بَل لَّهُۥ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضِۖ كُلࣱّ لَّهُۥ قَـٰنِتُونَ ﴿١١٦﴾

116. Au spus:(75) „Allah şi‑a luat un fiu”. Nici vorbă! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pre pământ! Toate Îi sunt ascultătoare Lui!

(75) Creştinii şi iudeii.


Arabic explanations of the Qur’an:

بَدِیعُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضِۖ وَإِذَا قَضَىٰۤ أَمۡرࣰا فَإِنَّمَا یَقُولُ لَهُۥ كُن فَیَكُونُ ﴿١١٧﴾

117. [El este] Făcătorul desăvârşit al cerurilor şi al pământului şi dacă hotărăşte un lucru, El spune doar: „Fii” şi acesta este!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالَ ٱلَّذِینَ لَا یَعۡلَمُونَ لَوۡلَا یُكَلِّمُنَا ٱللَّهُ أَوۡ تَأۡتِینَاۤ ءَایَةࣱۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ قَالَ ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِهِم مِّثۡلَ قَوۡلِهِمۡۘ تَشَـٰبَهَتۡ قُلُوبُهُمۡۗ قَدۡ بَیَّنَّا ٱلۡـَٔایَـٰتِ لِقَوۡمࣲ یُوقِنُونَ ﴿١١٨﴾

118. Au zis cei care nu ştiu:(76) „De‑ar vorbi A llah c u noi s au de ne‑ar veni vreun semn!” Aşa au spus şi cei de dinaintea lor, cuvinte semănând cu ale lor. Inimile(77) l or s eamănă. Ş i Noi a m a dus semne limpezi pentru cei care vor să creadă neclintit.

(76) Qurayşiţii politeişti.(77) Inima, în anumite contexte – cum este şi cel de faţă –, are sensul de „minte, raţiune”.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّاۤ أَرۡسَلۡنَـٰكَ بِٱلۡحَقِّ بَشِیرࣰا وَنَذِیرࣰاۖ وَلَا تُسۡـَٔلُ عَنۡ أَصۡحَـٰبِ ٱلۡجَحِیمِ ﴿١١٩﴾

119. Noi te‑am trimis cu Adevărul, ca bun vestitor şi prevenitor, dar nu vei fi întrebat despre oaspeţii Iadului.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَن تَرۡضَىٰ عَنكَ ٱلۡیَهُودُ وَلَا ٱلنَّصَـٰرَىٰ حَتَّىٰ تَتَّبِعَ مِلَّتَهُمۡۗ قُلۡ إِنَّ هُدَى ٱللَّهِ هُوَ ٱلۡهُدَىٰۗ وَلَىِٕنِ ٱتَّبَعۡتَ أَهۡوَاۤءَهُم بَعۡدَ ٱلَّذِی جَاۤءَكَ مِنَ ٱلۡعِلۡمِ مَا لَكَ مِنَ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرٍ ﴿١٢٠﴾

120. Nu se vor învoi cu tine iudeii şi nici creştinii până ce nu le vei urma credinţa lor. Spune: „Călăuzirea lui Allah(78) este singura Călăuzire adevărată!” Dacă vei urma dorinţele lor, după Ştiinţa pe care ai primit‑o, nu vei avea nici ocrotitor, nici ajutor!(79)

(78) Islamul.(79) Care să te apere de pedeapsa lui Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ ءَاتَیۡنَـٰهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ یَتۡلُونَهُۥ حَقَّ تِلَاوَتِهِۦۤ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یُؤۡمِنُونَ بِهِۦۗ وَمَن یَكۡفُرۡ بِهِۦ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡخَـٰسِرُونَ ﴿١٢١﴾

121. Aceia cărora le‑am dat Cartea(80), vor recita [Coranul] aşa cum trebuie să fie recitat(81), căci aceia cred în el, iar cei care nu cred în el, aceia sunt pierzători.

(80) Referire la iudeii şi creştinii care s‑au convertit la Islam.(81) Vor aplica prescripţiile Coranului întocmai.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰبَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ ٱذۡكُرُواْ نِعۡمَتِیَ ٱلَّتِیۤ أَنۡعَمۡتُ عَلَیۡكُمۡ وَأَنِّی فَضَّلۡتُكُمۡ عَلَى ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿١٢٢﴾

122. O, fii ai lui Israel, aduceţi‑vă aminte de binele ce v‑am făcut şi că Eu v‑am preferat înaintea lumilor!(82)

(82) V‑am preferat celorlalte neamuri din vremea voastră, trimiţându‑vă vouă religia lui Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱتَّقُواْ یَوۡمࣰا لَّا تَجۡزِی نَفۡسٌ عَن نَّفۡسࣲ شَیۡـࣰٔا وَلَا یُقۡبَلُ مِنۡهَا عَدۡلࣱ وَلَا تَنفَعُهَا شَفَـٰعَةࣱ وَلَا هُمۡ یُنصَرُونَ ﴿١٢٣﴾

123. Şi fiţi cu frică de o Zi în care nu va putea face un suflet pentru alt suflet nimic şi nu se va lua de la el schimb, nu se va primi pentru el mijlocire, nici nu va putea fi el ajutat!


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَإِذِ ٱبۡتَلَىٰۤ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ رَبُّهُۥ بِكَلِمَـٰتࣲ فَأَتَمَّهُنَّۖ قَالَ إِنِّی جَاعِلُكَ لِلنَّاسِ إِمَامࣰاۖ قَالَ وَمِن ذُرِّیَّتِیۖ قَالَ لَا یَنَالُ عَهۡدِی ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٢٤﴾

124. Şi [luaţi aminte] când pe Avraam l‑a încercat Domnul său cu cuvinte(83) şi le‑a împlinit şi a zis: „Eu te fac peste oameni Imam”. A întrebat: „Şi pe scoborâtorii mei?” I‑a răspuns: „Nu‑i priveşte legământul Meu pe cei nelegiuiţi!(84)”.

(83) Porunci(84) Dintre seminţia lui Adam.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ جَعَلۡنَا ٱلۡبَیۡتَ مَثَابَةࣰ لِّلنَّاسِ وَأَمۡنࣰا وَٱتَّخِذُواْ مِن مَّقَامِ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ مُصَلࣰّىۖ وَعَهِدۡنَاۤ إِلَىٰۤ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ وَإِسۡمَـٰعِیلَ أَن طَهِّرَا بَیۡتِیَ لِلطَّاۤىِٕفِینَ وَٱلۡعَـٰكِفِینَ وَٱلرُّكَّعِ ٱلسُّجُودِ ﴿١٢٥﴾

125. Şi am făcut Noi Casa(85) loc de revenire pentru oameni şi refugiu(86) [şi am zis](87): „Ţineţi locul lui Avraam ca loc de rugăciune!” şi am încheiat cu Avraam şi Ismail legământ [cerându‑le]: „Curăţaţi Casa Mea pentru cei care o înconjoară şi cei care se retrag pioşi în Ea şi cei care fac Rugăciunea şi se prosternează!”

(85) Sanctuarul Al‑Kaaba de la Mekka.(86) În acest verset sunt enumerate câteva dintre elementele ritualului pelerinajului la sanctuarul de la Mekka.(87) Tuturor oamenilor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَالَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ رَبِّ ٱجۡعَلۡ هَـٰذَا بَلَدًا ءَامِنࣰا وَٱرۡزُقۡ أَهۡلَهُۥ مِنَ ٱلثَّمَرَ ٰ⁠تِ مَنۡ ءَامَنَ مِنۡهُم بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِۚ قَالَ وَمَن كَفَرَ فَأُمَتِّعُهُۥ قَلِیلࣰا ثُمَّ أَضۡطَرُّهُۥۤ إِلَىٰ عَذَابِ ٱلنَّارِۖ وَبِئۡسَ ٱلۡمَصِیرُ ﴿١٢٦﴾

126. Şi [luaţi aminte] când a zis Avraam: „Doamne, fă‑l un oraş al păcii şi hrăneşte poporul lui cu roade, pe aceia dintre ei care cred în Allah şi în Ziua de Apoi”. Şi a răspuns [Allah]: „Iar cel care nu crede, va avea parte de bucurie şi de hrană puţin timp(88), apoi îl voi supune la chinurile iadului. Vai, ce soartă cumplită!”

(88) Adică în timpul vieţii.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ یَرۡفَعُ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ ٱلۡقَوَاعِدَ مِنَ ٱلۡبَیۡتِ وَإِسۡمَـٰعِیلُ رَبَّنَا تَقَبَّلۡ مِنَّاۤۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡعَلِیمُ ﴿١٢٧﴾

127. Şi când Avraam şi Ismail au ridicat temeliile Casei, [au zis ei]: „Doamne, primeşte‑o de la noi!(89) Tu eşti Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [As‑Sami’, Al‑’Alim]!

(89) Primeşte de la noi munca noastră!


Arabic explanations of the Qur’an:

رَبَّنَا وَٱجۡعَلۡنَا مُسۡلِمَیۡنِ لَكَ وَمِن ذُرِّیَّتِنَاۤ أُمَّةࣰ مُّسۡلِمَةࣰ لَّكَ وَأَرِنَا مَنَاسِكَنَا وَتُبۡ عَلَیۡنَاۤۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿١٢٨﴾

128. Doamne, fă‑ne pe noi supuşi [musulmani] Ţie şi fă dintre urmaşii noştri o comunitate musulmană [supusă Ţie]! Şi arată‑ne nouă rânduielile noastre(90) şi ne iartă pre noi, căci Tu eşti Iertător, Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim]!

(90) Ritualurile adoraţiei şi religiei noastre.


Arabic explanations of the Qur’an:

رَبَّنَا وَٱبۡعَثۡ فِیهِمۡ رَسُولࣰا مِّنۡهُمۡ یَتۡلُواْ عَلَیۡهِمۡ ءَایَـٰتِكَ وَیُعَلِّمُهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ وَٱلۡحِكۡمَةَ وَیُزَكِّیهِمۡۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلۡعَزِیزُ ٱلۡحَكِیمُ ﴿١٢٩﴾

129. Doamne, trimite‑le lor un Trimis dintre ei, care să le recite versetele Tale şi să îi înveţe Cartea şi Înţelepciunea şi să îi curăţească pre ei(91). Doară Tu eşti Atotputernic, Înţelept [Al‑’Aziz, Al‑Hakim]!”.

(91) De credinţa politeistă.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمَن یَرۡغَبُ عَن مِّلَّةِ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ إِلَّا مَن سَفِهَ نَفۡسَهُۥۚ وَلَقَدِ ٱصۡطَفَیۡنَـٰهُ فِی ٱلدُّنۡیَاۖ وَإِنَّهُۥ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ لَمِنَ ٱلصَّـٰلِحِینَ ﴿١٣٠﴾

130. Şi cine se leapădă de religia lui Avraam, afară de acela care se nesocoteşte pe sine însuşi? Noi l‑am ales, [pe Avraam] doară, în această lume şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei drepţi [evlavioşi](92).

(92) Aici în sensul de „cei apropiaţi lui Allah”.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِذۡ قَالَ لَهُۥ رَبُّهُۥۤ أَسۡلِمۡۖ قَالَ أَسۡلَمۡتُ لِرَبِّ ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿١٣١﴾

131. Când i‑a zis Domnul lui: „Supune‑te!”, el a răspuns: „M‑am supus(93) [Ţie], Stăpân al lumilor!”

(93) Islam este un cuvânt arab care înseamnă supunere.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَوَصَّىٰ بِهَاۤ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ بَنِیهِ وَیَعۡقُوبُ یَـٰبَنِیَّ إِنَّ ٱللَّهَ ٱصۡطَفَىٰ لَكُمُ ٱلدِّینَ فَلَا تَمُوتُنَّ إِلَّا وَأَنتُم مُّسۡلِمُونَ ﴿١٣٢﴾

132. Şi Avraam a lăsat‑o ca îndemnare fiilor săi şi asemenea şi Iacob(94) [zicând ei]: „O, fiii mei, Allah v‑a ales vouă religia [Islamul] şi, de aceea, să nu muriţi altfel decât musulmani!”

(94) În limba arabă Ya’qub.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَمۡ كُنتُمۡ شُهَدَاۤءَ إِذۡ حَضَرَ یَعۡقُوبَ ٱلۡمَوۡتُ إِذۡ قَالَ لِبَنِیهِ مَا تَعۡبُدُونَ مِنۢ بَعۡدِیۖ قَالُواْ نَعۡبُدُ إِلَـٰهَكَ وَإِلَـٰهَ ءَابَاۤىِٕكَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ وَإِسۡمَـٰعِیلَ وَإِسۡحَـٰقَ إِلَـٰهࣰا وَ ٰ⁠حِدࣰا وَنَحۡنُ لَهُۥ مُسۡلِمُونَ ﴿١٣٣﴾

133. Sau aţi fost voi martori când a venit moartea la Iacob, atunci când el i‑a întrebat pe fiii lui: „Pe cine veţi adora voi după moartea mea?” Şi i‑au răspuns ei: „Voim să‑l adorăm pe Domnul tău şi pe Domnul părinţilor tăi Avraam, Ismail şi Isaac(95), pe Domnul cel Unic. Noi numai Lui îi vom fi supuşi [musulmani]!”

(95) În limba arabă Ishaq.


Arabic explanations of the Qur’an:

تِلۡكَ أُمَّةࣱ قَدۡ خَلَتۡۖ لَهَا مَا كَسَبَتۡ وَلَكُم مَّا كَسَبۡتُمۡۖ وَلَا تُسۡـَٔلُونَ عَمَّا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿١٣٤﴾

134. Acest neam a trecut. El are ceea ce şi‑a agonisit, iar voi veţi avea ceea ce v‑aţi agonisit. Voi nu veţi fi întrebaţi pentru ceea ce au făcut ei.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالُواْ كُونُواْ هُودًا أَوۡ نَصَـٰرَىٰ تَهۡتَدُواْۗ قُلۡ بَلۡ مِلَّةَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ حَنِیفࣰاۖ وَمَا كَانَ مِنَ ٱلۡمُشۡرِكِینَ ﴿١٣٥﴾

135. Şi au zis: „Fiţi iudei sau fiţi creştini şi sunteţi pe calea cea bună!” Spune: „Ba [urmaţi] credinţa lui Avraam, adevărat credincios, care nu a fost dintre politeişti!”


Arabic explanations of the Qur’an:

قُولُوۤاْ ءَامَنَّا بِٱللَّهِ وَمَاۤ أُنزِلَ إِلَیۡنَا وَمَاۤ أُنزِلَ إِلَىٰۤ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ وَإِسۡمَـٰعِیلَ وَإِسۡحَـٰقَ وَیَعۡقُوبَ وَٱلۡأَسۡبَاطِ وَمَاۤ أُوتِیَ مُوسَىٰ وَعِیسَىٰ وَمَاۤ أُوتِیَ ٱلنَّبِیُّونَ مِن رَّبِّهِمۡ لَا نُفَرِّقُ بَیۡنَ أَحَدࣲ مِّنۡهُمۡ وَنَحۡنُ لَهُۥ مُسۡلِمُونَ ﴿١٣٦﴾

136. Spuneţi(96): „Noi credem în Allah şi în ceea ce ne‑a fost trimis nouă şi ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob şi seminţiilor(97); în ceea ce le‑a fost dat lui Moise şi lui Isus şi în ceea ce le‑a fost dat [tuturor] profeţilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei! Noi Lui Îi suntem supuşi [musulmani]!”.

(96) Allah se adresează musulmanilor.(97) „Seminţiilor”: Nepoţii lui Iacob, adică descendenţii fiilor săi. Şi au fost aceste seminţii în număr de douăsprezece.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِنۡ ءَامَنُواْ بِمِثۡلِ مَاۤ ءَامَنتُم بِهِۦ فَقَدِ ٱهۡتَدَواْۖ وَّإِن تَوَلَّوۡاْ فَإِنَّمَا هُمۡ فِی شِقَاقࣲۖ فَسَیَكۡفِیكَهُمُ ٱللَّهُۚ وَهُوَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡعَلِیمُ ﴿١٣٧﴾

137. Dacă ei(98) vor crede în ceea ce voi credeţi, vor fi pe calea cea bună! Dar dacă ei se vor abate, înseamnă că ei se găsesc într‑o schismă(99) şi Allah te va feri de [răul] lor, căci El este Cel care Aude Totul [şi] este Atoateştiutorul [As‑Sami’, Al‑’Alim].

(98) Creştinii şi iudeii.(99) Faţă de Muhammed.


Arabic explanations of the Qur’an:

صِبۡغَةَ ٱللَّهِ وَمَنۡ أَحۡسَنُ مِنَ ٱللَّهِ صِبۡغَةࣰۖ وَنَحۡنُ لَهُۥ عَـٰبِدُونَ ﴿١٣٨﴾

138. [Aceasta este] Legea lui Allah! Şi cine are o lege mai bună decât Allah?! Noi Lui Îi suntem slujitori!


Arabic explanations of the Qur’an:

قُلۡ أَتُحَاۤجُّونَنَا فِی ٱللَّهِ وَهُوَ رَبُّنَا وَرَبُّكُمۡ وَلَنَاۤ أَعۡمَـٰلُنَا وَلَكُمۡ أَعۡمَـٰلُكُمۡ وَنَحۡنُ لَهُۥ مُخۡلِصُونَ ﴿١٣٩﴾

139. Spune: „Voiţi să disputaţi cu noi în legătură cu Allah? El doară e Domnul nostru şi Domnul vostru! Faptele noastre sunt ale noastre, iar faptele voastre sunt ale voastre. Noi numai Lui Îi suntem devotaţi”.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَمۡ تَقُولُونَ إِنَّ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ وَإِسۡمَـٰعِیلَ وَإِسۡحَـٰقَ وَیَعۡقُوبَ وَٱلۡأَسۡبَاطَ كَانُواْ هُودًا أَوۡ نَصَـٰرَىٰۗ قُلۡ ءَأَنتُمۡ أَعۡلَمُ أَمِ ٱللَّهُۗ وَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّن كَتَمَ شَهَـٰدَةً عِندَهُۥ مِنَ ٱللَّهِۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ ﴿١٤٠﴾

140. Sau voiţi voi să ziceţi că Avraam, Ismail, Isaac, Iacob şi seminţiile lor au fost iudei sau creştini? Spune: „Voi sunteţi mai ştiutori(100) sau Allah? Şi cine este mai nelegiuit decât acela care a ţinut ascunsă la el mărturia ce o avea de la Allah?” Allah nu este nebăgător de seamă cu ceea ce faceţi voi!

(100) În legătură cu religia lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

تِلۡكَ أُمَّةࣱ قَدۡ خَلَتۡۖ لَهَا مَا كَسَبَتۡ وَلَكُم مَّا كَسَبۡتُمۡۖ وَلَا تُسۡـَٔلُونَ عَمَّا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿١٤١﴾

141. Acest neam a trecut. El are ceea ce şi‑a agonisit, iar voi veţi avea ceea ce v‑aţi agonisit! Voi nu veţi fi întrebaţi pentru ceea ce au făcut ei(101).

(101) Versetul 134 a început o anumită argumentare şi aici este reluat cu aceleaşi cuvinte, încheind paragraful.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ سَیَقُولُ ٱلسُّفَهَاۤءُ مِنَ ٱلنَّاسِ مَا وَلَّىٰهُمۡ عَن قِبۡلَتِهِمُ ٱلَّتِی كَانُواْ عَلَیۡهَاۚ قُل لِّلَّهِ ٱلۡمَشۡرِقُ وَٱلۡمَغۡرِبُۚ یَهۡدِی مَن یَشَاۤءُ إِلَىٰ صِرَ ٰ⁠طࣲ مُّسۡتَقِیمࣲ ﴿١٤٢﴾

142. Vor zice cei fără chibzuinţă dintre oameni: „Ce i‑a întors de la Qibla(102) lor p e care o avuseseră mai înainte?” Spune: „Ale lui Allah sunt Răsăritul şi Apusul. El îl călăuzeşte pe acela pe care voieşte El pe o cale dreaptă”.

(102) Direcţia spre care se îndreaptă musulmanii în timpul Rugăciunii. Curând după hijra (hegira), Allah a poruncit credincioşilor musulmani să nu se mai îndrepte în timpul Rugăciunii spre Ierusalim(Bayt al‑Maqdis, un alt nume arab al oraşului Ierusalim, însemnând Casa Locului Sfânt), ca până atunci, ci spre Mekka.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَكَذَ ٰ⁠لِكَ جَعَلۡنَـٰكُمۡ أُمَّةࣰ وَسَطࣰا لِّتَكُونُواْ شُهَدَاۤءَ عَلَى ٱلنَّاسِ وَیَكُونَ ٱلرَّسُولُ عَلَیۡكُمۡ شَهِیدࣰاۗ وَمَا جَعَلۡنَا ٱلۡقِبۡلَةَ ٱلَّتِی كُنتَ عَلَیۡهَاۤ إِلَّا لِنَعۡلَمَ مَن یَتَّبِعُ ٱلرَّسُولَ مِمَّن یَنقَلِبُ عَلَىٰ عَقِبَیۡهِۚ وَإِن كَانَتۡ لَكَبِیرَةً إِلَّا عَلَى ٱلَّذِینَ هَدَى ٱللَّهُۗ وَمَا كَانَ ٱللَّهُ لِیُضِیعَ إِیمَـٰنَكُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ بِٱلنَّاسِ لَرَءُوفࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١٤٣﴾

143. Astfel Noi am făcut din voi o comunitate cumpătată, pentru ca să fiţi martori în legătură cu oamenii şi pentru ca Profetul să fie martor în legătură cu voi. Şi nu am ales Qibla pe care ai avut‑o decât pentru a‑l şti pe cel care‑l urmează pe Profet [când o vom schimba] şi pe cel care se întoarce pe călcâiele sale. Şi va fi lucru greu [acesta], mai puţin pentru cei pe care i‑a călăuzit Allah. Şi nu va lăsa Allah să fie în deşert Rugăciunea voastră(103), căci Allah este faţă de oameni Iertător, Îndurător [Ra’uf, Rahim].

(103) Rugăciunea pe care o făceaţi cu faţa spre Ierusalim, înainte de întoarcerea spre Mekka.


Arabic explanations of the Qur’an:

قَدۡ نَرَىٰ تَقَلُّبَ وَجۡهِكَ فِی ٱلسَّمَاۤءِۖ فَلَنُوَلِّیَنَّكَ قِبۡلَةࣰ تَرۡضَىٰهَاۚ فَوَلِّ وَجۡهَكَ شَطۡرَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِۚ وَحَیۡثُ مَا كُنتُمۡ فَوَلُّواْ وُجُوهَكُمۡ شَطۡرَهُۥۗ وَإِنَّ ٱلَّذِینَ أُوتُواْ ٱلۡكِتَـٰبَ لَیَعۡلَمُونَ أَنَّهُ ٱلۡحَقُّ مِن رَّبِّهِمۡۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا یَعۡمَلُونَ ﴿١٤٤﴾

144. Noi vedem deseori îndreptarea feţei tale către cer. Să te îndreptăm către o Qibla care‑ţi va plăcea. Aşadar, îndreaptă‑ţi faţa spre Moscheea cea Sfântă(104)! Şi oriunde aţi fi, îndreptaţi feţele voastre către ea! Iar cei cărora le‑a fost dată Cartea, ştiu că îndreptarea [spre Moschee] este adevărul de la Domnul lor. Şi Allah nu este nebăgător de seamă la ceea ce fac ei.

(104) Al‑Masjid al‑Haram „Moscheea cea Sfântă” este unul din numele actualei mari moschei de la Mekka, în a cărei incintă se află Al‑Kaaba.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَىِٕنۡ أَتَیۡتَ ٱلَّذِینَ أُوتُواْ ٱلۡكِتَـٰبَ بِكُلِّ ءَایَةࣲ مَّا تَبِعُواْ قِبۡلَتَكَۚ وَمَاۤ أَنتَ بِتَابِعࣲ قِبۡلَتَهُمۡۚ وَمَا بَعۡضُهُم بِتَابِعࣲ قِبۡلَةَ بَعۡضࣲۚ وَلَىِٕنِ ٱتَّبَعۡتَ أَهۡوَاۤءَهُم مِّنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَكَ مِنَ ٱلۡعِلۡمِ إِنَّكَ إِذࣰا لَّمِنَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٤٥﴾

145. Dacă tu ai aduce celor cărora li s‑a dat Scriptura(105) toate semnele, nu ar urma ei Qiblei tale şi nici tu nu ai urma Qiblei lor. Şi nu urmează unii Qibla altora. Iar dacă tu ai urma poftei lor, după ştiinţa ce ai primit‑o, atunci tu ai fi dintre nelegiuiţi.

(105) Evreii şi creştinii.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ ءَاتَیۡنَـٰهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ یَعۡرِفُونَهُۥ كَمَا یَعۡرِفُونَ أَبۡنَاۤءَهُمۡۖ وَإِنَّ فَرِیقࣰا مِّنۡهُمۡ لَیَكۡتُمُونَ ٱلۡحَقَّ وَهُمۡ یَعۡلَمُونَ ﴿١٤٦﴾

146. Cei cărora le‑am dat Scriptura, îl cunosc [pe Muhammed] aşa cum îi cunosc pe fii lor, însă o parte dintre ei(106) ascund adevărul [despre el], cu toate că îl cunosc(107).

(106) Învăţaţii cunoscători ai Cărţii Sfinte, adică o parte dintre ei – şi aceştia sunt mai‑marii lor şi rabinii lor – ascund adevărul şi nu‑l declară, ascund calitatea Profetului, cu toate că el le‑a fost descris foarte limpede.(107) Îl cunosc după semnele profeţiei sale.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلۡحَقُّ مِن رَّبِّكَ فَلَا تَكُونَنَّ مِنَ ٱلۡمُمۡتَرِینَ ﴿١٤٧﴾

147. [E] Adevărul de la Domnul tău. Deci nu fi dintre aceia care se îndoiesc!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلِكُلࣲّ وِجۡهَةٌ هُوَ مُوَلِّیهَاۖ فَٱسۡتَبِقُواْ ٱلۡخَیۡرَ ٰ⁠تِۚ أَیۡنَ مَا تَكُونُواْ یَأۡتِ بِكُمُ ٱللَّهُ جَمِیعًاۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿١٤٨﴾

148. Fiecare are o direcţie spre care se îndreaptă. Voi însă întreceţi‑vă la faptele bune. Oriunde v‑aţi afla, Allah vă va aduce pe toţi [la judecată], căci Allah este peste toate cu putere.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنۡ حَیۡثُ خَرَجۡتَ فَوَلِّ وَجۡهَكَ شَطۡرَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِۖ وَإِنَّهُۥ لَلۡحَقُّ مِن رَّبِّكَۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ ﴿١٤٩﴾

149. Şi de oriunde ai pleca, îndreaptă‑ţi faţa către Moscheea Al‑Haram(108)! Ea este Adevărul de la Domnul tău şi Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce voi faceţi.

(108) Moscheea cea oprită sau cea sacră – mare moschee din Mekka, numită „oprită” pentru că în curtea ei sunt interzise lupta, vânatul, tăierea pomilor şi a ierbii.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنۡ حَیۡثُ خَرَجۡتَ فَوَلِّ وَجۡهَكَ شَطۡرَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِۚ وَحَیۡثُ مَا كُنتُمۡ فَوَلُّواْ وُجُوهَكُمۡ شَطۡرَهُۥ لِئَلَّا یَكُونَ لِلنَّاسِ عَلَیۡكُمۡ حُجَّةٌ إِلَّا ٱلَّذِینَ ظَلَمُواْ مِنۡهُمۡ فَلَا تَخۡشَوۡهُمۡ وَٱخۡشَوۡنِی وَلِأُتِمَّ نِعۡمَتِی عَلَیۡكُمۡ وَلَعَلَّكُمۡ تَهۡتَدُونَ ﴿١٥٠﴾

150. Şi de oriunde ai pleca, îndreaptă‑ţi faţa către Moscheea Al‑Haram! Oriunde v‑aţi afla, îndreptaţi‑vă feţele către ea, pentru ca lumea să nu aibă un temei împotriva voastră, în afara acelora dintre ei care sunt nelegiuiţi. Şi nu vă temeţi de ei, ci temeţi‑vă numai de Mine, căci Eu voi să‑Mi împlinesc harul Meu asupra voastră şi poate că veţi fi bine călăuziţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

كَمَاۤ أَرۡسَلۡنَا فِیكُمۡ رَسُولࣰا مِّنكُمۡ یَتۡلُواْ عَلَیۡكُمۡ ءَایَـٰتِنَا وَیُزَكِّیكُمۡ وَیُعَلِّمُكُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ وَٱلۡحِكۡمَةَ وَیُعَلِّمُكُم مَّا لَمۡ تَكُونُواْ تَعۡلَمُونَ ﴿١٥١﴾

151. Tot astfel v‑am trimis vouă un Profet dintre voi, care să vă citească versetele noastre, să vă curăţească şi să vă înveţe Cartea şi Înţelepciunea şi să vă înveţe ceea ce nu ştiaţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

فَٱذۡكُرُونِیۤ أَذۡكُرۡكُمۡ وَٱشۡكُرُواْ لِی وَلَا تَكۡفُرُونِ ﴿١٥٢﴾

152. Pomeniţi‑Mă pe Mine şi o să‑Mi aduc aminte de voi! Şi să‑Mi fiţi mulţumitori, să nu fiţi fără credinţă faţă de Mine!


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ ٱسۡتَعِینُواْ بِٱلصَّبۡرِ وَٱلصَّلَوٰةِۚ إِنَّ ٱللَّهَ مَعَ ٱلصَّـٰبِرِینَ ﴿١٥٣﴾

153. O, voi, cei care credeţi! Căutaţi ajutor întru răbdare şi Rugăciune [As‑Salat], căci Allah este cu cei răbdători!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا تَقُولُواْ لِمَن یُقۡتَلُ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ أَمۡوَ ٰ⁠تُۢۚ بَلۡ أَحۡیَاۤءࣱ وَلَـٰكِن لَّا تَشۡعُرُونَ ﴿١٥٤﴾

154. Nu spuneţi despre cei care sunt ucişi pe calea lui Allah „Ei sunt morţi!”, căci ei sunt vii, dar voi nu vă daţi seama!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَنَبۡلُوَنَّكُم بِشَیۡءࣲ مِّنَ ٱلۡخَوۡفِ وَٱلۡجُوعِ وَنَقۡصࣲ مِّنَ ٱلۡأَمۡوَ ٰ⁠لِ وَٱلۡأَنفُسِ وَٱلثَّمَرَ ٰ⁠تِۗ وَبَشِّرِ ٱلصَّـٰبِرِینَ ﴿١٥٥﴾

155. Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, lipsire de bunuri, de suflete şi de roade, dar binevesteşte celor răbdători,


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ إِذَاۤ أَصَـٰبَتۡهُم مُّصِیبَةࣱ قَالُوۤاْ إِنَّا لِلَّهِ وَإِنَّاۤ إِلَیۡهِ رَ ٰ⁠جِعُونَ ﴿١٥٦﴾

156. Care, dacă s‑a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: „Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem”.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ عَلَیۡهِمۡ صَلَوَ ٰ⁠تࣱ مِّن رَّبِّهِمۡ وَرَحۡمَةࣱۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡمُهۡتَدُونَ ﴿١٥٧﴾

157. Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi îndurarea Lui şi aceia sunt cei călăuziţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ إِنَّ ٱلصَّفَا وَٱلۡمَرۡوَةَ مِن شَعَاۤىِٕرِ ٱللَّهِۖ فَمَنۡ حَجَّ ٱلۡبَیۡتَ أَوِ ٱعۡتَمَرَ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡهِ أَن یَطَّوَّفَ بِهِمَاۚ وَمَن تَطَوَّعَ خَیۡرࣰا فَإِنَّ ٱللَّهَ شَاكِرٌ عَلِیمٌ ﴿١٥٨﴾

158. As‑Safa şi Al‑Marwa(109) sunt dintre rânduielile lui Allah, iar cel care face pelerinajul la Casă(110) sau Pelerinajul mic(111) nu comite nici un păcat dacă le înconjoară. Iar acela care de bunăvoie face bine [să ştie că] Allah este Mulţumitor [şi] Atoateştiutor [Şaker, ‘Alim].

(109) Deplasarea între As‑Safa şi Al‑Marwa face parte din ritualurile pelerinajului. As‑Safa şi Al‑Marwa sunt două coline din apropierea Moscheii Sfinte din Mekka. (110) Al‑Kaaba. (111) Vezi 2:196 şi nota.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ یَكۡتُمُونَ مَاۤ أَنزَلۡنَا مِنَ ٱلۡبَیِّنَـٰتِ وَٱلۡهُدَىٰ مِنۢ بَعۡدِ مَا بَیَّنَّـٰهُ لِلنَّاسِ فِی ٱلۡكِتَـٰبِ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یَلۡعَنُهُمُ ٱللَّهُ وَیَلۡعَنُهُمُ ٱللَّـٰعِنُونَ ﴿١٥٩﴾

159. Iar pe aceia care ascund semnele cele limpezi(112) şi Călăuzirea pe care Noi le‑am trimis, după ce le‑am făcut cunoscute oamenilor prin Scriptură(113), pe aceia îi blestemă Allah şi îi blestemă blestemătorii,

(112) Calităţile Profetului Muhammed menţionate în Tora.(113) Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِلَّا ٱلَّذِینَ تَابُواْ وَأَصۡلَحُواْ وَبَیَّنُواْ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ أَتُوبُ عَلَیۡهِمۡ وَأَنَا ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿١٦٠﴾

160. În afară de aceia care s‑au căit, au îndreptat [ceea ce au stricat mai înainte](114) şi au dezvăluit [adevărul]. Pe aceia îi voi ierta, căci Eu sunt Iertător, Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim].

(114) Prin ascunderea adevărului.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ وَمَاتُواْ وَهُمۡ كُفَّارٌ أُوْلَـٰۤىِٕكَ عَلَیۡهِمۡ لَعۡنَةُ ٱللَّهِ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةِ وَٱلنَّاسِ أَجۡمَعِینَ ﴿١٦١﴾

161. Aceia care au tăgăduit credinţa şi au murit necredincioşi, peste aceia se va abate blestemul lui Allah, al îngerilor şi al tuturor oamenilor.


Arabic explanations of the Qur’an:

خَـٰلِدِینَ فِیهَا لَا یُخَفَّفُ عَنۡهُمُ ٱلۡعَذَابُ وَلَا هُمۡ یُنظَرُونَ ﴿١٦٢﴾

162. Vor rămâne veşnic în el(115); nu le vor fi uşurate chinurile şi nu vor fi păsuiţi.

(115) În Iad.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِلَـٰهُكُمۡ إِلَـٰهࣱ وَ ٰ⁠حِدࣱۖ لَّاۤ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَ ٱلرَّحۡمَـٰنُ ٱلرَّحِیمُ ﴿١٦٣﴾

163. Domnul vostru este un Domn Unic. Nu există divinitate în afară de El. El este cel Milostiv, Îndurător [Ar‑Rahman, Ar‑Rahim].


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ فِی خَلۡقِ ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضِ وَٱخۡتِلَـٰفِ ٱلَّیۡلِ وَٱلنَّهَارِ وَٱلۡفُلۡكِ ٱلَّتِی تَجۡرِی فِی ٱلۡبَحۡرِ بِمَا یَنفَعُ ٱلنَّاسَ وَمَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ مِنَ ٱلسَّمَاۤءِ مِن مَّاۤءࣲ فَأَحۡیَا بِهِ ٱلۡأَرۡضَ بَعۡدَ مَوۡتِهَا وَبَثَّ فِیهَا مِن كُلِّ دَاۤبَّةࣲ وَتَصۡرِیفِ ٱلرِّیَـٰحِ وَٱلسَّحَابِ ٱلۡمُسَخَّرِ بَیۡنَ ٱلسَّمَاۤءِ وَٱلۡأَرۡضِ لَـَٔایَـٰتࣲ لِّقَوۡمࣲ یَعۡقِلُونَ ﴿١٦٤﴾

164. În facerea cerurilor şi a pământului, în schimbarea nopţii şi zilei, în corăbiile care plutesc pe mări cu ceea ce foloseşte oamenilor, în apa pogorâtă de Allah din cer, cu care a înviat pământul, după ce a fost mort, şi a răspândit pe el vietăţile, în schimbarea vânturilor şi nourilor supuşi dintre cer şi pământ sunt cu adevărat semne pentru nişte oameni care pricep.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یَتَّخِذُ مِن دُونِ ٱللَّهِ أَندَادࣰا یُحِبُّونَهُمۡ كَحُبِّ ٱللَّهِۖ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ أَشَدُّ حُبࣰّا لِّلَّهِۗ وَلَوۡ یَرَى ٱلَّذِینَ ظَلَمُوۤاْ إِذۡ یَرَوۡنَ ٱلۡعَذَابَ أَنَّ ٱلۡقُوَّةَ لِلَّهِ جَمِیعࣰا وَأَنَّ ٱللَّهَ شَدِیدُ ٱلۡعَذَابِ ﴿١٦٥﴾

165. Dar sunt printre oameni [şi unii] care Îi fac în afară de Allah semeni(116) pe care îi iubesc asemenea iubirii pentru Allah. Dar cei care cred sunt mai stăruitori în iubirea pentru Allah. Şi dacă ar vedea cei care sunt nelegiuiţi, când(117) văd chinurile, că puterea este a lui Allah toată şi că Allah este aspru în osânda Lui!

(116) Dintre idoli sau dintre căpeteniile lor.(117) În Ziua de Apoi


Arabic explanations of the Qur’an:

إِذۡ تَبَرَّأَ ٱلَّذِینَ ٱتُّبِعُواْ مِنَ ٱلَّذِینَ ٱتَّبَعُواْ وَرَأَوُاْ ٱلۡعَذَابَ وَتَقَطَّعَتۡ بِهِمُ ٱلۡأَسۡبَابُ ﴿١٦٦﴾

166. Atunci când cei care sunt urmaţi se vor lepăda de aceia care urmează şi vor vedea osânda şi se vor rupe legăturile între ei,


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالَ ٱلَّذِینَ ٱتَّبَعُواْ لَوۡ أَنَّ لَنَا كَرَّةࣰ فَنَتَبَرَّأَ مِنۡهُمۡ كَمَا تَبَرَّءُواْ مِنَّاۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ یُرِیهِمُ ٱللَّهُ أَعۡمَـٰلَهُمۡ حَسَرَ ٰ⁠تٍ عَلَیۡهِمۡۖ وَمَا هُم بِخَـٰرِجِینَ مِنَ ٱلنَّارِ ﴿١٦٧﴾

167. Atunci cei care i‑au urmat vor zice: „O, de‑ar fi pentru noi întoarcere [la viaţă] pentru ca să ne lepădăm de ei, aşa cum ei s‑au lepădat de noi!” Astfel le va arăta Allah faptele lor şi suspine vor fi pentru ei, dar ei nu vor mai putea ieşi afară din Foc!


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلنَّاسُ كُلُواْ مِمَّا فِی ٱلۡأَرۡضِ حَلَـٰلࣰا طَیِّبࣰا وَلَا تَتَّبِعُواْ خُطُوَ ٰ⁠تِ ٱلشَّیۡطَـٰنِۚ إِنَّهُۥ لَكُمۡ عَدُوࣱّ مُّبِینٌ ﴿١٦٨﴾

168. O, oameni, mâncaţi din ceea ce se află pe pământ şi este îngăduit şi bun [ca hrană] şi nu urmaţi paşii lui Şeitan(118), căci el vă este duşman mărturisit.

(118) Un alt nume al Satanei.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّمَا یَأۡمُرُكُم بِٱلسُّوۤءِ وَٱلۡفَحۡشَاۤءِ وَأَن تَقُولُواْ عَلَى ٱللَّهِ مَا لَا تَعۡلَمُونَ ﴿١٦٩﴾

169. El vă porunceşte numai răul şi ticăloşia şi să spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi(119).

(119) Să nu plăsmuiţi, schimbând poruncile lui Allah în legătură cu ceea ce este îngăduit şi cu ceea ce este oprit.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا قِیلَ لَهُمُ ٱتَّبِعُواْ مَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ قَالُواْ بَلۡ نَتَّبِعُ مَاۤ أَلۡفَیۡنَا عَلَیۡهِ ءَابَاۤءَنَاۤۚ أَوَلَوۡ كَانَ ءَابَاۤؤُهُمۡ لَا یَعۡقِلُونَ شَیۡـࣰٔا وَلَا یَهۡتَدُونَ ﴿١٧٠﴾

170. Dacă li se spune(120): „Urmaţi ceea ce a trimis Allah!”, ei zic: „Ba noi urmăm cele cu care i‑am găsit pe părinţii noştri!”. Chiar dacă părinţii lor au fost neştiutori şi nu s‑au lăsat călăuziţi?!

(120) Politeiştilor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمَثَلُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ كَمَثَلِ ٱلَّذِی یَنۡعِقُ بِمَا لَا یَسۡمَعُ إِلَّا دُعَاۤءࣰ وَنِدَاۤءࣰۚ صُمُّۢ بُكۡمٌ عُمۡیࣱ فَهُمۡ لَا یَعۡقِلُونَ ﴿١٧١﴾

171. Şi de pildă cei care tăgăduiesc sunt ca şi cel la care se strigă(121), însă el nu aude decât un ţipăt şi o chemare: surzi, muţi, orbi. Ei nu pricep nimic!

(121) Asemenea turmei care nu înţelege nimic din strigătele ciobanului.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ كُلُواْ مِن طَیِّبَـٰتِ مَا رَزَقۡنَـٰكُمۡ وَٱشۡكُرُواْ لِلَّهِ إِن كُنتُمۡ إِیَّاهُ تَعۡبُدُونَ ﴿١٧٢﴾

172. O, voi cei care credeţi! Mâncaţi din bunătăţile pe care vi le‑am dăruit şi mulţumiţi lui Allah dacă numai pe El voi Îl adoraţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّمَا حَرَّمَ عَلَیۡكُمُ ٱلۡمَیۡتَةَ وَٱلدَّمَ وَلَحۡمَ ٱلۡخِنزِیرِ وَمَاۤ أُهِلَّ بِهِۦ لِغَیۡرِ ٱللَّهِۖ فَمَنِ ٱضۡطُرَّ غَیۡرَ بَاغࣲ وَلَا عَادࣲ فَلَاۤ إِثۡمَ عَلَیۡهِۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمٌ ﴿١٧٣﴾

173. Ci El v‑a oprit vouă doar mortăciunea, sângele, carnea de porc şi ceea ce a fost menit altcuiva decât lui Allah. Dar cel care a fost silit, fără să poftească şi fără să întreacă măsura, acela nu se încarcă de păcat, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ یَكۡتُمُونَ مَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ مِنَ ٱلۡكِتَـٰبِ وَیَشۡتَرُونَ بِهِۦ ثَمَنࣰا قَلِیلًا أُوْلَـٰۤىِٕكَ مَا یَأۡكُلُونَ فِی بُطُونِهِمۡ إِلَّا ٱلنَّارَ وَلَا یُكَلِّمُهُمُ ٱللَّهُ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِ وَلَا یُزَكِّیهِمۡ وَلَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمٌ ﴿١٧٤﴾

174. Cei care ascund ceea ce a pogorât Allah din Scriptură şi obţin prin această [ascundere] un preţ de nimic, aceia nu înghit în burţile lor decât focul. Şi Allah nu le va vorbi în Ziua Învierii şi nu‑i va curăţi şi ei vor avea [parte de] chin dureros.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ ٱشۡتَرَوُاْ ٱلضَّلَـٰلَةَ بِٱلۡهُدَىٰ وَٱلۡعَذَابَ بِٱلۡمَغۡفِرَةِۚ فَمَاۤ أَصۡبَرَهُمۡ عَلَى ٱلنَّارِ ﴿١٧٥﴾

175. Aceştia sunt cei care au cumpărat rătăcirea în schimbul căii drepte şi chinul în schimbul iertării. Şi cât vor avea de îndurat în Foc!


Arabic explanations of the Qur’an:

ذَ ٰ⁠لِكَ بِأَنَّ ٱللَّهَ نَزَّلَ ٱلۡكِتَـٰبَ بِٱلۡحَقِّۗ وَإِنَّ ٱلَّذِینَ ٱخۡتَلَفُواْ فِی ٱلۡكِتَـٰبِ لَفِی شِقَاقِۭ بَعِیدࣲ ﴿١٧٦﴾

176. Şi aceasta pentru că Allah a pogorât această Carte cu Adevărul, iar aceia care sunt în neînţelegere asupra Cărţii se află în dezbinare, departe [de credinţă].


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ لَّیۡسَ ٱلۡبِرَّ أَن تُوَلُّواْ وُجُوهَكُمۡ قِبَلَ ٱلۡمَشۡرِقِ وَٱلۡمَغۡرِبِ وَلَـٰكِنَّ ٱلۡبِرَّ مَنۡ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةِ وَٱلۡكِتَـٰبِ وَٱلنَّبِیِّـۧنَ وَءَاتَى ٱلۡمَالَ عَلَىٰ حُبِّهِۦ ذَوِی ٱلۡقُرۡبَىٰ وَٱلۡیَتَـٰمَىٰ وَٱلۡمَسَـٰكِینَ وَٱبۡنَ ٱلسَّبِیلِ وَٱلسَّاۤىِٕلِینَ وَفِی ٱلرِّقَابِ وَأَقَامَ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتَى ٱلزَّكَوٰةَ وَٱلۡمُوفُونَ بِعَهۡدِهِمۡ إِذَا عَـٰهَدُواْۖ وَٱلصَّـٰبِرِینَ فِی ٱلۡبَأۡسَاۤءِ وَٱلضَّرَّاۤءِ وَحِینَ ٱلۡبَأۡسِۗ أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ صَدَقُواْۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡمُتَّقُونَ ﴿١٧٧﴾

177. Cuvioşia nu stă în a vă întoarce feţele spre Răsărit sau spre Apus, ci cuvioşia este a crede în Allah şi în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte şi în profeţi, a da din avere – în pofida iubirii pentru ea – rudelor, orfanilor, sărmanilor, călătorului(122), cerşetorului şi pentru răscumpărarea robilor, a împlini Rugăciunea [As‑Salat] a da Dania [Az‑Zakat], a‑şi ţine legământul dacă s‑a legat, a fi răbdător la nenorocire, la rău şi în momentele de primejdie. Aceştia sunt cei drepţi, aceştia sunt cei evlavioşi [Al‑Mu’taqun]!

(122) Călătorul care nu mai are bani pentru a se întoarce acasă.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ كُتِبَ عَلَیۡكُمُ ٱلۡقِصَاصُ فِی ٱلۡقَتۡلَىۖ ٱلۡحُرُّ بِٱلۡحُرِّ وَٱلۡعَبۡدُ بِٱلۡعَبۡدِ وَٱلۡأُنثَىٰ بِٱلۡأُنثَىٰۚ فَمَنۡ عُفِیَ لَهُۥ مِنۡ أَخِیهِ شَیۡءࣱ فَٱتِّبَاعُۢ بِٱلۡمَعۡرُوفِ وَأَدَاۤءٌ إِلَیۡهِ بِإِحۡسَـٰنࣲۗ ذَ ٰ⁠لِكَ تَخۡفِیفࣱ مِّن رَّبِّكُمۡ وَرَحۡمَةࣱۗ فَمَنِ ٱعۡتَدَىٰ بَعۡدَ ذَ ٰ⁠لِكَ فَلَهُۥ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿١٧٨﴾

178. O, voi cei care credeţi, v‑a fost prescris talionul(123) pentru cei ucişi: slobod pentru slobod, rob pentru rob, muiere pentru muiere. Iar celui căruia i s‑a iertat din partea fratelui său ceva, i se arată bunăvoinţă(124), iar despăgubirea se îndeplineşte după cuviinţă. Aceasta este o uşurare de la Domnul vostru şi o îndurare, iar cel care mai vatămă după aceea(125) v a a vea p arte d e o sândă d ureroasă.

(123) Pedepsirea criminalului cu ceva identic crimei lui.(124) Ucigaşul este urmărit pentru a se obţine dreptul fără violenţă.(125) Pe ucigaş, după ce a fost iertat. Rudele apropiate ale victimei nu mai au voie să aducă nici un fel de vătămare vinovaţilor după ce au fost iertaţi sau după ce s‑a convenit asupra despăgubirii.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَكُمۡ فِی ٱلۡقِصَاصِ حَیَوٰةࣱ یَـٰۤأُوْلِی ٱلۡأَلۡبَـٰبِ لَعَلَّكُمۡ تَتَّقُونَ ﴿١٧٩﴾

179. Şi aveţi în talion [pavăză pentru] viaţă(126), o, cei dăruiţi cu minte, şi poate că o să vă feriţi(127)!

(126) Talionul îi descurajează pe cei ce sunt ispitiţi să cuteze la crimă, salvând prin aceasta viaţa oamenilor.(127) De săvârşirea de crime.


Arabic explanations of the Qur’an:

كُتِبَ عَلَیۡكُمۡ إِذَا حَضَرَ أَحَدَكُمُ ٱلۡمَوۡتُ إِن تَرَكَ خَیۡرًا ٱلۡوَصِیَّةُ لِلۡوَ ٰ⁠لِدَیۡنِ وَٱلۡأَقۡرَبِینَ بِٱلۡمَعۡرُوفِۖ حَقًّا عَلَى ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿١٨٠﴾

180. Vi s‑a prescris vouă – când vine la unul dintre voi moartea şi lasă în urma lui avere – testamentul în favoarea părinţilor săi şi a rudelor celor mai apropiate, după obiceiul drept, ca o datorie pentru cei care sunt cu frică.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَمَنۢ بَدَّلَهُۥ بَعۡدَ مَا سَمِعَهُۥ فَإِنَّمَاۤ إِثۡمُهُۥ عَلَى ٱلَّذِینَ یُبَدِّلُونَهُۥۤۚ إِنَّ ٱللَّهَ سَمِیعٌ عَلِیمࣱ ﴿١٨١﴾

181. Însă acela care‑l schimbă după ce l‑a auzit [să ştie că] păcatul este numai al acelora care îl schimbă. Allah este Cel care Aude Totul, Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

فَمَنۡ خَافَ مِن مُّوصࣲ جَنَفًا أَوۡ إِثۡمࣰا فَأَصۡلَحَ بَیۡنَهُمۡ فَلَاۤ إِثۡمَ عَلَیۡهِۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١٨٢﴾

182. Iar cine [dintre martori] se teme că un testator s‑a îndepărtat de lege sau a săvârşit un păcat(128) şi face împăcare între ei, acela nu va fi împovărat, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

(128) S‑a îndepărtat de lege din greşeală sau ca urmare a necunoaşterii ei sau a săvârşit o nedreptate în mod intenţionat.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ كُتِبَ عَلَیۡكُمُ ٱلصِّیَامُ كَمَا كُتِبَ عَلَى ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِكُمۡ لَعَلَّكُمۡ تَتَّقُونَ ﴿١٨٣﴾

183. O, voi cei care credeţi, v‑a fost statornicit vouă Postul [As‑Siyam](129), aşa cum le‑a fost prescris şi celor dinaintea voastră – Poate că veţi fi cu frică!(130)

(129) Postul (Siyam) în religia islamică are o altă accepţiune decât în celelalte credinţe. El constă în abţinerea de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii sexuale până la apusul soarelui, în tot cursul lunii Ramadan (a 9‑a lună a calendarului musulman lunar). După asfinţitul soarelui, până la revărsatul zorilor, se duce o viaţă normală. În continuare, cuvântul Siyam va fi tradus prin „Post”. şi evitarea oricăror altor acte susceptibile de a‑l anula, de la revărsatul zorilor. (130) Ca să vă sporească frica de Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَیَّامࣰا مَّعۡدُودَ ٰ⁠تࣲۚ فَمَن كَانَ مِنكُم مَّرِیضًا أَوۡ عَلَىٰ سَفَرࣲ فَعِدَّةࣱ مِّنۡ أَیَّامٍ أُخَرَۚ وَعَلَى ٱلَّذِینَ یُطِیقُونَهُۥ فِدۡیَةࣱ طَعَامُ مِسۡكِینࣲۖ فَمَن تَطَوَّعَ خَیۡرࣰا فَهُوَ خَیۡرࣱ لَّهُۥۚ وَأَن تَصُومُواْ خَیۡرࣱ لَّكُمۡ إِن كُنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿١٨٤﴾

184. Pentru puţine zile(131), însă, acela dintre voi care este bolnav sau în călătorie, [va posti] un număr [egal] de alte zile(132). Va trebui ca aceia care sunt în stare [să postească, dar nu o fac](133) să dea în compensare hrană pentru un sărman. Acela care de bunăvoie va da şi mai mult [în compensare], binele va fi pentru el. Dar să postiţi este şi mai bine pentru voi, dacă pricepeţi!

(131) Adică zilele lunii Ramadan.(132) Are voie să mănânce, urmând ca ulterior să postească, în compensare, pentru zilele respective, un număr egal de zile.(133) Prin cei care sunt în stare să postească, dar nu o fac, se au în vedere bolnavii cronici şi bătrânii care nu pot să compenseze cu alte zile de post.


Arabic explanations of the Qur’an:

شَهۡرُ رَمَضَانَ ٱلَّذِیۤ أُنزِلَ فِیهِ ٱلۡقُرۡءَانُ هُدࣰى لِّلنَّاسِ وَبَیِّنَـٰتࣲ مِّنَ ٱلۡهُدَىٰ وَٱلۡفُرۡقَانِۚ فَمَن شَهِدَ مِنكُمُ ٱلشَّهۡرَ فَلۡیَصُمۡهُۖ وَمَن كَانَ مَرِیضًا أَوۡ عَلَىٰ سَفَرࣲ فَعِدَّةࣱ مِّنۡ أَیَّامٍ أُخَرَۗ یُرِیدُ ٱللَّهُ بِكُمُ ٱلۡیُسۡرَ وَلَا یُرِیدُ بِكُمُ ٱلۡعُسۡرَ وَلِتُكۡمِلُواْ ٱلۡعِدَّةَ وَلِتُكَبِّرُواْ ٱللَّهَ عَلَىٰ مَا هَدَىٰكُمۡ وَلَعَلَّكُمۡ تَشۡكُرُونَ ﴿١٨٥﴾

185. [Aceste zile sunt] luna Ramadan(134), în care a fost trimis Coranul, drept călăuză pentru oameni, dovezi limpezi pentru drumul cel drept şi Îndreptar [Al‑Furqan](135). Şi oricare dintre voi care este prezent în această lună, să o ţină ca Post, iar cel care este bolnav ori în călătorie [să postească] un număr [egal] de alte zile. Allah vă voieşte uşurarea, nu vă voieşte împovărarea şi să împliniţi acest număr(136) şi să‑L preamăriţi pe Allah, pentru că vă călăuzeşte pe calea cea bună. Poate că veţi fi mulţumitori!

(134) Luna a 9‑a a calendarului musulman.(135) Al‑Furqan – unul din numele Coranului, pentru că el ajută la deosebirea a ceea ce este îngăduit de ceea ce este oprit, a adevărului de neadevăr etc.(136) Număr de zile de post.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا سَأَلَكَ عِبَادِی عَنِّی فَإِنِّی قَرِیبٌۖ أُجِیبُ دَعۡوَةَ ٱلدَّاعِ إِذَا دَعَانِۖ فَلۡیَسۡتَجِیبُواْ لِی وَلۡیُؤۡمِنُواْ بِی لَعَلَّهُمۡ یَرۡشُدُونَ ﴿١٨٦﴾

186. Şi dacă te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune‑le] Eu sunt aproape, răspund rugii celor care Mă cheamă, atunci când Mă cheamă, dar şi ei să‑Mi răspundă şi să creadă în Mine. Poate că ei vor fi bine călăuziţi!(137)

(137) Se relatează că o ceată de arabi beduini l‑au întrebat pe Profet – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – : O, Muhammed, oare Domnul nostru este aproape, ca să‑L chemăm în şoaptă, ori este departe, ca să‑L strigăm cu glas tare? Şi Allah a revelat aceste cuvinte.


Arabic explanations of the Qur’an:

أُحِلَّ لَكُمۡ لَیۡلَةَ ٱلصِّیَامِ ٱلرَّفَثُ إِلَىٰ نِسَاۤىِٕكُمۡۚ هُنَّ لِبَاسࣱ لَّكُمۡ وَأَنتُمۡ لِبَاسࣱ لَّهُنَّۗ عَلِمَ ٱللَّهُ أَنَّكُمۡ كُنتُمۡ تَخۡتَانُونَ أَنفُسَكُمۡ فَتَابَ عَلَیۡكُمۡ وَعَفَا عَنكُمۡۖ فَٱلۡـَٔـٰنَ بَـٰشِرُوهُنَّ وَٱبۡتَغُواْ مَا كَتَبَ ٱللَّهُ لَكُمۡۚ وَكُلُواْ وَٱشۡرَبُواْ حَتَّىٰ یَتَبَیَّنَ لَكُمُ ٱلۡخَیۡطُ ٱلۡأَبۡیَضُ مِنَ ٱلۡخَیۡطِ ٱلۡأَسۡوَدِ مِنَ ٱلۡفَجۡرِۖ ثُمَّ أَتِمُّواْ ٱلصِّیَامَ إِلَى ٱلَّیۡلِۚ وَلَا تُبَـٰشِرُوهُنَّ وَأَنتُمۡ عَـٰكِفُونَ فِی ٱلۡمَسَـٰجِدِۗ تِلۡكَ حُدُودُ ٱللَّهِ فَلَا تَقۡرَبُوهَاۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ یُبَیِّنُ ٱللَّهُ ءَایَـٰتِهِۦ لِلنَّاسِ لَعَلَّهُمۡ یَتَّقُونَ ﴿١٨٧﴾

187. Vi s‑a îngăduit în noaptea Postului împreunarea cu muierile voastre; ele vă sunt veşmânt vouă, iar voi le sunteţi veşmânt lor(138). Allah ştia că voi vă vicleniţi(139). Apoi El a primit căinţa voastră şi v‑a iertat. Acum împreunaţi‑vă cu ele şi căutaţi să pliniţi ceea ce v‑a prescris Allah! Mâncaţi şi beţi până când puteţi să deosebiţi firul alb de firul negru(140), la revărsatul zorilor! Apoi ţineţi Postul până noaptea şi nu vă împreunaţi cu ele, în timp ce staţi retraşi în moschei! Acestea sunt hotarele(141) lui Allah şi nu vă apropiaţi de ele. Astfel arată Allah semnele sale oamenilor. Poate că ei vor fi cu frică!

(138) Pavăză împotriva păcatului.(139) În sensul că întreţineţi relaţii cu soţiile voastre în vreme ce acest lucru nu era acceptat la începutul Islamului nici în timpul nopţii.(140) Până ce se distinge lumina zilei de întunericul nopţii.(141) Cele interzise de Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا تَأۡكُلُوۤاْ أَمۡوَ ٰ⁠لَكُم بَیۡنَكُم بِٱلۡبَـٰطِلِ وَتُدۡلُواْ بِهَاۤ إِلَى ٱلۡحُكَّامِ لِتَأۡكُلُواْ فَرِیقࣰا مِّنۡ أَمۡوَ ٰ⁠لِ ٱلنَّاسِ بِٱلۡإِثۡمِ وَأَنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿١٨٨﴾

188. Nu vă luaţi unii altora averile pe nedrept şi nu‑i ademeniţi cu ele pe judecători, ca să mâncaţi o parte din averile oamenilor pe nedrept şi cu bună ştiinţă.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ یَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلۡأَهِلَّةِۖ قُلۡ هِیَ مَوَ ٰ⁠قِیتُ لِلنَّاسِ وَٱلۡحَجِّۗ وَلَیۡسَ ٱلۡبِرُّ بِأَن تَأۡتُواْ ٱلۡبُیُوتَ مِن ظُهُورِهَا وَلَـٰكِنَّ ٱلۡبِرَّ مَنِ ٱتَّقَىٰۗ وَأۡتُواْ ٱلۡبُیُوتَ مِنۡ أَبۡوَ ٰ⁠بِهَاۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمۡ تُفۡلِحُونَ ﴿١٨٩﴾

189. Te vor întreba despre lunile noi. Spune: „Ele servesc oamenilor pentru a socoti timpul şi pentru Pelerinaj”(142). Evlavia nu stă în a intra în casele voastre prin spatele lor(143), ci evlavia stă în a fi cu frică [de Allah]! Şi intraţi în case prin uşile lor! Şi fiţi cu frică de Allah, poate că voi veţi izbândi!

(142) Hajjul sau hagialâcul – cum mai era numit în limba română veche – este datoria religioasă care constă în pelerinajul la locurile sfinte ale Islamului (Mekka şi împrejurimile sale). Hajjul se îndeplineşte, de regulă, o dată în viaţă şi numai de credincioşii musulmani care dispun de mijloacele necesare pentru aceasta. El omportă o serie de ritualuri şi condiţii specifice, având şi semnificaţia unităţii comunităţii musulmane din întreaga lume. Cuvântul arab hajj, care are acest sens, va fi tradus în continuare prin „Pelerinaj”. (143) Qurayşiţii (membrii tribului Qurayş – trib care s‑a stabilit în zona oraşului Mekka înaintea apariţiei Islamului şi care a avut o poziţie dominantă în viaţa acestui oraş şi a comerţului cu caravane din întreaga Peninsulă Arabă), îşi încuiau uşile în timpul Pelerinajului şi făceau nişte deschizături în pereţii din spatele caselor, prin care intrau, deoarece o dată sacralizaţi, nu mai aveau voie să intre în case înainte de împlinirea Pelerinajului, aşa că au inventat obiceiul de a intra printr‑un alt loc decât uşa. Li s‑a spus să caute lucrurile în forma lor legitimă şi rezonabilă.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَـٰتِلُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ ٱلَّذِینَ یُقَـٰتِلُونَكُمۡ وَلَا تَعۡتَدُوۤاْۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یُحِبُّ ٱلۡمُعۡتَدِینَ ﴿١٩٠﴾

190. Luptaţi pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptă cu voi, dar nu începeţi voi lupta, căci Allah nu‑i iubeşte pe cei care încep lupte!(144) ‘

(144) Versetele care urmează fac referire la atitudinea musulmanilor faţă de lupta în luna oprită. Aceasta s‑a întâmplat în momentul când Trimisul lui Allah – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – a voit să împlinească Pelerinajul mic, însă politeiştii l‑au oprit şi l‑au împiedicat să intre în Mekka şi s‑a încheiat armistiţiul de la Al‑Hudaybiyya. Apoi, în anul următor, când a vrut să‑l împlinească şi însoţitorilor săi le‑a fost teamă că politeiştii se vor purta perfid cu ei, când vor fi în starea de sacralizare, şi au fost revelate versetele care arată că ei nu au dreptul să violeze primii locurile sacre, dar au voie să răspundă şi să respingă atacul împotriva lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱقۡتُلُوهُمۡ حَیۡثُ ثَقِفۡتُمُوهُمۡ وَأَخۡرِجُوهُم مِّنۡ حَیۡثُ أَخۡرَجُوكُمۡۚ وَٱلۡفِتۡنَةُ أَشَدُّ مِنَ ٱلۡقَتۡلِۚ وَلَا تُقَـٰتِلُوهُمۡ عِندَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِ حَتَّىٰ یُقَـٰتِلُوكُمۡ فِیهِۖ فَإِن قَـٰتَلُوكُمۡ فَٱقۡتُلُوهُمۡۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ جَزَاۤءُ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿١٩١﴾

191. Omorâţi‑i unde‑i prindeţi şi alungaţi‑i de acolo de unde v‑au alungat! Iar schisma(145) e mai rea decât omorul. Dar nu luptaţi împotriva lor aproape de Moscheea Al‑Haram(146), doar dacă ei se luptă cu voi în ea. Iar dacă luptă împotriva voastră, omorâţi‑i, căci aceasta este răsplata celor fără de credinţă!

(145) Aici cu sensul de necredinţă.(146) Moscheea cea oprită sau cea sacră – mare moschee din Mekka, numită „oprită” pentru că în curtea ei sunt interzise lupta, vânatul, tăierea pomilor şi a ierbii.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِنِ ٱنتَهَوۡاْ فَإِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١٩٢﴾

192. Dacă, însă, ei contenesc, atunci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَـٰتِلُوهُمۡ حَتَّىٰ لَا تَكُونَ فِتۡنَةࣱ وَیَكُونَ ٱلدِّینُ لِلَّهِۖ فَإِنِ ٱنتَهَوۡاْ فَلَا عُدۡوَ ٰ⁠نَ إِلَّا عَلَى ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٩٣﴾

193. Luptaţi‑vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă şi credinţa va fi numai în Allah! Dar dacă ei contenesc, atunci nu mai există vrăjmăşie, decât împotriva celor nelegiuiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلشَّهۡرُ ٱلۡحَرَامُ بِٱلشَّهۡرِ ٱلۡحَرَامِ وَٱلۡحُرُمَـٰتُ قِصَاصࣱۚ فَمَنِ ٱعۡتَدَىٰ عَلَیۡكُمۡ فَٱعۡتَدُواْ عَلَیۡهِ بِمِثۡلِ مَا ٱعۡتَدَىٰ عَلَیۡكُمۡۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ مَعَ ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿١٩٤﴾

194. Luna cea sfântă pentru luna cea sfântă(147) ş i î n t oate l ucrurile s finte s e a plică talionul. Aşadar, celui care v‑a atacat răspundeţi‑i întocmai aşa cum v‑a atacat el! Şi fiţi cu frică de Allah! Şi să ştiţi că Allah este cu cei care se tem de El!

(147) Arabilor preislamici le era interzis războiul în timpul a patru luni din timpul anului: Zu‑l‑Hijja (luna a 12‑a – luna Pelerinajului), Zu‑l‑Qa’da (luna a 11‑a – precedenta), Muharram (luna care‑i urma – de fapt, prima lună a calendarului lunar) şi Rajab (luna a 7‑a).


Arabic explanations of the Qur’an:

وَأَنفِقُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَلَا تُلۡقُواْ بِأَیۡدِیكُمۡ إِلَى ٱلتَّهۡلُكَةِ وَأَحۡسِنُوۤاْۚ إِنَّ ٱللَّهَ یُحِبُّ ٱلۡمُحۡسِنِینَ ﴿١٩٥﴾

195. Dăruiţi pe calea lui Allah! Şi nu vă aruncaţi cu propriile voastre mâini [pradă] pieirii! Şi faceţi bine, căci Allah îi iubeşte pe binefăcători!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَأَتِمُّواْ ٱلۡحَجَّ وَٱلۡعُمۡرَةَ لِلَّهِۚ فَإِنۡ أُحۡصِرۡتُمۡ فَمَا ٱسۡتَیۡسَرَ مِنَ ٱلۡهَدۡیِۖ وَلَا تَحۡلِقُواْ رُءُوسَكُمۡ حَتَّىٰ یَبۡلُغَ ٱلۡهَدۡیُ مَحِلَّهُۥۚ فَمَن كَانَ مِنكُم مَّرِیضًا أَوۡ بِهِۦۤ أَذࣰى مِّن رَّأۡسِهِۦ فَفِدۡیَةࣱ مِّن صِیَامٍ أَوۡ صَدَقَةٍ أَوۡ نُسُكࣲۚ فَإِذَاۤ أَمِنتُمۡ فَمَن تَمَتَّعَ بِٱلۡعُمۡرَةِ إِلَى ٱلۡحَجِّ فَمَا ٱسۡتَیۡسَرَ مِنَ ٱلۡهَدۡیِۚ فَمَن لَّمۡ یَجِدۡ فَصِیَامُ ثَلَـٰثَةِ أَیَّامࣲ فِی ٱلۡحَجِّ وَسَبۡعَةٍ إِذَا رَجَعۡتُمۡۗ تِلۡكَ عَشَرَةࣱ كَامِلَةࣱۗ ذَ ٰ⁠لِكَ لِمَن لَّمۡ یَكُنۡ أَهۡلُهُۥ حَاضِرِی ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ شَدِیدُ ٱلۡعِقَابِ ﴿١٩٦﴾

196. Împliniţi Pelerinajul şi ‘Umra pentru Allah!(148) Dacă sunteţi împiedicaţi [în împlinirea lor], aduceţi ca ofrandă(149) ceea ce puteţi! Şi nu vă tundeţi capetele voastre înainte ca ofranda să ajungă la locul său de junghiere! Acela dintre voi care este bolnav sau are o durere la cap [şi trebuie să se tundă], acela trebuie să se răscumpere printr‑un post sau printr‑o pomană sau printr‑o jertfă. Dacă v‑aţi regăsit liniştea, [piedica a trecut] cine vrea să se bucure după ‘Umra până la Pelerinaj trebuie să aducă o jertfă pe care o poate face uşor. Cel care nu are mijloace trebuie să postească trei zile în Pelerinaj şi încă şapte, după ce v‑aţi întors, aşadar, zece cu toate. Aceasta este prescris pentru cel a cărui familie nu este în împrejurimile Moscheii Al‑Haram(150). Şi fiţi cu frică de Allah şi să ştiţi că Allah este aspru în pedeapsă!

(148) Există două feluri de pelerinaj: Hajj şi ‘Umra. ‘Umra este un act individual şi poate avea loc oricând, în funcţie de posibilităţile fiecăruia. Hajj‑ul, în schimb, are loc la un termen anume, în zilele de 8‑12 din luna Zu‑l‑Hijja (luna a 12‑a a anului). Riturile Hajj‑ului („Pelerinaj”, în continuare) sunt mult mai complexe decât cele ale ‘Umrei, care se restrâng doar la înconjurarea Kaabei şi deplasarea între colinele As‑Safa şi Al‑Marwa. Pentru ‘Umra, se merge la Kaaba şi se înconjoară de 7 ori, apoi se efectuează de 7 ori traseul dintre colinele As‑Safa şi Al‑Marwa. Bărbaţii se rad pe cap sau îşi scurtează părul, iar femeile îşi taie o mică meşă. Pentru Pelerinaj (Hajj), se petrece noaptea de la 8 la Mina, toată ziua de 9 la Arafat, iar noaptea la Muzdalifa, iar din 10 până în 11 sau 12 (vezi versetul 203) din nou la Mina, unde se sacrifică cel puţin o oaie. Dacă se împlinesc ambele rituri (Al‑Hajj şi Al‑’Umra) împreună, se rade capul şi în toate trei zilele, în mod simbolic, se lapidează satana – reprezentat de stelele ridicate în acest scop – şi în cursul acestei zile prelungite la Mina, se revine din nou la Mekka pentru a împlini restul obligaţiilor, apoi se revine la Mina. În timpul sacralizării, bărbaţii – nu şi femeile – poartă veşminte speciale: o bucată de ţesătură pentru coapse şi o mantie pentru partea de sus, iar capul este descoperit. În acest timp nu sunt permise rasul, tunsul, tăiatul unghiilor şi întreţinerea de relaţii sexuale. (149) Dintre ovine, bovine şi cămile. (150) Vezi nota adăugată de la versetul 191, cap 2


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلۡحَجُّ أَشۡهُرࣱ مَّعۡلُومَـٰتࣱۚ فَمَن فَرَضَ فِیهِنَّ ٱلۡحَجَّ فَلَا رَفَثَ وَلَا فُسُوقَ وَلَا جِدَالَ فِی ٱلۡحَجِّۗ وَمَا تَفۡعَلُواْ مِنۡ خَیۡرࣲ یَعۡلَمۡهُ ٱللَّهُۗ وَتَزَوَّدُواْ فَإِنَّ خَیۡرَ ٱلزَّادِ ٱلتَّقۡوَىٰۖ وَٱتَّقُونِ یَـٰۤأُوْلِی ٱلۡأَلۡبَـٰبِ ﴿١٩٧﴾

197. Pelerinajul are loc în lunile cunoscute(151). Aceluia care s‑a decis să facă Pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu muierea, nesupunerea şi cearta. Şi binele pe care îl faceţi, Allah îl ştie. Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! Şi să fiţi cu frică de Mine, voi cei care aveţi minte!

(151) Doar riturile principale sunt concentrate în primele 12 zile din Zu‑l‑Hijja, punctul culminant fiind în zilele de 8‑10 din această lună. Ultima dintre acestea este Sărbătoarea sacrificiului (sau Sărbătoarea Mare, în opoziţie cu Sărbătoarea Mică de la sfârşitul Postului din luna Ramadan), în care se oferă sacrificiul, constând în junghierea unei oi în valea Mina. Principalele rituri care alcătuiesc ceremonia pelerinajului sunt: 1. Îmbrăcarea veşmântului specific Pelerinajului, alcătuit din cele două bucăţi de pânză sau stofă (Ihram), în câteva puncte stabilite pe toate drumurile ce conduc spre Mekka. Din acest moment, încep să funcţioneze toate prohibiţiile impuse pelerinului care se dedică adorărilor şi rugăciunii, abandonând vanităţile; 2. Înconjurarea Kaabei de şapte ori (tawaf ) şi sărutarea micii pietre negre fixate în perete, ca simbol al concentrării iubirii pentru Allah; 3. După o scurtă Rugăciune la locul lui Avraam, pelerinul se îndreaptă spre colinele As‑Safa şi Al‑Marwa, simboluri ale răbdării şi perseverenţei; 4. Marea predică (khutba) din ziua de 7 Zu‑l‑Hijja, când întreaga adunare ascultă o expunere asupra semnificaţiilor Pelerinajului; 5. Vizita în ziua a 8‑a a întregii comunităţi de pelerini în Valea Mina (circa şase mile nord de Mekka), unde pelerinii poposesc peste noapte, continuând în ziua a 9‑a drumul spre şesul şi colina Arafat (circa cinci mile mai spre nord); 6. Ziua a 10‑a, numită Ziua Sărbătorii, este Ziua Sacrificiului, în care ofranda este oferită în Valea Mina şi o ceremonie simbolică de aruncare a şapte pietre în diavol este îndeplinită la prima ocazie; ea este continuată şi în zilele următoare; ambele rituri sunt legate de istoria lui Avraam. Aceasta este Sărbătoarea Sacrificiului (Id al‑Adha) şi ea încheie Pelerinajul, dar după aceea este recomandată o şedere de 2‑3 zile, perioadă numită taşriq.


Arabic explanations of the Qur’an:

لَیۡسَ عَلَیۡكُمۡ جُنَاحٌ أَن تَبۡتَغُواْ فَضۡلࣰا مِّن رَّبِّكُمۡۚ فَإِذَاۤ أَفَضۡتُم مِّنۡ عَرَفَـٰتࣲ فَٱذۡكُرُواْ ٱللَّهَ عِندَ ٱلۡمَشۡعَرِ ٱلۡحَرَامِۖ وَٱذۡكُرُوهُ كَمَا هَدَىٰكُمۡ وَإِن كُنتُم مِّن قَبۡلِهِۦ لَمِنَ ٱلضَّاۤلِّینَ ﴿١٩٨﴾

198. Nu este un păcat pentru voi să căutaţi un câştig(152) de la Domnul vostru, apoi, când grăbiţi de pe Arafat, pomeniţi‑L pe Allah la Al Maş’ar al‑Haram(153) şi pomeniţi‑L pe El, aşa cum El v‑a călăuzit bine, după ce mai înainte aţi fost dintre cei rătăciţi!

(152) Din / prin desfăşurarea unor activităţi comerciale pe perioada pelerinajului.(153) Numele unui loc din zona Al‑Muzdalifa.


Arabic explanations of the Qur’an:

ثُمَّ أَفِیضُواْ مِنۡ حَیۡثُ أَفَاضَ ٱلنَّاسُ وَٱسۡتَغۡفِرُواْ ٱللَّهَۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١٩٩﴾

199. Apoi grăbiţi de unde oamenii pornesc grăbiţi şi cereţi iertare de la Allah, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]!


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِذَا قَضَیۡتُم مَّنَـٰسِكَكُمۡ فَٱذۡكُرُواْ ٱللَّهَ كَذِكۡرِكُمۡ ءَابَاۤءَكُمۡ أَوۡ أَشَدَّ ذِكۡرࣰاۗ فَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یَقُولُ رَبَّنَاۤ ءَاتِنَا فِی ٱلدُّنۡیَا وَمَا لَهُۥ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ مِنۡ خَلَـٰقࣲ ﴿٢٠٠﴾

200. Şi dacă aţi împlinit rânduielile voastre, pomeniţi‑L slăvindu‑L [pe Allah], aşa cum îi pomeniţi pe părinţii voştri, ba chiar cu şi mai mare râvnă să‑L pomeniţi(154). Dar sunt printre oameni unii care spun [doar]: „Doamne, dă‑ne nouă [bine] în lumea aceasta!”, însă aceştia nu vor avea parte în Lumea de Apoi.

(154) În perioada preislamică era obiceiul ca, la încheierea ritualului, pelerinii păgâni să se laude cu faptele de vitejie ale părinţilor şi strămoşilor lor. Allah a vrut prin acest îndemn să‑i călăuzească pe calea cea bună, prin pomenirea Lui şi a binefacerilor Lui, care sunt mai demne de a fi lăudate decât faptele strămoşilor lor.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنۡهُم مَّن یَقُولُ رَبَّنَاۤ ءَاتِنَا فِی ٱلدُّنۡیَا حَسَنَةࣰ وَفِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ حَسَنَةࣰ وَقِنَا عَذَابَ ٱلنَّارِ ﴿٢٠١﴾

201. Şi sunt printre ei [alţii] care spun: „Doamne, fă‑ne nouă parte bună în această lume şi parte bună în Lumea de Apoi şi apără‑ne pe noi de chinurile Focului!”


Arabic explanations of the Qur’an:

أُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمۡ نَصِیبࣱ مِّمَّا كَسَبُواْۚ وَٱللَّهُ سَرِیعُ ٱلۡحِسَابِ ﴿٢٠٢﴾

202. Aceia vor avea parte de ceea ce au agonisit, căci Allah este grabnic la socoteală.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَٱذۡكُرُواْ ٱللَّهَ فِیۤ أَیَّامࣲ مَّعۡدُودَ ٰ⁠تࣲۚ فَمَن تَعَجَّلَ فِی یَوۡمَیۡنِ فَلَاۤ إِثۡمَ عَلَیۡهِ وَمَن تَأَخَّرَ فَلَاۤ إِثۡمَ عَلَیۡهِۖ لِمَنِ ٱتَّقَىٰۗ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّكُمۡ إِلَیۡهِ تُحۡشَرُونَ ﴿٢٠٣﴾

203. Pomeniţi‑L pe Allah în câteva zile statornicite!(155) Cel care se grăbeşte [să facă aceasta] în două zile nu păcătuieşte, iar cel care va poposi încă şi mai mult, tot nu păcătuieşte, dacă este cu frică. Şi fiţi cu frică de Allah şi să ştiţi că la El vă veţi aduna!

(155) Acestea sunt zilele lapidării sau poposirii (taşriq) în Mina, care pot să fie două sau trei.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یُعۡجِبُكَ قَوۡلُهُۥ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا وَیُشۡهِدُ ٱللَّهَ عَلَىٰ مَا فِی قَلۡبِهِۦ وَهُوَ أَلَدُّ ٱلۡخِصَامِ ﴿٢٠٤﴾

204. Printre oameni este unul ale cărui vorbe în această lume îţi plac şi care Îl ia pe Allah drept martor pentru ceea ce este în inima lui, în vreme ce el este cel mai înverşunat la gâlceavă(156).

(156) Se relatează că Al‑Akhnas ben Şurayq a venit la Profet – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – prefăcându‑se a crede în Islam şi jurând că‑l iubeşte. Însă el era ipocrit, se arăta a fi bun, dar în realitate era hain. Când a ieşit de la Profet – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – a trecut pe lângă un ogor al unor musulmani, unde se aflau şi nişte măgari şi a dat foc ogorului şi a omorât măgarii. În legătură cu aceste împrejurări a revelat Allah versetele.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا تَوَلَّىٰ سَعَىٰ فِی ٱلۡأَرۡضِ لِیُفۡسِدَ فِیهَا وَیُهۡلِكَ ٱلۡحَرۡثَ وَٱلنَّسۡلَۚ وَٱللَّهُ لَا یُحِبُّ ٱلۡفَسَادَ ﴿٢٠٥﴾

205. Şi de îndată ce pleacă, străbate pământul, căutând să semene stricăciune şi să nimicească semănăturile şi dobitoacele. Allah însă nu iubeşte stricăciunea!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا قِیلَ لَهُ ٱتَّقِ ٱللَّهَ أَخَذَتۡهُ ٱلۡعِزَّةُ بِٱلۡإِثۡمِۚ فَحَسۡبُهُۥ جَهَنَّمُۖ وَلَبِئۡسَ ٱلۡمِهَادُ ﴿٢٠٦﴾

206. Iar dacă i se spune: „Fii cu frică de Allah!”, îl cuprinde tăria fărădelegii. Gheena va fi de ajuns pentru el şi ce pat rău este acesta!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یَشۡرِی نَفۡسَهُ ٱبۡتِغَاۤءَ مَرۡضَاتِ ٱللَّهِۚ وَٱللَّهُ رَءُوفُۢ بِٱلۡعِبَادِ ﴿٢٠٧﴾

207. Şi printre oameni este şi acela care îşi dă sufletul căutând mulţumirea lui Allah. Şi Allah este Milostiv cu robii [Săi].


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ ٱدۡخُلُواْ فِی ٱلسِّلۡمِ كَاۤفَّةࣰ وَلَا تَتَّبِعُواْ خُطُوَ ٰ⁠تِ ٱلشَّیۡطَـٰنِۚ إِنَّهُۥ لَكُمۡ عَدُوࣱّ مُّبِینࣱ ﴿٢٠٨﴾

208. O, voi, cei care credeţi! Intraţi în Islam pe deplin şi nu urmaţi paşii lui Şeitan, căci el vă este duşman învederat!


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِن زَلَلۡتُم مِّنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَتۡكُمُ ٱلۡبَیِّنَـٰتُ فَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ عَزِیزٌ حَكِیمٌ ﴿٢٠٩﴾

209. Iar dacă vă veţi mai abate [de la Islam], după ce v‑au venit semnele cele limpezi, atunci să ştiţi că Allah este Atotputernic, Înţelept [Aziz, Hakim]!


Arabic explanations of the Qur’an:

هَلۡ یَنظُرُونَ إِلَّاۤ أَن یَأۡتِیَهُمُ ٱللَّهُ فِی ظُلَلࣲ مِّنَ ٱلۡغَمَامِ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُ وَقُضِیَ ٱلۡأَمۡرُۚ وَإِلَى ٱللَّهِ تُرۡجَعُ ٱلۡأُمُورُ ﴿٢١٠﴾

210. Ce altceva aşteaptă ei decât ca Allah să vină la ei în umbre de nouri şi [să vină] îngerii, şi ca soarta să le fie hotărâtă? Căci la Allah se întorc [toate] lucrurile [pentru ca El să hotărască].


Arabic explanations of the Qur’an:

سَلۡ بَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ كَمۡ ءَاتَیۡنَـٰهُم مِّنۡ ءَایَةِۭ بَیِّنَةࣲۗ وَمَن یُبَدِّلۡ نِعۡمَةَ ٱللَّهِ مِنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَتۡهُ فَإِنَّ ٱللَّهَ شَدِیدُ ٱلۡعِقَابِ ﴿٢١١﴾

211. Întreabă‑i pe fiii lui Israel cât [de multe] semne limpezi le‑am trimis Noi! Dar cel care schimbă binefacerea lui Allah, după ce ea a venit la el, atunci [să ştie că] Allah este aspru la pedeapsă!


Arabic explanations of the Qur’an:

زُیِّنَ لِلَّذِینَ كَفَرُواْ ٱلۡحَیَوٰةُ ٱلدُّنۡیَا وَیَسۡخَرُونَ مِنَ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْۘ وَٱلَّذِینَ ٱتَّقَوۡاْ فَوۡقَهُمۡ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِۗ وَٱللَّهُ یَرۡزُقُ مَن یَشَاۤءُ بِغَیۡرِ حِسَابࣲ ﴿٢١٢﴾

212. Împodobită le este celor care nu cred viaţa pământească şi‑i iau în derâdere pe cei care cred. Însă cei care se tem [de Allah] fi‑vor mai presus decât ei în Ziua Învierii. Şi Allah împarte harul Său celor pe care El îi vrea, fără măsură.


Arabic explanations of the Qur’an:

كَانَ ٱلنَّاسُ أُمَّةࣰ وَ ٰ⁠حِدَةࣰ فَبَعَثَ ٱللَّهُ ٱلنَّبِیِّـۧنَ مُبَشِّرِینَ وَمُنذِرِینَ وَأَنزَلَ مَعَهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ بِٱلۡحَقِّ لِیَحۡكُمَ بَیۡنَ ٱلنَّاسِ فِیمَا ٱخۡتَلَفُواْ فِیهِۚ وَمَا ٱخۡتَلَفَ فِیهِ إِلَّا ٱلَّذِینَ أُوتُوهُ مِنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَتۡهُمُ ٱلۡبَیِّنَـٰتُ بَغۡیَۢا بَیۡنَهُمۡۖ فَهَدَى ٱللَّهُ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ لِمَا ٱخۡتَلَفُواْ فِیهِ مِنَ ٱلۡحَقِّ بِإِذۡنِهِۦۗ وَٱللَّهُ یَهۡدِی مَن یَشَاۤءُ إِلَىٰ صِرَ ٰ⁠طࣲ مُّسۡتَقِیمٍ ﴿٢١٣﴾

213. Oamenii au fost [la început] un singur neam. Şi i‑a trimis Allah pe profeţi, vestitori şi prevenitori, şi a pogorât împreună cu ei Scriptura cu Adevărul, pentru a face judecată între oameni, acolo unde ei se aflau în vrajbă. Şi nu au avut a se gâlcevi asupra ei decât pe aceia care le‑a fost adusă după ce le‑au venit dovezile cele desluşite din pricina pizmuirii lor. Apoi Allah i‑a călăuzit – prin graţia Sa – pe cei care au crezut, către Adevărul asupra căruia ceilalţi s‑au gâlcevit, căci Allah îi conduce pe cei care El voieşte pe calea cea dreaptă.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَمۡ حَسِبۡتُمۡ أَن تَدۡخُلُواْ ٱلۡجَنَّةَ وَلَمَّا یَأۡتِكُم مَّثَلُ ٱلَّذِینَ خَلَوۡاْ مِن قَبۡلِكُمۖ مَّسَّتۡهُمُ ٱلۡبَأۡسَاۤءُ وَٱلضَّرَّاۤءُ وَزُلۡزِلُواْ حَتَّىٰ یَقُولَ ٱلرَّسُولُ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ مَعَهُۥ مَتَىٰ نَصۡرُ ٱللَّهِۗ أَلَاۤ إِنَّ نَصۡرَ ٱللَّهِ قَرِیبࣱ ﴿٢١٤﴾

214. Sau aţi socotit că veţi intra în Rai înainte de a se fi abătut asupra voastră încă asemenea celor [care s‑au abătut] asupra celora care au fost înainte de voi? I‑au lovit nenorociri şi iar nenorociri şi au fost zgâlţâiţi până într‑atât încât au zis Trimisul şi cei care au crezut împreună cu el: „Când vine ajutorul lui Allah?” [Răbdare!] Ajutorul lui Allah este [cu siguranţă] aproape!


Arabic explanations of the Qur’an:

یَسۡـَٔلُونَكَ مَاذَا یُنفِقُونَۖ قُلۡ مَاۤ أَنفَقۡتُم مِّنۡ خَیۡرࣲ فَلِلۡوَ ٰ⁠لِدَیۡنِ وَٱلۡأَقۡرَبِینَ وَٱلۡیَتَـٰمَىٰ وَٱلۡمَسَـٰكِینِ وَٱبۡنِ ٱلسَّبِیلِۗ وَمَا تَفۡعَلُواْ مِنۡ خَیۡرࣲ فَإِنَّ ٱللَّهَ بِهِۦ عَلِیمࣱ ﴿٢١٥﴾

215. Te întreabă ce să cheltuiască. Spune‑le: „Ceea ce cheltuiţi voi din bunuri trebuie să fie pentru părinţi, pentru rude, pentru orfani, sărmani şi drumeţi [nevoiaşi]. Şi orice bine pe care îl faceţi, Allah îl cunoaşte”.


Arabic explanations of the Qur’an:

كُتِبَ عَلَیۡكُمُ ٱلۡقِتَالُ وَهُوَ كُرۡهࣱ لَّكُمۡۖ وَعَسَىٰۤ أَن تَكۡرَهُواْ شَیۡـࣰٔا وَهُوَ خَیۡرࣱ لَّكُمۡۖ وَعَسَىٰۤ أَن تُحِبُّواْ شَیۡـࣰٔا وَهُوَ شَرࣱّ لَّكُمۡۚ وَٱللَّهُ یَعۡلَمُ وَأَنتُمۡ لَا تَعۡلَمُونَ ﴿٢١٦﴾

216. V‑a fost prescrisă lupta, chiar dacă ea vă este neplăcută. Or, se poate [întâmpla] ca voi să urâţi un lucru care este bun pentru voi şi să iubiţi un lucru care este rău pentru voi. Dar Allah ştie, în vreme ce voi nu ştiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلشَّهۡرِ ٱلۡحَرَامِ قِتَالࣲ فِیهِۖ قُلۡ قِتَالࣱ فِیهِ كَبِیرࣱۚ وَصَدٌّ عَن سَبِیلِ ٱللَّهِ وَكُفۡرُۢ بِهِۦ وَٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِ وَإِخۡرَاجُ أَهۡلِهِۦ مِنۡهُ أَكۡبَرُ عِندَ ٱللَّهِۚ وَٱلۡفِتۡنَةُ أَكۡبَرُ مِنَ ٱلۡقَتۡلِۗ وَلَا یَزَالُونَ یُقَـٰتِلُونَكُمۡ حَتَّىٰ یَرُدُّوكُمۡ عَن دِینِكُمۡ إِنِ ٱسۡتَطَـٰعُواْۚ وَمَن یَرۡتَدِدۡ مِنكُمۡ عَن دِینِهِۦ فَیَمُتۡ وَهُوَ كَافِرࣱ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ حَبِطَتۡ أَعۡمَـٰلُهُمۡ فِی ٱلدُّنۡیَا وَٱلۡـَٔاخِرَةِۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٢١٧﴾

217. Te întreabă despre luna cea sfântă şi lupta în timpul ei. Spune: „Lupta într‑însa e mare păcat, dar împiedicarea de la calea lui Allah, lepădarea de El şi de Moscheea Al‑Haram, precum şi alungarea neamului său(157) din ea sunt şi mai mare păcat înaintea lui Allah, iar schisma(158) e ste m ai m are p ăcat decât omorul”. Iar ei nu vor înceta să lupte împotriva voastră până nu vă vor abate de la credinţa voastră, dacă le va fi cu putinţă. Iar acela dintre voi care se va lepăda de credinţa lui şi va muri în necredinţă, în deşert(159) v or fi f aptele l ui [atât] î n această lume, cât şi în Lumea de Apoi. Aceştia sunt oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic.

(157) Este vorba de primii musulmani de la Mekka. (158) Aici cu sensul de discordie(N.T.) (159) În zadar.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَٱلَّذِینَ هَاجَرُواْ وَجَـٰهَدُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یَرۡجُونَ رَحۡمَتَ ٱللَّهِۚ وَٱللَّهُ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٢١٨﴾

218. Aceia care au crezut, s‑au pribegit(160) şi au trudit în lupta pe calea lui Allah, aceia să nădăjduiască în mila lui Allah, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

(160) Aceia care au plecat (hijra) împreună cu Profetul, însoţindu‑l la Medina.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ یَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلۡخَمۡرِ وَٱلۡمَیۡسِرِۖ قُلۡ فِیهِمَاۤ إِثۡمࣱ كَبِیرࣱ وَمَنَـٰفِعُ لِلنَّاسِ وَإِثۡمُهُمَاۤ أَكۡبَرُ مِن نَّفۡعِهِمَاۗ وَیَسۡـَٔلُونَكَ مَاذَا یُنفِقُونَۖ قُلِ ٱلۡعَفۡوَۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ یُبَیِّنُ ٱللَّهُ لَكُمُ ٱلۡـَٔایَـٰتِ لَعَلَّكُمۡ تَتَفَكَّرُونَ ﴿٢١٩﴾

219. Ei te întreabă despre vin [khamr](161) şi despre maysir(162). Spune: „În amândouă este mare păcat şi sunt şi unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul!” Ei te întreabă ce trebuie să cheltuiască [pentru milostenie]. Spune: „Ceea ce vă prisoseşte [din bunurile voastre]”! Astfel, Allah vă face desluşite Semnele Sale; poate că voi o să cugetaţi

(161) Khamr, literal înseamnă suc de struguri fermentat, dar, prin analogie, s‑a aplicat la toate băuturile fermentate şi, mai apoi, tot prin analogie, la toate băuturile şi drogurile care provoacă o stare de ebrietate sau ameţeală. (162) Maysir, literal înseamnă mijloc de a obţine ceva uşor, fără muncă, dar aici are sens de joc de noroc, interzis tocmai din aceste considerente. La arabii din Antichitate, unul din cele mai vechi jocuri de noroc consta în tragerea la sorţi, cu ajutorul unor săgeţi introduse într‑un sac, pe principiul loteriei. Un animal sacrificat, de pildă, era împărţit în bucăţi inegale. Săgeţile erau scoase din sac, cele albe erau necâştigătoare, iar celelalte erau marcate şi aduceau câştiguri mai mari sau mai mici, constând în bucăţi de carne, în funcţie de noroc. Prin analogie cu maysir, toate jocurile de noroc sunt interzise de Coran.


Arabic explanations of the Qur’an:

فِی ٱلدُّنۡیَا وَٱلۡـَٔاخِرَةِۗ وَیَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلۡیَتَـٰمَىٰۖ قُلۡ إِصۡلَاحࣱ لَّهُمۡ خَیۡرࣱۖ وَإِن تُخَالِطُوهُمۡ فَإِخۡوَ ٰ⁠نُكُمۡۚ وَٱللَّهُ یَعۡلَمُ ٱلۡمُفۡسِدَ مِنَ ٱلۡمُصۡلِحِۚ وَلَوۡ شَاۤءَ ٱللَّهُ لَأَعۡنَتَكُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَزِیزٌ حَكِیمࣱ ﴿٢٢٠﴾

220. Asupra acestei lumi şi asupra Lumii de Apoi. Şi ei te întreabă despre orfani. Spune: „A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar dacă vă amestecaţi cu ei, atunci sunt fraţii voştri [întru credinţă]”. Allah ştie să‑l deosebească pe cel nelegiuit de cel care face bine. Şi dacă ar vrea Allah, ar putea să vă copleşească cu greutăţile. Căci Allah este Atotputernic, Înţelept [‘Aziz, Hakim].


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا تَنكِحُواْ ٱلۡمُشۡرِكَـٰتِ حَتَّىٰ یُؤۡمِنَّۚ وَلَأَمَةࣱ مُّؤۡمِنَةٌ خَیۡرࣱ مِّن مُّشۡرِكَةࣲ وَلَوۡ أَعۡجَبَتۡكُمۡۗ وَلَا تُنكِحُواْ ٱلۡمُشۡرِكِینَ حَتَّىٰ یُؤۡمِنُواْۚ وَلَعَبۡدࣱ مُّؤۡمِنٌ خَیۡرࣱ مِّن مُّشۡرِكࣲ وَلَوۡ أَعۡجَبَكُمۡۗ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یَدۡعُونَ إِلَى ٱلنَّارِۖ وَٱللَّهُ یَدۡعُوۤاْ إِلَى ٱلۡجَنَّةِ وَٱلۡمَغۡفِرَةِ بِإِذۡنِهِۦۖ وَیُبَیِّنُ ءَایَـٰتِهِۦ لِلنَّاسِ لَعَلَّهُمۡ یَتَذَكَّرُونَ ﴿٢٢١﴾

221. Nu vă însuraţi cu politeiste(163) înainte ca ele să treacă în credinţă, căci o roabă care crede este mai bună decât o politeistă, chiar dacă ea vă place! Şi nu daţi de soţii [fete credincioase] politeiştilor(164), înainte ca ei să treacă la credinţă, căci un rob credincios este mai bun decât un politeist, chiar dacă el vă place. Aceştia cheamă la Foc, pe când Allah cheamă la Rai şi la iertare, prin graţia Sa. El le arată limpede semnele Sale oamenilor, pentru ca ei să‑şi aducă aminte.

(163) „Politeist” traduce termenul arab „muşrik”, care înseamnă necredincios, care crede în mai multe divinităţi. (164) O femeie musulmană nu poate lua de soţ un nemusulman înainte ca el să treacă la Islam. Pentru bărbatul musulman şi femeia nemusulmană vezi Sura 5, versetul 5.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَیَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلۡمَحِیضِۖ قُلۡ هُوَ أَذࣰى فَٱعۡتَزِلُواْ ٱلنِّسَاۤءَ فِی ٱلۡمَحِیضِ وَلَا تَقۡرَبُوهُنَّ حَتَّىٰ یَطۡهُرۡنَۖ فَإِذَا تَطَهَّرۡنَ فَأۡتُوهُنَّ مِنۡ حَیۡثُ أَمَرَكُمُ ٱللَّهُۚ إِنَّ ٱللَّهَ یُحِبُّ ٱلتَّوَّ ٰ⁠بِینَ وَیُحِبُّ ٱلۡمُتَطَهِّرِینَ ﴿٢٢٢﴾

222. Te întreabă despre [împreunarea] cu femeile în timpul menstruaţiei. Spune: „Acesta este un rău. Aşadar, staţi departe de femei în timpul menstruaţiei şi nu vă apropiaţi de ele până nu se vor curăţi(165)! Iar dacă sunt curate(166), puteţi veni la ele(167), aşa cum v‑a poruncit Allah(168), căci Allah îi iubeşte pe cei care se căiesc şi îi iubeşte pe cei care se curăţesc.

(165) Este vorba de interzicerea relaţiilor sexuale în această perioadă.(166) Este vorba de sfârşitul menstruaţiei urmat de baia rituală(Gusl) (167) Puteţi întreţine relaţii sexuale cu ele. (168) Adică numai prin intermediul vulvei.


Arabic explanations of the Qur’an:

نِسَاۤؤُكُمۡ حَرۡثࣱ لَّكُمۡ فَأۡتُواْ حَرۡثَكُمۡ أَنَّىٰ شِئۡتُمۡۖ وَقَدِّمُواْ لِأَنفُسِكُمۡۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّكُم مُّلَـٰقُوهُۗ وَبَشِّرِ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ ﴿٢٢٣﴾

223. Soţiile voastre sunt ogor(169) p entru voi. Veniţi l a o gorul vostru c ând ş i c um voiţi, însă pregătiţi‑vă sufletele voastre mai înainte de aceasta şi fiţi cu teamă de Allah şi să ştiţi că vă veţi întâlni cu El! Şi binevesteşte credincioşilor!(170)

(169) Această metaforă porneşte de la asemănarea dintre ogor, care face seminţele să crească şi să rodească, şi căsătorie, care are ca rezultat reproducerea.(170) Vesteşte‑le că vor fi răsplătiţi pentru supunerea şi pentru faptele lor bune prin intrarea lor în Rai.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا تَجۡعَلُواْ ٱللَّهَ عُرۡضَةࣰ لِّأَیۡمَـٰنِكُمۡ أَن تَبَرُّواْ وَتَتَّقُواْ وَتُصۡلِحُواْ بَیۡنَ ٱلنَّاسِۚ وَٱللَّهُ سَمِیعٌ عَلِیمࣱ ﴿٢٢٤﴾

224. Şi nu folosiţi numele lui Allah în jurămintele voastre pentru a vă sustrage să faceţi bine, să fiţi pioşi şi să aduceţi pace între oameni. Şi Allah este Cel care Aude totul, Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

لَّا یُؤَاخِذُكُمُ ٱللَّهُ بِٱللَّغۡوِ فِیۤ أَیۡمَـٰنِكُمۡ وَلَـٰكِن یُؤَاخِذُكُم بِمَا كَسَبَتۡ قُلُوبُكُمۡۗ وَٱللَّهُ غَفُورٌ حَلِیمࣱ ﴿٢٢٥﴾

225. Allah nu vă cere socoteală pentru vorbele nechibzuite din jurămintele voastre, ci El vă cere socoteală pentru ceea ce inimile voastre au dobândit(171). Şi Allah este Iertător [şi] Blând [Ghafur, Halim].

(171) În cazul în care există o potrivire între vorbă şi intenţie, şi în cazul acesta este nevoie de o faptă de caritate pentru iertare.


Arabic explanations of the Qur’an:

لِّلَّذِینَ یُؤۡلُونَ مِن نِّسَاۤىِٕهِمۡ تَرَبُّصُ أَرۡبَعَةِ أَشۡهُرࣲۖ فَإِن فَاۤءُو فَإِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٢٢٦﴾

226. Pentru aceia care jură să nu se mai împreune cu muierile lor este sorocit un răgaz de patru luni. Dar dacă ei se răzgândesc(172), Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

(172) În cazul revenirii, este nevoie de o ispăşire printr‑o faptă de caritate, pentru jurământul făcut. Şi tocmai pentru această eventualitate a fost sorocit răgazul de patru luni.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِنۡ عَزَمُواْ ٱلطَّلَـٰقَ فَإِنَّ ٱللَّهَ سَمِیعٌ عَلِیمࣱ ﴿٢٢٧﴾

227. Însă dacă au hotărât divorţul, Allah este Cel care Aude, Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim](173).

(173) Versetele 225‑227 trebuie citite împreună cu versetul 224, care, deşi este general, conduce la cele care‑i urmează.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلۡمُطَلَّقَـٰتُ یَتَرَبَّصۡنَ بِأَنفُسِهِنَّ ثَلَـٰثَةَ قُرُوۤءࣲۚ وَلَا یَحِلُّ لَهُنَّ أَن یَكۡتُمۡنَ مَا خَلَقَ ٱللَّهُ فِیۤ أَرۡحَامِهِنَّ إِن كُنَّ یُؤۡمِنَّ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِۚ وَبُعُولَتُهُنَّ أَحَقُّ بِرَدِّهِنَّ فِی ذَ ٰ⁠لِكَ إِنۡ أَرَادُوۤاْ إِصۡلَـٰحࣰاۚ وَلَهُنَّ مِثۡلُ ٱلَّذِی عَلَیۡهِنَّ بِٱلۡمَعۡرُوفِۚ وَلِلرِّجَالِ عَلَیۡهِنَّ دَرَجَةࣱۗ وَٱللَّهُ عَزِیزٌ حَكِیمٌ ﴿٢٢٨﴾

228. Muierile divorţate trebuie să aştepte trei menstruaţii(174) şi nu le este îngăduit să ascundă ce a făcut Allah în pântecele lor(175), dacă ele cred în Allah şi în Ziua de Apoi. Iar bărbaţii lor sunt mai îndreptăţiţi să le aducă înapoi în acest răstimp, dacă vor împăcarea. Ele au drepturi egale cu obligaţiile lor, după cuviinţă. Dar bărbaţii au o treaptă peste ele(176). Şi Allah este Atotputernic, Înţelept [‘Aziz, Hakim].

(174) Islamul încearcă să menţină starea de căsătorie, pe cât este posibil, şi tocmai de aceea, a impus acest răgaz înaintea unui eventual nou mariaj. (175) Dacă ele sunt gravide sau nu. (176) Deosebirea între bărbat şi femeie, din punct de vedere economic, face ca drepturile şi îndatoririle bărbatului să fie puţin mai mari decât ale femeii.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلطَّلَـٰقُ مَرَّتَانِۖ فَإِمۡسَاكُۢ بِمَعۡرُوفٍ أَوۡ تَسۡرِیحُۢ بِإِحۡسَـٰنࣲۗ وَلَا یَحِلُّ لَكُمۡ أَن تَأۡخُذُواْ مِمَّاۤ ءَاتَیۡتُمُوهُنَّ شَیۡـًٔا إِلَّاۤ أَن یَخَافَاۤ أَلَّا یُقِیمَا حُدُودَ ٱللَّهِۖ فَإِنۡ خِفۡتُمۡ أَلَّا یُقِیمَا حُدُودَ ٱللَّهِ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡهِمَا فِیمَا ٱفۡتَدَتۡ بِهِۦۗ تِلۡكَ حُدُودُ ٱللَّهِ فَلَا تَعۡتَدُوهَاۚ وَمَن یَتَعَدَّ حُدُودَ ٱللَّهِ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلظَّـٰلِمُونَ ﴿٢٢٩﴾

229. Divorţul [este îngăduit doar] de două ori, după care [trebuie] sau ţinerea [soţiei] în bună înţelegere, sau slobozirea [ei] cu bunătate. Şi nu vă este îngăduit să luaţi înapoi nimic din ceea ce le‑aţi dăruit [soţiilor], doar dacă se tem amândouă părţile că nu vor fi în stare să împlinească poruncile lui Allah. Iar dacă vă temeţi că nu veţi putea împlini poruncile lui Allah, atunci nu este nici un păcat ca ea să se răscumpere cu ceva. Acestea sunt poruncile lui Allah şi nu le încălcaţi! Aceia care încalcă poruncile lui Allah sunt nelegiuiţi!(177)

(177) În perioada preislamică (Al‑Jahiliyya), bărbatul putea să o repudieze pe soţie ori de câte ori voia şi apoi să revină la ea, înainte de a expira perioada ei de aşteptare. Chiar dacă o repudia de o mie de ori, el tot avea dreptul să se întoarcă la ea. Dar un bărbat s‑a apropiat de soţia lui şi i‑a zis ei: „Nu te mai las să locuieşti în casa mea şi nu te mai las să te mai căsătoreşti cu altcineva!” Ea l‑a întrebat: „Cum?” Iar el i‑a răspuns: „Te repudiez şi nu voi mai reveni la tine decât dacă se va apropia de sfârşit perioada ta de aşteptare!” Femeia s‑a plâns de acest tratament Profetului – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – şi Allah a revelat acest verset. În Islam, după repudierea de două ori, soţul are dreptul să revină asupra deciziei şi să se împace cu soţia lui în răgazul celor trei cicluri menstruale. După acest interval, el poate reveni, dar numai prin încheierea unui nou contract de căsătorie. Dacă în intervalul celor trei cicluri sau după încheierea noului contract, bărbatul o repudiază pentru a doua oară pe soţia sa, el poate să revină din nou asupra deciziei, dar în aceleaşi condiţii. Dar după ce a repudiat‑o pentru a treia oară, el nu mai are dreptul să revină asupra deciziei de divorţ decât după ce ea s‑a căsătorit cu un alt bărbat, dacă a intervenit divorţul între aceştia sau dacă el a decedat.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِن طَلَّقَهَا فَلَا تَحِلُّ لَهُۥ مِنۢ بَعۡدُ حَتَّىٰ تَنكِحَ زَوۡجًا غَیۡرَهُۥۗ فَإِن طَلَّقَهَا فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡهِمَاۤ أَن یَتَرَاجَعَاۤ إِن ظَنَّاۤ أَن یُقِیمَا حُدُودَ ٱللَّهِۗ وَتِلۡكَ حُدُودُ ٱللَّهِ یُبَیِّنُهَا لِقَوۡمࣲ یَعۡلَمُونَ ﴿٢٣٠﴾

230. Dacă [soţul] divorţează de ea [a treia oară], [căsătoria cu] ea nu‑i mai este îngăduită apoi decât după ce ea se căsătoreşte cu un alt bărbat. Iar dacă acesta divorţează de ea, nu mai este nici un păcat să revină iarăşi la viaţa în comun(178), dacă ei cred că pot să împlinească poruncile lui Allah. Acestea sunt poruncile lui Allah, pe care le face învederate pentru oamenii ce pricep.

(178) Prin încheierea unui nou contract de căsătorie.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا طَلَّقۡتُمُ ٱلنِّسَاۤءَ فَبَلَغۡنَ أَجَلَهُنَّ فَأَمۡسِكُوهُنَّ بِمَعۡرُوفٍ أَوۡ سَرِّحُوهُنَّ بِمَعۡرُوفࣲۚ وَلَا تُمۡسِكُوهُنَّ ضِرَارࣰا لِّتَعۡتَدُواْۚ وَمَن یَفۡعَلۡ ذَ ٰ⁠لِكَ فَقَدۡ ظَلَمَ نَفۡسَهُۥۚ وَلَا تَتَّخِذُوۤاْ ءَایَـٰتِ ٱللَّهِ هُزُوࣰاۚ وَٱذۡكُرُواْ نِعۡمَتَ ٱللَّهِ عَلَیۡكُمۡ وَمَاۤ أَنزَلَ عَلَیۡكُم مِّنَ ٱلۡكِتَـٰبِ وَٱلۡحِكۡمَةِ یَعِظُكُم بِهِۦۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمࣱ ﴿٢٣١﴾

231. Iar dacă divorţaţi de femei şi ele aproape împlinesc timpul lor(179), atunci luaţi‑le înapoi cu bunătate ori daţi‑le drumul cu bunătate. Dar nu le luaţi înapoi pentru a le face rău sau pentru a dobândi un folos necuvenit. Cel care face asta îşi pricinuieşte un rău lui însuşi. Şi nu luaţi versetele lui Allah în derâdere şi aduceţi‑vă aminte de harul lui Allah asupra voastră şi de Cartea(180) ş i d e Î nţelepciunea(181) pe care vi le‑a trimis şi prin care v‑a povăţuit! Şi fiţi cu frică de Allah şi să ştiţi că Allah e Atoateştiutor!

(179) Cele patru luni prescrise în versetul 226.(180) Aici Coranul.(181) Aici Sunna.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذَا طَلَّقۡتُمُ ٱلنِّسَاۤءَ فَبَلَغۡنَ أَجَلَهُنَّ فَلَا تَعۡضُلُوهُنَّ أَن یَنكِحۡنَ أَزۡوَ ٰ⁠جَهُنَّ إِذَا تَرَ ٰ⁠ضَوۡاْ بَیۡنَهُم بِٱلۡمَعۡرُوفِۗ ذَ ٰ⁠لِكَ یُوعَظُ بِهِۦ مَن كَانَ مِنكُمۡ یُؤۡمِنُ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِۗ ذَ ٰ⁠لِكُمۡ أَزۡكَىٰ لَكُمۡ وَأَطۡهَرُۚ وَٱللَّهُ یَعۡلَمُ وَأَنتُمۡ لَا تَعۡلَمُونَ ﴿٢٣٢﴾

232. Iar dacă divorţaţi de femei şi ele împlinesc timpul lor, nu le împiedicaţi(182) să se întoarcă la soţii lor, dacă s‑au învoit după cuviinţă. Aceasta vi se dă ca povaţă acelora dintre voi care cred în Allah şi în Ziua de Apoi. Acest lucru este mai potrivit şi mai curat pentru voi. Allah ştie, iar voi nu ştiţi.(183)

(182) Îndemnul este adresat familiilor soţiilor repudiate.(183) Se relatează că Mu’qal ben Yasar a dat‑o pe sora sa în căsătorie unui bărbat dintre musulmani în vremea Profetului – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! A stat ea ce a stat la el până ce, într‑o zi, a repudiat‑o o singură dată, fără să se mai întoarcă la ea până când a expirat perioada ei de aşteptare. Dar o iubea şi el şi îl iubea şi ea. Apoi a cerut‑o din nou în căsătorie. Atunci fratele ei i‑a zis: „Netrebnicule, te‑am cinstit şi ţi‑am dat‑o de soţie, iar tu ai alungat‑o! Jur pe Allah că nu se va mai întoarce la tine niciodată.” Dar Allah a cunoscut nevoia lui de ea şi nevoia ei de soţul ei, i‑a revelat acest verset. Şi când Mu’qal l‑a auzit, a zis: „Îl aud pe Domnul meu şi mă supun Lui!” Apoi l‑a chemat la el şi i‑a zis: „te căsătoresc şi te cinstesc pe tine!”


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَٱلۡوَ ٰ⁠لِدَ ٰ⁠تُ یُرۡضِعۡنَ أَوۡلَـٰدَهُنَّ حَوۡلَیۡنِ كَامِلَیۡنِۖ لِمَنۡ أَرَادَ أَن یُتِمَّ ٱلرَّضَاعَةَۚ وَعَلَى ٱلۡمَوۡلُودِ لَهُۥ رِزۡقُهُنَّ وَكِسۡوَتُهُنَّ بِٱلۡمَعۡرُوفِۚ لَا تُكَلَّفُ نَفۡسٌ إِلَّا وُسۡعَهَاۚ لَا تُضَاۤرَّ وَ ٰ⁠لِدَةُۢ بِوَلَدِهَا وَلَا مَوۡلُودࣱ لَّهُۥ بِوَلَدِهِۦۚ وَعَلَى ٱلۡوَارِثِ مِثۡلُ ذَ ٰ⁠لِكَۗ فَإِنۡ أَرَادَا فِصَالًا عَن تَرَاضࣲ مِّنۡهُمَا وَتَشَاوُرࣲ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡهِمَاۗ وَإِنۡ أَرَدتُّمۡ أَن تَسۡتَرۡضِعُوۤاْ أَوۡلَـٰدَكُمۡ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡكُمۡ إِذَا سَلَّمۡتُم مَّاۤ ءَاتَیۡتُم بِٱلۡمَعۡرُوفِۗ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ بِمَا تَعۡمَلُونَ بَصِیرࣱ ﴿٢٣٣﴾

233. Mamele [divorţate] îi alăptează pe copiii lor doi ani încheiaţi, pentru cei care voiesc să se împlinească timpul alăptării. Iar tatălui îi revine datoria de a le asigura întreţinerea şi îmbrăcămintea după cuviinţă, căci nici unui suflet nu i se impune decât atât cât îi stă în putinţă. Nici mama nu poate fi păgubită în ceea ce‑l priveşte pe copilul ei, nici tatăl în ceea ce‑l priveşte pe copilul lui. Asemenea şi pentru moştenitor(184). Dacă amândoi [părinţii] se învoiesc la înţărcare, după ce se sfătuiesc, nu vor avea păcat. Iar dacă voiţi să luaţi doică pentru copiii voştri, nu veţi avea nici un păcat, dacă plătiţi ceea ce aveţi de dat, după cuviinţă. Şi să fiţi cu frică de Allah şi să ştiţi că Allah este Cel care Vede [Basir] ceea ce faceţi!(185)

(184) Moştenitorul tatălui, aici cu sensul de tutore, epitrop. (185) Versetele referitoare la alăptare sunt deosebit de importante, ele poruncind menţinerea unor relaţii bune între soţii divorţaţi, protejarea intereselor copilului în modul cel mai clar, problemele dintre cele două părţi urmând să fie rezolvate prin bunăvoinţă, consultare şi înţelegere. Aceasta în cazurile de divorţ, nu în cazurile familiilor obişnuite.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلَّذِینَ یُتَوَفَّوۡنَ مِنكُمۡ وَیَذَرُونَ أَزۡوَ ٰ⁠جࣰا یَتَرَبَّصۡنَ بِأَنفُسِهِنَّ أَرۡبَعَةَ أَشۡهُرࣲ وَعَشۡرࣰاۖ فَإِذَا بَلَغۡنَ أَجَلَهُنَّ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡكُمۡ فِیمَا فَعَلۡنَ فِیۤ أَنفُسِهِنَّ بِٱلۡمَعۡرُوفِۗ وَٱللَّهُ بِمَا تَعۡمَلُونَ خَبِیرࣱ ﴿٢٣٤﴾

234. Aceia dintre voi care se săvârşesc din viaţă şi lasă după ei soţii, ele trebuie să aştepte [o perioadă de] patru luni şi zece [zile](186). După ce au împlinit timpul lor, nu mai e nici un păcat pentru voi pentru ceea ce fac ele cu sine, după cuviinţă(187). Şi Allah este Bineştiutor [Khabir] a toate câte le faceţi.

(186) Prin aşteptare se are în vedere abţinerea în această perioadă de la căsătorie, dar şi de la împodobire şi ieşirea din casă(cu excepţia situaţiilor când femeia este nevoită să o facă). (187) Cuvintele acestea sunt adresate părinţilor văduvei, care devine după aceea liberă în privinţa opţiunii pentru un nou mariaj.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَا جُنَاحَ عَلَیۡكُمۡ فِیمَا عَرَّضۡتُم بِهِۦ مِنۡ خِطۡبَةِ ٱلنِّسَاۤءِ أَوۡ أَكۡنَنتُمۡ فِیۤ أَنفُسِكُمۡۚ عَلِمَ ٱللَّهُ أَنَّكُمۡ سَتَذۡكُرُونَهُنَّ وَلَـٰكِن لَّا تُوَاعِدُوهُنَّ سِرًّا إِلَّاۤ أَن تَقُولُواْ قَوۡلࣰا مَّعۡرُوفࣰاۚ وَلَا تَعۡزِمُواْ عُقۡدَةَ ٱلنِّكَاحِ حَتَّىٰ یَبۡلُغَ ٱلۡكِتَـٰبُ أَجَلَهُۥۚ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ یَعۡلَمُ مَا فِیۤ أَنفُسِكُمۡ فَٱحۡذَرُوهُۚ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ غَفُورٌ حَلِیمࣱ ﴿٢٣٥﴾

235. Asemenea, nu păcătuiţi, dacă [în timpul acesta] le daţi de înţeles femeilor că le cereţi în căsătorie sau doar nutriţi acest gând în sufletele voastre. Allah ştie doar că voi vă gândiţi la ele, dar nu le faceţi promisiuni într‑ascuns(188), în afară de a le spune vorbe cuviincioase(189). Şi nu mărturisi intenţia căsătoriei mai înainte de trecerea timpului orânduit! Să ştiţi că Allah cunoaşte ce se află în sufletele voastre şi fiţi prevăzători faţă de El, dar să ştiţi că Allah este Iertător [şi] Blând [Ghafur, Halim]

(188) Adică fără ştirea părinţilor sau tutorilor.(189) A nu le cere în căsătorie într‑un mod direct în această perioadă ci ar putea spune pe ocolite: o femeie ca tine nu trebuie să rămână văduvă …


Arabic explanations of the Qur’an:

لَّا جُنَاحَ عَلَیۡكُمۡ إِن طَلَّقۡتُمُ ٱلنِّسَاۤءَ مَا لَمۡ تَمَسُّوهُنَّ أَوۡ تَفۡرِضُواْ لَهُنَّ فَرِیضَةࣰۚ وَمَتِّعُوهُنَّ عَلَى ٱلۡمُوسِعِ قَدَرُهُۥ وَعَلَى ٱلۡمُقۡتِرِ قَدَرُهُۥ مَتَـٰعَۢا بِٱلۡمَعۡرُوفِۖ حَقًّا عَلَى ٱلۡمُحۡسِنِینَ ﴿٢٣٦﴾

236. Nu este nici un păcat pentru voi, dacă divorţaţi de femei înainte de a le atinge sau înainte de a le statornici dota(190). Dar dăruiţi‑le lor – cel înstărit după putinţa sa, iar cel sărac după putinţa sa – anumite bunuri, de care ele să se bucure, după cuviinţă! Aceasta este o datorie pentru binefăcător.

(190) Cuvântul „dotă” nu are semnificaţia din limba română. El va traduce, în mod curent, cuvântul arab mahr, dar şi farida, sadaqa sau ‘ajr, cu acest sens. Femeia musulmană posedă statutul de personalitate juridică deplină şi, în consecinţă, ea poate avea în proprietate exclusivă bunuri asupra cărora nici soţul, nici părinţii săi nu au nici un drept.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِن طَلَّقۡتُمُوهُنَّ مِن قَبۡلِ أَن تَمَسُّوهُنَّ وَقَدۡ فَرَضۡتُمۡ لَهُنَّ فَرِیضَةࣰ فَنِصۡفُ مَا فَرَضۡتُمۡ إِلَّاۤ أَن یَعۡفُونَ أَوۡ یَعۡفُوَاْ ٱلَّذِی بِیَدِهِۦ عُقۡدَةُ ٱلنِّكَاحِۚ وَأَن تَعۡفُوۤاْ أَقۡرَبُ لِلتَّقۡوَىٰۚ وَلَا تَنسَوُاْ ٱلۡفَضۡلَ بَیۡنَكُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ بِمَا تَعۡمَلُونَ بَصِیرٌ ﴿٢٣٧﴾

237. Însă dacă divorţaţi de ele înainte de a le atinge(191), dar după ce le‑aţi hotărât dota, atunci ele au dreptul la jumătate din ce aţi statornicit, cu excepţia situaţiei în care ele se lipsesc [de aceasta] sau acela în mâinile căruia se află contractul de căsătorie renunţă(192). Iar renunţarea este mai aproape de pietate. Şi nu uitaţi că Allah este Cel care Vede Bine [Basir] ceea ce faceţi!

(191) Se are în vedere actul sexual.(192) Fie soţul care renunţă la jumătate sau la toată dota acordată femeii, fie reprezentantul legal al ei (dacă ea este minoră) este cel care renunţă, în favoarea bărbatului, la jumătate din dota ce îi revine femeii.


Arabic explanations of the Qur’an:

حَـٰفِظُواْ عَلَى ٱلصَّلَوَ ٰ⁠تِ وَٱلصَّلَوٰةِ ٱلۡوُسۡطَىٰ وَقُومُواْ لِلَّهِ قَـٰنِتِینَ ﴿٢٣٨﴾

238. Împliniţi cu sârguinţă Rugăciunile, cu osebire Rugăciunea [As‑Salat] de la mijloc(193)! Şi staţi în picioare dinaintea lui Allah, cu smerenie!

(193) Există interpretări diferite ale acestei expresii, dar, după opinia predominantă, prin ea se are în vedere rugăciunea de după‑amiază (asr), de la mijlocul celor cinci rugăciuni zilnice şi de la mijlocul intervalului dintre amiază şi asfinţit.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِنۡ خِفۡتُمۡ فَرِجَالًا أَوۡ رُكۡبَانࣰاۖ فَإِذَاۤ أَمِنتُمۡ فَٱذۡكُرُواْ ٱللَّهَ كَمَا عَلَّمَكُم مَّا لَمۡ تَكُونُواْ تَعۡلَمُونَ ﴿٢٣٩﴾

239. De vă temeţi [de ceva], [rugaţi‑vă] mergând pe jos sau călare, iar când sunteţi iarăşi în siguranţă, pomeniţi‑L pe Allah(194), aşa cum El v‑a învăţat, ceea ce voi nu ştiaţi(195)!

(194) Împliniţi Rugăciunile voastre în mod normal.(195) Cele două versete (238, 239) vin ca o paranteză, pentru a aminti că nici în timpul momentelor de bucurie din viaţă, nici în timpul luptelor, nu trebuie uitat Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱلَّذِینَ یُتَوَفَّوۡنَ مِنكُمۡ وَیَذَرُونَ أَزۡوَ ٰ⁠جࣰا وَصِیَّةࣰ لِّأَزۡوَ ٰ⁠جِهِم مَّتَـٰعًا إِلَى ٱلۡحَوۡلِ غَیۡرَ إِخۡرَاجࣲۚ فَإِنۡ خَرَجۡنَ فَلَا جُنَاحَ عَلَیۡكُمۡ فِی مَا فَعَلۡنَ فِیۤ أَنفُسِهِنَّ مِن مَّعۡرُوفࣲۗ وَٱللَّهُ عَزِیزٌ حَكِیمࣱ ﴿٢٤٠﴾

240. Aceia dintre voi care se săvârşesc din viaţă şi lasă după ei soţii [trebuie să lase] o îndemnare [moştenitorilor] pentru soţiile lor, [prevăzând] întreţinerea pentru un an, fără scoaterea din casă(196). Dacă ele pleacă [de bună voie], voi nu aveţi nici un păcat pentru ceea ce fac ele cu ele însele, după cuviinţă. Allah este Atotputernic, Înţelept [‘Aziz, Hakim].

(196) Nimeni nu are voie să le scoată din casele lor, vreme de un an, fără voia lor, asigurându‑li‑se hrana şi îmbrăcămintea. Această prescripţie este anulată de versetele anterioare, respectiv de versetul 234.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلِلۡمُطَلَّقَـٰتِ مَتَـٰعُۢ بِٱلۡمَعۡرُوفِۖ حَقًّا عَلَى ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿٢٤١﴾

241. Celor divorţate să fie dăruite după cuviinţă(197). Aceasta este o obligaţie pentru cei care au frică [de Allah].

(197) Pe lângă dotă, femeile divorţate au dreptul şi la un dar din partea foştilor soţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

كَذَ ٰ⁠لِكَ یُبَیِّنُ ٱللَّهُ لَكُمۡ ءَایَـٰتِهِۦ لَعَلَّكُمۡ تَعۡقِلُونَ ﴿٢٤٢﴾

242. Astfel vă face Allah semnele Sale învederate, pentru ca voi să pricepeţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ أَلَمۡ تَرَ إِلَى ٱلَّذِینَ خَرَجُواْ مِن دِیَـٰرِهِمۡ وَهُمۡ أُلُوفٌ حَذَرَ ٱلۡمَوۡتِ فَقَالَ لَهُمُ ٱللَّهُ مُوتُواْ ثُمَّ أَحۡیَـٰهُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَذُو فَضۡلٍ عَلَى ٱلنَّاسِ وَلَـٰكِنَّ أَكۡثَرَ ٱلنَّاسِ لَا یَشۡكُرُونَ ﴿٢٤٣﴾

243. Nu i‑ai văzut pe aceia care au părăsit casele lor – cu toate că erau cu miile – de teama morţii? Apoi Allah le‑a zis: „Muriţi!” Apoi i‑a readus la viaţă. Allah este mărinimos cu oamenii, dar cei mai mulţi oameni sunt nemulţumitori.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَـٰتِلُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ سَمِیعٌ عَلِیمࣱ ﴿٢٤٤﴾

244. Aşadar, luptaţi pe calea lui Allah şi să ştiţi că Allah este Cel care Aude Totul, Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

مَّن ذَا ٱلَّذِی یُقۡرِضُ ٱللَّهَ قَرۡضًا حَسَنࣰا فَیُضَـٰعِفَهُۥ لَهُۥۤ أَضۡعَافࣰا كَثِیرَةࣰۚ وَٱللَّهُ یَقۡبِضُ وَیَبۡصُۜطُ وَإِلَیۡهِ تُرۡجَعُونَ ﴿٢٤٥﴾

245. Cine este acela care Îi dă lui Allah un împrumut bun? El i‑l va înmulţi [în Viaţa de Apoi] de mai multe ori, căci Allah micşorează sau măreşte [darul Său] şi voi la El vă veţi întoarce.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَلَمۡ تَرَ إِلَى ٱلۡمَلَإِ مِنۢ بَنِیۤ إِسۡرَ ٰ⁠ۤءِیلَ مِنۢ بَعۡدِ مُوسَىٰۤ إِذۡ قَالُواْ لِنَبِیࣲّ لَّهُمُ ٱبۡعَثۡ لَنَا مَلِكࣰا نُّقَـٰتِلۡ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِۖ قَالَ هَلۡ عَسَیۡتُمۡ إِن كُتِبَ عَلَیۡكُمُ ٱلۡقِتَالُ أَلَّا تُقَـٰتِلُواْۖ قَالُواْ وَمَا لَنَاۤ أَلَّا نُقَـٰتِلَ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَقَدۡ أُخۡرِجۡنَا مِن دِیَـٰرِنَا وَأَبۡنَاۤىِٕنَاۖ فَلَمَّا كُتِبَ عَلَیۡهِمُ ٱلۡقِتَالُ تَوَلَّوۡاْ إِلَّا قَلِیلࣰا مِّنۡهُمۡۚ وَٱللَّهُ عَلِیمُۢ بِٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٢٤٦﴾

246. N‑ai văzut tu adunarea căpeteniilor fiilor lui Israel, când după [vremea lui] Moise, i‑au zis unuia dintre profeţii lor: „Alege‑ne nouă un rege, ca să luptăm pe calea lui Allah!”? Le‑a zis el: „Şi dacă nu luptaţi, după ce vi s‑a poruncit lupta?” I‑au răspuns: „Ce am avea ca să nu luptăm pentru Allah, când noi am fost alungaţi din căminele noastre, de lângă copiii noştri?” Dar când le‑a fost poruncită lupta, ei au întors spatele, afară de puţini dintre ei. Însă Allah îi cunoaşte bine pe cei nelegiuiţi!


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالَ لَهُمۡ نَبِیُّهُمۡ إِنَّ ٱللَّهَ قَدۡ بَعَثَ لَكُمۡ طَالُوتَ مَلِكࣰاۚ قَالُوۤاْ أَنَّىٰ یَكُونُ لَهُ ٱلۡمُلۡكُ عَلَیۡنَا وَنَحۡنُ أَحَقُّ بِٱلۡمُلۡكِ مِنۡهُ وَلَمۡ یُؤۡتَ سَعَةࣰ مِّنَ ٱلۡمَالِۚ قَالَ إِنَّ ٱللَّهَ ٱصۡطَفَىٰهُ عَلَیۡكُمۡ وَزَادَهُۥ بَسۡطَةࣰ فِی ٱلۡعِلۡمِ وَٱلۡجِسۡمِۖ وَٱللَّهُ یُؤۡتِی مُلۡكَهُۥ مَن یَشَاۤءُۚ وَٱللَّهُ وَ ٰ⁠سِعٌ عَلِیمࣱ ﴿٢٤٧﴾

247. Şi le‑a zis profetul lor(198): „Allah vi l‑a trimis vouă pe Talut(199) ca rege!”. Au răspuns ei: „Cum să cârmuiască el peste noi, când noi suntem mai vrednici de domnie decât el? El nu a fost dăruit nici cu bogăţie din belşug”. Le‑a zis: „Allah l‑a ales pe el peste voi şi l‑a înzestrat cu prisos de învăţătură şi putere trupească!” Iar Allah dă [din] stăpânirea Lui cui voieşte El, căci Allah este Cel cu Har Nemărginit [şi] El este Atoateştiutor [Wasi’, ‘Alim].

(198) Samuel.(199) Numele biblic a lui Talut este Saul.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَقَالَ لَهُمۡ نَبِیُّهُمۡ إِنَّ ءَایَةَ مُلۡكِهِۦۤ أَن یَأۡتِیَكُمُ ٱلتَّابُوتُ فِیهِ سَكِینَةࣱ مِّن رَّبِّكُمۡ وَبَقِیَّةࣱ مِّمَّا تَرَكَ ءَالُ مُوسَىٰ وَءَالُ هَـٰرُونَ تَحۡمِلُهُ ٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُۚ إِنَّ فِی ذَ ٰ⁠لِكَ لَـَٔایَةࣰ لَّكُمۡ إِن كُنتُم مُّؤۡمِنِینَ ﴿٢٤٨﴾

248. Şi profetul lor le‑a zis: „Un semn al stăpânirii sale este acela că va veni la voi cu chivotul în care se află chezăşia liniştii trimise de Domnul vostru(200), laolaltă cu rămăşiţele lăsate de neamul lui Moise şi de neamul lui Harun(201), purtat de îngeri. În aceasta este un semn pentru voi, dacă sunteţi credincioşi!”.

(200) Este vorba de chivotul în care Moise punea Tora când pornea la luptă şi îl aşeza în faţa oştii pentru a aduce liniştea şi încrederea în sufletele luptătorilor. (201) Numele arab al lui Aaron. Prin rămăşiţe sunt avute în vedere toiagul şi veşmintele lui Moise, precum şi unele table cu Tora.


Arabic explanations of the Qur’an:

فَلَمَّا فَصَلَ طَالُوتُ بِٱلۡجُنُودِ قَالَ إِنَّ ٱللَّهَ مُبۡتَلِیكُم بِنَهَرࣲ فَمَن شَرِبَ مِنۡهُ فَلَیۡسَ مِنِّی وَمَن لَّمۡ یَطۡعَمۡهُ فَإِنَّهُۥ مِنِّیۤ إِلَّا مَنِ ٱغۡتَرَفَ غُرۡفَةَۢ بِیَدِهِۦۚ فَشَرِبُواْ مِنۡهُ إِلَّا قَلِیلࣰا مِّنۡهُمۡۚ فَلَمَّا جَاوَزَهُۥ هُوَ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ مَعَهُۥ قَالُواْ لَا طَاقَةَ لَنَا ٱلۡیَوۡمَ بِجَالُوتَ وَجُنُودِهِۦۚ قَالَ ٱلَّذِینَ یَظُنُّونَ أَنَّهُم مُّلَـٰقُواْ ٱللَّهِ كَم مِّن فِئَةࣲ قَلِیلَةٍ غَلَبَتۡ فِئَةࣰ كَثِیرَةَۢ بِإِذۡنِ ٱللَّهِۗ وَٱللَّهُ مَعَ ٱلصَّـٰبِرِینَ ﴿٢٤٩﴾

249. Şi când a purces Talut cu oştenii lui, a zis el: Iată, Allah voieşte să vă încerce cu un râu; acela care va bea nu va mai fi de partea mea, iar acela care nu va gusta din el va fi de partea mea, afară de cei care vor lua o sorbitură cu căuşul palmei lor. Ei însă au băut din el, afară de puţini dintre ei. După ce au trecut, el şi cei ce crezură împreună cu el, au zis ei: „N‑avem astăzi putere faţă de Jalut(202) şi de oştenii săi!” Dar au zis şi cei care erau convinşi că Îl vor întâlni pe Allah: „De câte ori nu a învins o oştire mai puţin numeroasă o oştire mai mare, cu voia lui Allah, căci Allah este cu cei statornici!”.

(202) Numele arab al lui Goliat.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَلَمَّا بَرَزُواْ لِجَالُوتَ وَجُنُودِهِۦ قَالُواْ رَبَّنَاۤ أَفۡرِغۡ عَلَیۡنَا صَبۡرࣰا وَثَبِّتۡ أَقۡدَامَنَا وَٱنصُرۡنَا عَلَى ٱلۡقَوۡمِ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢٥٠﴾

250. Şi când au ieşit înaintea lui Jalut şi a oştenilor săi, au zis ei: „Doamne, revarsă asupra noastră statornicie, întăreşte picioarele noastre şi ajută‑ne pe noi să înfrângem acest neam de necredincioşi!”


Arabic explanations of the Qur’an:

فَهَزَمُوهُم بِإِذۡنِ ٱللَّهِ وَقَتَلَ دَاوُۥدُ جَالُوتَ وَءَاتَىٰهُ ٱللَّهُ ٱلۡمُلۡكَ وَٱلۡحِكۡمَةَ وَعَلَّمَهُۥ مِمَّا یَشَاۤءُۗ وَلَوۡلَا دَفۡعُ ٱللَّهِ ٱلنَّاسَ بَعۡضَهُم بِبَعۡضࣲ لَّفَسَدَتِ ٱلۡأَرۡضُ وَلَـٰكِنَّ ٱللَّهَ ذُو فَضۡلٍ عَلَى ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿٢٥١﴾

251. Şi i‑au înfrânt cu îngăduinţa lui Allah, şi Dawud(203) l‑a omorât pe Jalut, iar Allah i‑a dăruit [lui Dawud] cârmuirea şi înţelepciunea(204) ş i l ‑a învăţat ceea ce a voit El. Şi dacă Allah nu i‑ar ţine pe oameni în frâu, unul prin altul(205), pământul ar fi stricat. Dar Allah este darnic cu toate lumile!

(203) Numele arab al lui David.(204) Profeţia.(205) Aluzie la necesitatea existenţei unui echilibru între diversele puteri pe pământ.


Arabic explanations of the Qur’an:

تِلۡكَ ءَایَـٰتُ ٱللَّهِ نَتۡلُوهَا عَلَیۡكَ بِٱلۡحَقِّۚ وَإِنَّكَ لَمِنَ ٱلۡمُرۡسَلِینَ ﴿٢٥٢﴾

252. Acestea sunt versetele lui Allah, pe care Noi Ţi le recităm [Muhammed] întru adevăr. Şi tu eşti [neîndoielnic] dintre trimişi!(206)

(206) Aici Allah se adresează direct profetului Muhammed.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ تِلۡكَ ٱلرُّسُلُ فَضَّلۡنَا بَعۡضَهُمۡ عَلَىٰ بَعۡضࣲۘ مِّنۡهُم مَّن كَلَّمَ ٱللَّهُۖ وَرَفَعَ بَعۡضَهُمۡ دَرَجَـٰتࣲۚ وَءَاتَیۡنَا عِیسَى ٱبۡنَ مَرۡیَمَ ٱلۡبَیِّنَـٰتِ وَأَیَّدۡنَـٰهُ بِرُوحِ ٱلۡقُدُسِۗ وَلَوۡ شَاۤءَ ٱللَّهُ مَا ٱقۡتَتَلَ ٱلَّذِینَ مِنۢ بَعۡدِهِم مِّنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَتۡهُمُ ٱلۡبَیِّنَـٰتُ وَلَـٰكِنِ ٱخۡتَلَفُواْ فَمِنۡهُم مَّنۡ ءَامَنَ وَمِنۡهُم مَّن كَفَرَۚ وَلَوۡ شَاۤءَ ٱللَّهُ مَا ٱقۡتَتَلُواْ وَلَـٰكِنَّ ٱللَّهَ یَفۡعَلُ مَا یُرِیدُ ﴿٢٥٣﴾

253. Printre aceşti trimişi, Noi i‑am pus pe unii înaintea altora: unora dintre ei le‑a vorbit Allah(207), pe alţii i‑a ridicat mai sus cu câteva trepte(208). I‑am dat lui Isus, fiul Mariei, semne limpezi(209) şi l‑am întărit pre el prin duhul sfânt. Şi de‑ar fi voit Allah, nu s‑ar fi războit cei de după ei(210), în urma semnelor limpezi pe care le‑au avut. Dar ei s‑au dezbinat; unii dintre ei au crezut, iar alţii dintre ei au tăgăduit. Şi de‑ar fi voit Allah, ei nu s‑ar fi războit, dar Allah face ceea ce voieşte El.(211)

(207) Este vorba de Moise.(208) Este vorba de profetul Muhammed – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – plasat deasupra tuturor celorlalţi prin numeroasele semne pe care le‑a primit, precum şi despre Avraam.(209) Cum sunt lecuirea bolnavilor şi învierea morţilor.(210) După profeţi.(211) Chestiunea voinţei lui Allah este neclară pentru mulţi. Cei tendenţioşi dintre ei întreabă de ce nu intervine Allah pentru a împiedica apariţia de neînţelegeri între oameni, dacă poate să facă acest lucru. Răspunsul pentru aceştia este că Allah, dacă ar fi vrut să‑i creeze pe oameni fără voinţă şi fără libertatea care să le dea posibilitatea de a alege ceea ce voiesc, ar fi putut s‑o facă, aşa cum a creat mineralele, animalele şi îngerii, dar El l‑a făcut pe om cu gândire, pentru a putea distinge binele de rău şi i‑a dat libertatea de a‑l alege pe cel care a voit dintre cele două. Iar de n‑ar fi fost astfel, i‑ar fi dat lui voinţa cu care să poată să meargă pe calea pe care a ales‑o fără nici o oprelişte. Şi l‑a înzestrat pe el cu simţuri care să‑i dea posibilitatea să aleagă la faţa locului şi prin aceasta l‑a înnobilat pe el. De această alegere depind răsplata şi pedeapsa. Omul poate să creadă din convingere sau poate să nu creadă, fără oprelişte, urmând să suporte urmările necredinţei sale, precum ticăloşia acestei vieţi sau suferinţa fără seamăn a Vieţii de Apoi. Omul trebuie să cugete la căile de a se salva de primejdii, dacă nu‑i va folosi întrebarea: „De ce m‑a creat Allah astfel?”


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ أَنفِقُواْ مِمَّا رَزَقۡنَـٰكُم مِّن قَبۡلِ أَن یَأۡتِیَ یَوۡمࣱ لَّا بَیۡعࣱ فِیهِ وَلَا خُلَّةࣱ وَلَا شَفَـٰعَةࣱۗ وَٱلۡكَـٰفِرُونَ هُمُ ٱلظَّـٰلِمُونَ ﴿٢٥٤﴾

254. O, voi cei care credeţi! Daţi [milostenie] din ceea ce Noi v‑am dăruit înainte de a veni o Zi în care nu va mai fi de folos nici negoţ(212), nici legătură [de prietenie] şi nici mijlocire! Necredincioşii sunt nelegiuiţi!

(212) Posibilitatea de răscumpărare.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱللَّهُ لَاۤ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَ ٱلۡحَیُّ ٱلۡقَیُّومُۚ لَا تَأۡخُذُهُۥ سِنَةࣱ وَلَا نَوۡمࣱۚ لَّهُۥ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَمَا فِی ٱلۡأَرۡضِۗ مَن ذَا ٱلَّذِی یَشۡفَعُ عِندَهُۥۤ إِلَّا بِإِذۡنِهِۦۚ یَعۡلَمُ مَا بَیۡنَ أَیۡدِیهِمۡ وَمَا خَلۡفَهُمۡۖ وَلَا یُحِیطُونَ بِشَیۡءࣲ مِّنۡ عِلۡمِهِۦۤ إِلَّا بِمَا شَاۤءَۚ وَسِعَ كُرۡسِیُّهُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَٱلۡأَرۡضَۖ وَلَا یَـُٔودُهُۥ حِفۡظُهُمَاۚ وَهُوَ ٱلۡعَلِیُّ ٱلۡعَظِیمُ ﴿٢٥٥﴾

255. Allah! Nu există divinitate afară de El, Cel Viu, Veşnicul [Al‑Qayyum](213)! Nici aţipirea, nici somnul nu‑L cuprind! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pre pământ! Cine este acela care ar putea mijloci la El fără de îngăduinţa Lui? El le ştie pe cele din faţa lor şi pe cele din urma lor(214). Şi ei nu pricep nimic din ştiinţa Sa în afară de ceea ce El voieşte. Tronul Lui(215) se întinde peste ceruri şi peste pământ şi nu‑I este grea păzirea lor(216). El este Preaînaltul, Măreţul [Al‑Aliyy, Al’Azim]!

(213) Cuvânt prin care va apărea tradus epitetul lui Allah Al‑Qayyum, care mai înseamnă şi „Cel care nu are nevoie de nimic, în vreme ce toate au nevoie de El; Cel care nu depinde de nimeni, în vreme ce totul depinde de El”. (214) El le ştie pe cele din această lume şi pe cele din Lumea de Apoi. (215) Versetul 255 se numeşte „versetul Tronului”, după acest cuvânt kursiy, care înseamnă „tron, jilţ”, dar pe care unii comentatori îl interpretează şi ca însemnând Ştiinţa lui Allah. (216) A cerului şi a pământului.


Arabic explanations of the Qur’an:

لَاۤ إِكۡرَاهَ فِی ٱلدِّینِۖ قَد تَّبَیَّنَ ٱلرُّشۡدُ مِنَ ٱلۡغَیِّۚ فَمَن یَكۡفُرۡ بِٱلطَّـٰغُوتِ وَیُؤۡمِنۢ بِٱللَّهِ فَقَدِ ٱسۡتَمۡسَكَ بِٱلۡعُرۡوَةِ ٱلۡوُثۡقَىٰ لَا ٱنفِصَامَ لَهَاۗ وَٱللَّهُ سَمِیعٌ عَلِیمٌ ﴿٢٥٦﴾

256. Nu este silire la credinţă! Răzvedită este deosebirea dintre calea cea dreaptă şi rătăcire, iar acela care se leapădă de Taghut(217) şi crede în Allah, acela s‑a prins de cea mai trainică toartă [Islamul], care nu se sparge niciodată(218). Şi Allah este Cel care Aude totul, Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].

(217) După unii comentatori, prin At‑Taghut se au în vedere diavolii, idolii şi toate falsele divinităţi. Tocmai de aceea, în versetul următor, cuvântul este folosit cu sens de plural. (218) Metaforă pentru legătura cea mai trainică.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱللَّهُ وَلِیُّ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ یُخۡرِجُهُم مِّنَ ٱلظُّلُمَـٰتِ إِلَى ٱلنُّورِۖ وَٱلَّذِینَ كَفَرُوۤاْ أَوۡلِیَاۤؤُهُمُ ٱلطَّـٰغُوتُ یُخۡرِجُونَهُم مِّنَ ٱلنُّورِ إِلَى ٱلظُّلُمَـٰتِۗ أُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٢٥٧﴾

257. Allah este ocrotitorul celor care cred; El îi scoate din întunecimi la Lumină, în vreme ce acelora care nu cred le sunt ocrotitori Taghuţii, care‑i scot de la Lumină la întunecimi şi aceştia sunt oaspeţii Focului şi în el vor rămâne veşnic.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَلَمۡ تَرَ إِلَى ٱلَّذِی حَاۤجَّ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمَ فِی رَبِّهِۦۤ أَنۡ ءَاتَىٰهُ ٱللَّهُ ٱلۡمُلۡكَ إِذۡ قَالَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ رَبِّیَ ٱلَّذِی یُحۡیِۦ وَیُمِیتُ قَالَ أَنَا۠ أُحۡیِۦ وَأُمِیتُۖ قَالَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ فَإِنَّ ٱللَّهَ یَأۡتِی بِٱلشَّمۡسِ مِنَ ٱلۡمَشۡرِقِ فَأۡتِ بِهَا مِنَ ٱلۡمَغۡرِبِ فَبُهِتَ ٱلَّذِی كَفَرَۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٢٥٨﴾

258. Oare nu l‑ai văzut pe acela care s‑a certat cu Avraam în legătură cu existenţa Domnului său, după ce Allah i‑a dat stăpânia(219)? Şi a zis Avraam: „Domnul meu este cel care dă viaţă şi ia viaţa”. Şi i‑a răspuns el: „Şi eu pot să dau viaţa şi să iau viaţa!”. Atunci a zis Avraam: „Allah face ca soarele să vină de la Răsărit, deci fă‑l tu să vină de la Apus!” Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu‑i călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.

(219) Nimrod, după unii comentatori. Aluzie la faptul că, devenind rege, el a socotit că este atotputernic şi, în consecinţă, a tăgăduit existenţa lui Allah.


Arabic explanations of the Qur’an:

أَوۡ كَٱلَّذِی مَرَّ عَلَىٰ قَرۡیَةࣲ وَهِیَ خَاوِیَةٌ عَلَىٰ عُرُوشِهَا قَالَ أَنَّىٰ یُحۡیِۦ هَـٰذِهِ ٱللَّهُ بَعۡدَ مَوۡتِهَاۖ فَأَمَاتَهُ ٱللَّهُ مِاْئَةَ عَامࣲ ثُمَّ بَعَثَهُۥۖ قَالَ كَمۡ لَبِثۡتَۖ قَالَ لَبِثۡتُ یَوۡمًا أَوۡ بَعۡضَ یَوۡمࣲۖ قَالَ بَل لَّبِثۡتَ مِاْئَةَ عَامࣲ فَٱنظُرۡ إِلَىٰ طَعَامِكَ وَشَرَابِكَ لَمۡ یَتَسَنَّهۡۖ وَٱنظُرۡ إِلَىٰ حِمَارِكَ وَلِنَجۡعَلَكَ ءَایَةࣰ لِّلنَّاسِۖ وَٱنظُرۡ إِلَى ٱلۡعِظَامِ كَیۡفَ نُنشِزُهَا ثُمَّ نَكۡسُوهَا لَحۡمࣰاۚ فَلَمَّا تَبَیَّنَ لَهُۥ قَالَ أَعۡلَمُ أَنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿٢٥٩﴾

259. Sau ca acela care a trecut pe lângă o cetate pustiită până în temelii şi care a întrebat: „Cum o va readuce Allah la viaţă după moartea ei?” Allah l‑a lăsat atunci pe el fără viaţă o sută de ani, apoi l‑a înviat şi i‑a zis: „Cât ai stat tu [aşa]?” I‑a răspuns: „Am rămas o zi sau o parte dintr‑o zi.” I‑a zis [Allah]: „Ba ai stat o sută de ani şi uită‑te la mâncarea ta şi băutura ta! Nu s‑au stricat! Şi uită‑te la asinul tău! Şi te vom face pe tine un semn pentru oameni. Uită‑te la aceste oase [ale asinului] cum le îmbinăm şi apoi le îmbrăcăm cu carne!” Şi când i s‑a arătat lui desluşit aceasta, a zis: „Eu ştiu că Allah este peste toate Atotputernic!”


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِذۡ قَالَ إِبۡرَ ٰ⁠هِـۧمُ رَبِّ أَرِنِی كَیۡفَ تُحۡیِ ٱلۡمَوۡتَىٰۖ قَالَ أَوَلَمۡ تُؤۡمِنۖ قَالَ بَلَىٰ وَلَـٰكِن لِّیَطۡمَىِٕنَّ قَلۡبِیۖ قَالَ فَخُذۡ أَرۡبَعَةࣰ مِّنَ ٱلطَّیۡرِ فَصُرۡهُنَّ إِلَیۡكَ ثُمَّ ٱجۡعَلۡ عَلَىٰ كُلِّ جَبَلࣲ مِّنۡهُنَّ جُزۡءࣰا ثُمَّ ٱدۡعُهُنَّ یَأۡتِینَكَ سَعۡیࣰاۚ وَٱعۡلَمۡ أَنَّ ٱللَّهَ عَزِیزٌ حَكِیمࣱ ﴿٢٦٠﴾

260. Şi [adu‑ţi aminte când] Avraam a zis: „Doamne, arată‑mi mie cum îi readuci la viaţă pe cei morţi?!”, I‑a răspuns: „Tot nu crezi?” El i‑a zis: „Ba da! Ci numai să se liniştească inima mea!” El [Allah] i‑a zis atunci: „Ia patru păsări şi taie‑le mărunt, apoi pune pe fiecare munte o bucată din ele, apoi cheamă‑le şi ele vor veni la tine în grabă. Şi să ştii că Allah este Atotputernic, Înţelept [‘Aziz, Hakim]!”


Arabic explanations of the Qur’an:

مَّثَلُ ٱلَّذِینَ یُنفِقُونَ أَمۡوَ ٰ⁠لَهُمۡ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ كَمَثَلِ حَبَّةٍ أَنۢبَتَتۡ سَبۡعَ سَنَابِلَ فِی كُلِّ سُنۢبُلَةࣲ مِّاْئَةُ حَبَّةࣲۗ وَٱللَّهُ یُضَـٰعِفُ لِمَن یَشَاۤءُۚ وَٱللَّهُ وَ ٰ⁠سِعٌ عَلِیمٌ ﴿٢٦١﴾

261. Pilda acelora care dau [din] averea lor pe calea lui Allah este ca pilda grăuntelui care face şapte spice şi în fiecare spic sunt o sută de grăunţe, căci Allah înmulţeşte [răsplata] celui care voieşte El. Allah este Cel cu Har Nemărginit [şi] Atoateştiutor [Wasi’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یُنفِقُونَ أَمۡوَ ٰ⁠لَهُمۡ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ ثُمَّ لَا یُتۡبِعُونَ مَاۤ أَنفَقُواْ مَنࣰّا وَلَاۤ أَذࣰى لَّهُمۡ أَجۡرُهُمۡ عِندَ رَبِّهِمۡ وَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿٢٦٢﴾

262. Aceia care dau [din] averea lor pe calea lui Allah şi nu vin, după darul făcut, să se laude cu el şi nici cu necăjire, aceia au răsplată de la Domnul lor şi teamă pentru ei nu va fi şi nici nu vor cunoaşte ei mâhnirea.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ قَوۡلࣱ مَّعۡرُوفࣱ وَمَغۡفِرَةٌ خَیۡرࣱ مِّن صَدَقَةࣲ یَتۡبَعُهَاۤ أَذࣰىۗ وَٱللَّهُ غَنِیٌّ حَلِیمࣱ ﴿٢٦٣﴾

263. O vorbă cuviincioasă şi de iertare este mai bună decât o milostenie după care urmează necăjirea. Iar Allah este Înstărit Îndeajuns [şi] Blând [Ghaniyy, Halim].


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ لَا تُبۡطِلُواْ صَدَقَـٰتِكُم بِٱلۡمَنِّ وَٱلۡأَذَىٰ كَٱلَّذِی یُنفِقُ مَالَهُۥ رِئَاۤءَ ٱلنَّاسِ وَلَا یُؤۡمِنُ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِۖ فَمَثَلُهُۥ كَمَثَلِ صَفۡوَانٍ عَلَیۡهِ تُرَابࣱ فَأَصَابَهُۥ وَابِلࣱ فَتَرَكَهُۥ صَلۡدࣰاۖ لَّا یَقۡدِرُونَ عَلَىٰ شَیۡءࣲ مِّمَّا كَسَبُواْۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢٦٤﴾

264. O, voi, cei care credeţi! Nu faceţi deşarte milosteniile voastre prin pomenirea lor şi prin necăjire, ca acela care cheltuieşte din averea lui de ochii lumii, fără să creadă în Allah şi în Ziua de Apoi, căci pilda lui este ca pilda unei stânci acoperite de colb peste care vine o ploaie abundentă şi o lasă goală. Ei nu au nici un folos din ceea ce au dobândit. Allah nu‑i călăuzeşte pe cei necredincioşi.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمَثَلُ ٱلَّذِینَ یُنفِقُونَ أَمۡوَ ٰ⁠لَهُمُ ٱبۡتِغَاۤءَ مَرۡضَاتِ ٱللَّهِ وَتَثۡبِیتࣰا مِّنۡ أَنفُسِهِمۡ كَمَثَلِ جَنَّةِۭ بِرَبۡوَةٍ أَصَابَهَا وَابِلࣱ فَـَٔاتَتۡ أُكُلَهَا ضِعۡفَیۡنِ فَإِن لَّمۡ یُصِبۡهَا وَابِلࣱ فَطَلࣱّۗ وَٱللَّهُ بِمَا تَعۡمَلُونَ بَصِیرٌ ﴿٢٦٥﴾

265. Iar pilda acelora care cheltuiesc din averea lor [drept milostenie], în căutarea mulţumirii lui Allah şi întăririi sufletelor lor, este ca pilda unei grădini de pe o colină peste care vine o ploaie abundentă şi dă roade de două ori mai multe, iar dacă nu vine peste ea ploaie [îi este de‑ajuns] atunci numai o roureală. Allah vede tot ceea ce voi făptuiţi [Basir].


Arabic explanations of the Qur’an:

أَیَوَدُّ أَحَدُكُمۡ أَن تَكُونَ لَهُۥ جَنَّةࣱ مِّن نَّخِیلࣲ وَأَعۡنَابࣲ تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُ لَهُۥ فِیهَا مِن كُلِّ ٱلثَّمَرَ ٰ⁠تِ وَأَصَابَهُ ٱلۡكِبَرُ وَلَهُۥ ذُرِّیَّةࣱ ضُعَفَاۤءُ فَأَصَابَهَاۤ إِعۡصَارࣱ فِیهِ نَارࣱ فَٱحۡتَرَقَتۡۗ كَذَ ٰ⁠لِكَ یُبَیِّنُ ٱللَّهُ لَكُمُ ٱلۡـَٔایَـٰتِ لَعَلَّكُمۡ تَتَفَكَّرُونَ ﴿٢٦٦﴾

266. Oare doreşte vreunul dintre voi să aibă o grădină de curmali şi viţă de vie pe sub care să curgă pâraie, cu tot felul de roade în ea, şi să‑l ajungă bătrâneţea pe când copiii lui sunt încă mici şi să se abată asupra ei vijelie cu foc şi ea să fie mistuită [de flăcări]? Astfel vă arată Allah semnele, poate că voi o să cugetaţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ أَنفِقُواْ مِن طَیِّبَـٰتِ مَا كَسَبۡتُمۡ وَمِمَّاۤ أَخۡرَجۡنَا لَكُم مِّنَ ٱلۡأَرۡضِۖ وَلَا تَیَمَّمُواْ ٱلۡخَبِیثَ مِنۡهُ تُنفِقُونَ وَلَسۡتُم بِـَٔاخِذِیهِ إِلَّاۤ أَن تُغۡمِضُواْ فِیهِۚ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ غَنِیٌّ حَمِیدٌ ﴿٢٦٧﴾

267. O, voi, cei care credeţi! Faceţi milostenie din lucrurile bune pe care le‑aţi dobândit şi din [roadele] cele pe care le‑am făcut să crească pentru voi din pământ şi nu vă întoarceţi spre lucrurile rele ca să faceţi din ele milostenie, când nici voi înşivă nu le‑aţi primi decât dacă aţi fi cu ochii închişi! Şi să ştiţi că Allah este Înstărit Îndeajuns [şi] Vrednic de Laudă [Ghaniyy, Hamid]!


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلشَّیۡطَـٰنُ یَعِدُكُمُ ٱلۡفَقۡرَ وَیَأۡمُرُكُم بِٱلۡفَحۡشَاۤءِۖ وَٱللَّهُ یَعِدُكُم مَّغۡفِرَةࣰ مِّنۡهُ وَفَضۡلࣰاۗ وَٱللَّهُ وَ ٰ⁠سِعٌ عَلِیمࣱ ﴿٢٦٨﴾

268. Şeitan vă ameninţă cu sărăcia şi vă porunceşte lucruri urâte, în vreme ce Allah vă făgăduieşte iertare şi har, căci Allah este Cel cu Har Nemărginit, Atoateştiutor [Wasi’, ‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

یُؤۡتِی ٱلۡحِكۡمَةَ مَن یَشَاۤءُۚ وَمَن یُؤۡتَ ٱلۡحِكۡمَةَ فَقَدۡ أُوتِیَ خَیۡرࣰا كَثِیرࣰاۗ وَمَا یَذَّكَّرُ إِلَّاۤ أُوْلُواْ ٱلۡأَلۡبَـٰبِ ﴿٢٦٩﴾

269. El dăruieşte înţelepciune cui voieşte El, iar cel care a fost dăruit cu înţelepciune, acela a fost dăruit cu un mare bine, dar [acest lucru] nu‑l pricep decât cei ageri la minte.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَمَاۤ أَنفَقۡتُم مِّن نَّفَقَةٍ أَوۡ نَذَرۡتُم مِّن نَّذۡرࣲ فَإِنَّ ٱللَّهَ یَعۡلَمُهُۥۗ وَمَا لِلظَّـٰلِمِینَ مِنۡ أَنصَارٍ ﴿٢٧٠﴾

270. Ceea ce ne daţi ca milostenie şi jurămintele prin care vă legaţi [să faceţi ceva bun](220), acestea Allah le ştie, iar cei nelegiuiţi(221) nu vor avea pe nimeni ca sprijinitori.

(220) Aceste jurăminte trebuie să se împlinească.(221) Aici, cei care nu dau Dania.


Arabic explanations of the Qur’an:

إِن تُبۡدُواْ ٱلصَّدَقَـٰتِ فَنِعِمَّا هِیَۖ وَإِن تُخۡفُوهَا وَتُؤۡتُوهَا ٱلۡفُقَرَاۤءَ فَهُوَ خَیۡرࣱ لَّكُمۡۚ وَیُكَفِّرُ عَنكُم مِّن سَیِّـَٔاتِكُمۡۗ وَٱللَّهُ بِمَا تَعۡمَلُونَ خَبِیرࣱ ﴿٢٧١﴾

271. Dacă daţi milosteniile mărturisit, binefaceri sunt ele, dar dacă nu le faceţi cunoscute şi le daţi săracilor, atunci ele vor fi încă şi mai bune pentru voi şi vă vor ispăşi pentru o parte dintre păcatele voastre, căci Allah este Bineştiutor [Khabir] a ceea ce faceţi voi.


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ لَّیۡسَ عَلَیۡكَ هُدَىٰهُمۡ وَلَـٰكِنَّ ٱللَّهَ یَهۡدِی مَن یَشَاۤءُۗ وَمَا تُنفِقُواْ مِنۡ خَیۡرࣲ فَلِأَنفُسِكُمۡۚ وَمَا تُنفِقُونَ إِلَّا ٱبۡتِغَاۤءَ وَجۡهِ ٱللَّهِۚ وَمَا تُنفِقُواْ مِنۡ خَیۡرࣲ یُوَفَّ إِلَیۡكُمۡ وَأَنتُمۡ لَا تُظۡلَمُونَ ﴿٢٧٢﴾

272. Nu e treaba ta, [o, Muhammed], călăuzirea lor [a celor nelegiuiţi pe calea cea bună], căci Allah călăuzeşte pe cine voieşte El şi orice bunuri daţi voi ele sunt pentru sufletele voastre. Voi nu daţi decât căutând Faţa lui Allah(222). Şi pentru toate bunurile pe care le dăruiţi veţi fi răsplătiţi [din timp]. Şi voi nu veţi fi nedreptăţiţi.

(222) Aici se are în vedere Mulţumirea Lui.


Arabic explanations of the Qur’an:

لِلۡفُقَرَاۤءِ ٱلَّذِینَ أُحۡصِرُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ لَا یَسۡتَطِیعُونَ ضَرۡبࣰا فِی ٱلۡأَرۡضِ یَحۡسَبُهُمُ ٱلۡجَاهِلُ أَغۡنِیَاۤءَ مِنَ ٱلتَّعَفُّفِ تَعۡرِفُهُم بِسِیمَـٰهُمۡ لَا یَسۡـَٔلُونَ ٱلنَّاسَ إِلۡحَافࣰاۗ وَمَا تُنفِقُواْ مِنۡ خَیۡرࣲ فَإِنَّ ٱللَّهَ بِهِۦ عَلِیمٌ ﴿٢٧٣﴾

273. [Daţi milostenie] pentru cei nevoiaşi, care se străduiesc pe calea lui Allah şi nu pot umbla prin lume(223)! Cel neştiutor îi socoteşte înstăriţi din cauza pioşeniei lor. Îi cunoşti după semnul lor, căci ei nu cer de la oameni cu stăruinţă. Şi orice bine pe care îl dăruiţi, desigur Allah îl ştie, căci El este Atoateştiutor [Alim].

(223) Să umble pentru a face negoţ.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یُنفِقُونَ أَمۡوَ ٰ⁠لَهُم بِٱلَّیۡلِ وَٱلنَّهَارِ سِرࣰّا وَعَلَانِیَةࣰ فَلَهُمۡ أَجۡرُهُمۡ عِندَ رَبِّهِمۡ وَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿٢٧٤﴾

274. Cei care dăruiesc din bunurile lor [milostenie] noaptea şi ziua, în taină şi făţiş, au răsplata lor la Domnul lor şi ei nu au a se teme şi nici nu vor fi ei mâhniţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

ٱلَّذِینَ یَأۡكُلُونَ ٱلرِّبَوٰاْ لَا یَقُومُونَ إِلَّا كَمَا یَقُومُ ٱلَّذِی یَتَخَبَّطُهُ ٱلشَّیۡطَـٰنُ مِنَ ٱلۡمَسِّۚ ذَ ٰ⁠لِكَ بِأَنَّهُمۡ قَالُوۤاْ إِنَّمَا ٱلۡبَیۡعُ مِثۡلُ ٱلرِّبَوٰاْۗ وَأَحَلَّ ٱللَّهُ ٱلۡبَیۡعَ وَحَرَّمَ ٱلرِّبَوٰاْۚ فَمَن جَاۤءَهُۥ مَوۡعِظَةࣱ مِّن رَّبِّهِۦ فَٱنتَهَىٰ فَلَهُۥ مَا سَلَفَ وَأَمۡرُهُۥۤ إِلَى ٱللَّهِۖ وَمَنۡ عَادَ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلنَّارِۖ هُمۡ فِیهَا خَـٰلِدُونَ ﴿٢٧٥﴾

275. Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât aşa cum se poticneşte cel atins de Şeitan şi această [pedeapsă] pentru că ei zic: „Şi negustoria e ca şi camăta”, în vreme ce Allah a îngăduit negoţul, dar El a oprit camăta. Cei cărora le vine povaţă de la Domnul lor şi se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte şi lucrul lor este la Allah [pentru judecată], dar cei care o fac mai departe, aceia vor fi oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَمۡحَقُ ٱللَّهُ ٱلرِّبَوٰاْ وَیُرۡبِی ٱلصَّدَقَـٰتِۗ وَٱللَّهُ لَا یُحِبُّ كُلَّ كَفَّارٍ أَثِیمٍ ﴿٢٧٦﴾

276. Allah nimiceşte camăta şi sporeşte milosteniile. Allah nu‑l iubeşte pe necredinciosul păcătos!


Arabic explanations of the Qur’an:

إِنَّ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ وَأَقَامُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتَوُاْ ٱلزَّكَوٰةَ لَهُمۡ أَجۡرُهُمۡ عِندَ رَبِّهِمۡ وَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿٢٧٧﴾

277. Cei care cred şi plinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As‑Salat] şi dau Dania [Az‑Zakat], au răsplata lor de la Domnul lor şi pentru ei nu este teamă şi nici nu vor fi ei mâhniţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ ٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَذَرُواْ مَا بَقِیَ مِنَ ٱلرِّبَوٰۤاْ إِن كُنتُم مُّؤۡمِنِینَ ﴿٢٧٨﴾

278. O, voi, cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allah şi lipsiţi‑vă de restul de camătă ce v‑a mai rămas [la oameni], dacă sunteţi credincioşi!


Arabic explanations of the Qur’an:

فَإِن لَّمۡ تَفۡعَلُواْ فَأۡذَنُواْ بِحَرۡبࣲ مِّنَ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦۖ وَإِن تُبۡتُمۡ فَلَكُمۡ رُءُوسُ أَمۡوَ ٰ⁠لِكُمۡ لَا تَظۡلِمُونَ وَلَا تُظۡلَمُونَ ﴿٢٧٩﴾

279. Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allah şi a Trimisului Său. Însă dacă vă veţi căi, veţi avea banii voştri [mai puţin camăta]. Nu nedreptăţiţi şi nu veţi fi nedreptăţiţi(224)!

(224) Motivul revelării acestui verset a fost că atunci când s‑a interzis camăta unii oameni au spus: „Profetule, dar sunt unii dintre noi care au împrumutat deja.” Şi atunci s‑a pogorât versetul.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَإِن كَانَ ذُو عُسۡرَةࣲ فَنَظِرَةٌ إِلَىٰ مَیۡسَرَةࣲۚ وَأَن تَصَدَّقُواْ خَیۡرࣱ لَّكُمۡ إِن كُنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿٢٨٠﴾

280. Aceluia care este strâmtorat să i se dea păsuire până îi va fi uşor, iar să faceţi milostenie e şi mai bine pentru voi, dacă ştiţi!(225)

(225) Dacă debitorul este în jenă financiară, creditorul trebuie să îl aştepte până când va dispune de banii necesari, dar şi mai potrivit este să‑l scutească de restituirea datoriei.


Arabic explanations of the Qur’an:

وَٱتَّقُواْ یَوۡمࣰا تُرۡجَعُونَ فِیهِ إِلَى ٱللَّهِۖ ثُمَّ تُوَفَّىٰ كُلُّ نَفۡسࣲ مَّا كَسَبَتۡ وَهُمۡ لَا یُظۡلَمُونَ ﴿٢٨١﴾

281. Şi fiţi cu frică de Ziua în care vă veţi întoarce la Allah, când fiecare suflet va fi răsplătit după ceea ce a agonisit, iar ei [oamenii] nu vor fi nedreptăţiţi.


Arabic explanations of the Qur’an:

یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ إِذَا تَدَایَنتُم بِدَیۡنٍ إِلَىٰۤ أَجَلࣲ مُّسَمࣰّى فَٱكۡتُبُوهُۚ وَلۡیَكۡتُب بَّیۡنَكُمۡ كَاتِبُۢ بِٱلۡعَدۡلِۚ وَلَا یَأۡبَ كَاتِبٌ أَن یَكۡتُبَ كَمَا عَلَّمَهُ ٱللَّهُۚ فَلۡیَكۡتُبۡ وَلۡیُمۡلِلِ ٱلَّذِی عَلَیۡهِ ٱلۡحَقُّ وَلۡیَتَّقِ ٱللَّهَ رَبَّهُۥ وَلَا یَبۡخَسۡ مِنۡهُ شَیۡـࣰٔاۚ فَإِن كَانَ ٱلَّذِی عَلَیۡهِ ٱلۡحَقُّ سَفِیهًا أَوۡ ضَعِیفًا أَوۡ لَا یَسۡتَطِیعُ أَن یُمِلَّ هُوَ فَلۡیُمۡلِلۡ وَلِیُّهُۥ بِٱلۡعَدۡلِۚ وَٱسۡتَشۡهِدُواْ شَهِیدَیۡنِ مِن رِّجَالِكُمۡۖ فَإِن لَّمۡ یَكُونَا رَجُلَیۡنِ فَرَجُلࣱ وَٱمۡرَأَتَانِ مِمَّن تَرۡضَوۡنَ مِنَ ٱلشُّهَدَاۤءِ أَن تَضِلَّ إِحۡدَىٰهُمَا فَتُذَكِّرَ إِحۡدَىٰهُمَا ٱلۡأُخۡرَىٰۚ وَلَا یَأۡبَ ٱلشُّهَدَاۤءُ إِذَا مَا دُعُواْۚ وَلَا تَسۡـَٔمُوۤاْ أَن تَكۡتُبُوهُ صَغِیرًا أَوۡ كَبِیرًا إِلَىٰۤ أَجَلِهِۦۚ ذَ ٰ⁠لِكُمۡ أَقۡسَطُ عِندَ ٱللَّهِ وَأَقۡوَمُ لِلشَّهَـٰدَةِ وَأَدۡنَىٰۤ أَلَّا تَرۡتَابُوۤاْ إِلَّاۤ أَن تَكُونَ تِجَـٰرَةً حَاضِرَةࣰ تُدِیرُونَهَا بَیۡنَكُمۡ فَلَیۡسَ عَلَیۡكُمۡ جُنَاحٌ أَلَّا تَكۡتُبُوهَاۗ وَأَشۡهِدُوۤاْ إِذَا تَبَایَعۡتُمۡۚ وَلَا یُضَاۤرَّ كَاتِبࣱ وَلَا شَهِیدࣱۚ وَإِن تَفۡعَلُواْ فَإِنَّهُۥ فُسُوقُۢ بِكُمۡۗ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَۖ وَیُعَلِّمُكُمُ ٱللَّهُۗ وَٱللَّهُ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمࣱ ﴿٢٨٢﴾

282. O, voi, cei care credeţi! Dacă voi contractaţi o datorie pentru un anumit timp, atunci însemnaţi‑o în scris! Şi să o însemne, între voi, un scrib cu dreptate! Scribul nu are voie să refuze a scrie, aşa cum l‑a învăţat Allah. Aşadar, el trebuie să scrie aşa cum îi dictează datornicul, care trebuie să fie cu frică de Allah, Stăpânul său, şi să nu micşoreze [valoarea datoriei] cu nimic! Dar dacă datornicul este fără judecată sau slab sau nu poate dicta el, atunci să dicteze tutorelui său, cu dreptate. Şi luaţi drept martori doi dintre bărbaţii voştri, iar dacă nu sunt doi bărbaţi, [luaţi] un bărbat şi două muieri, dintre aceia pe care îi acceptaţi ca martori, aşa încât, dacă va greşi una dintre ele, să‑şi amintească una celeilalte! Martorii nu au voie să se împotrivească, dacă sunt chemaţi. Şi să nu vă fie urât să însemnaţi datoria, mică de va fi ori mare, împreună cu termenul ei! Aşa este mai drept pentru voi faţă de Allah şi mai de ajutor pentru mărturie şi mai aproape de a vă ajuta să nu aveţi bănuieli. Dar dacă este un negoţ pentru ceva prezent, pe care îl conveniţi între voi [pe loc], atunci nu este nici un păcat dacă nu‑l însemnaţi în scris, dar luaţi martori, atunci când faceţi negoţ între voi! Dar să nu fie păgubit nici un scrib sau martor, căci de veţi face [asta] înseamnă că ticăloşia este în voi! Şi fiţi cu frică de Allah şi Allah vă învaţă, căci Allah este Atoateştiutor [‘Alim].


Arabic explanations of the Qur’an:

۞ وَإِن كُنتُمۡ عَلَىٰ سَفَرࣲ وَلَمۡ تَجِدُواْ كَاتِبࣰا فَرِهَـٰنࣱ مَّقۡبُوضَةࣱۖ فَإِنۡ أَمِنَ بَعۡضُكُم بَعۡضࣰا فَلۡیُؤَدِّ ٱلَّذِی ٱؤۡتُمِنَ أَمَـٰنَتَهُۥ وَلۡیَتَّقِ ٱللَّهَ رَبَّهُۥۗ وَلَا تَكۡتُمُواْ ٱلشَّهَـٰدَةَۚ وَمَن یَكۡتُمۡهَا فَإِنَّهُۥۤ ءَاثِمࣱ قَلۡبُهُۥۗ وَٱللَّهُ بِمَا تَعۡمَلُونَ عَلِیمࣱ ﴿٢٨٣﴾

283. Şi dacă sunteţi într‑o călătorie şi nu găsiţi un scrib, atunci un zălog primit [este de ajuns]. Iar dacă aveţi încredere unul în altul, atunci să înapoieze lucrul întrebuinţat cel căruia i s‑a încredinţat şi să se teamă de Allah, Domnul său! Să nu ascundeţi mărturia(226); cel care ascunde are o inimă păcătoasă şi Allah este Ştiutor [’Alim] al celor pe care voi le făptuiţi!

(226) Să nu refuzaţi să faceţi mărturie.


Arabic explanations of the Qur’an:

لِّلَّهِ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰ⁠تِ وَمَا فِی ٱلۡأَرۡضِۗ وَإِن تُبۡدُواْ مَا فِیۤ أَنفُسِكُمۡ أَوۡ تُخۡفُوهُ یُحَاسِبۡكُم بِهِ ٱللَّهُۖ فَیَغۡفِرُ لِمَن یَشَاۤءُ وَیُعَذِّبُ مَن یَشَاۤءُۗ وَٱللَّهُ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرٌ ﴿٢٨٤﴾

284. Ale lui Allah sunt toate din ceruri şi de pre pământ. Şi dacă arătaţi sau ascundeţi ceea ce este în sufletele voastre, Allah vă va cere socoteală pentru acest lucru. Apoi El îl va ierta pe cel care El va voi şi îl va chinui pe cel care El va voi. Allah este cu putere peste toate!


Arabic explanations of the Qur’an:

ءَامَنَ ٱلرَّسُولُ بِمَاۤ أُنزِلَ إِلَیۡهِ مِن رَّبِّهِۦ وَٱلۡمُؤۡمِنُونَۚ كُلٌّ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَمَلَـٰۤىِٕكَتِهِۦ وَكُتُبِهِۦ وَرُسُلِهِۦ لَا نُفَرِّقُ بَیۡنَ أَحَدࣲ مِّن رُّسُلِهِۦۚ وَقَالُواْ سَمِعۡنَا وَأَطَعۡنَاۖ غُفۡرَانَكَ رَبَّنَا وَإِلَیۡكَ ٱلۡمَصِیرُ ﴿٢٨٥﴾

285. Trimisul a crezut în ceea ce i‑a fost pogorât de la Domnul său, asemenea şi dreptcredincioşii. Fiecare [dintre ei] a crezut în Allah, în îngerii Lui, în scripturile Lui şi în trimişii Lui. [Şi ei zic]: „Noi nu facem nici o deosebire între vreunul dintre trimişii Săi”. Şi ei au zis: „Noi auzim şi ne supunem! Iertarea Ta [o implorăm], Doamne, şi la Tine este întoarcerea!”


Arabic explanations of the Qur’an:

لَا یُكَلِّفُ ٱللَّهُ نَفۡسًا إِلَّا وُسۡعَهَاۚ لَهَا مَا كَسَبَتۡ وَعَلَیۡهَا مَا ٱكۡتَسَبَتۡۗ رَبَّنَا لَا تُؤَاخِذۡنَاۤ إِن نَّسِینَاۤ أَوۡ أَخۡطَأۡنَاۚ رَبَّنَا وَلَا تَحۡمِلۡ عَلَیۡنَاۤ إِصۡرࣰا كَمَا حَمَلۡتَهُۥ عَلَى ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِنَاۚ رَبَّنَا وَلَا تُحَمِّلۡنَا مَا لَا طَاقَةَ لَنَا بِهِۦۖ وَٱعۡفُ عَنَّا وَٱغۡفِرۡ لَنَا وَٱرۡحَمۡنَاۤۚ أَنتَ مَوۡلَىٰنَا فَٱنصُرۡنَا عَلَى ٱلۡقَوۡمِ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢٨٦﴾

286. Allah nu impune nici unui suflet decât ceea ce este în putinţa lui. El are ca răsplată ceea ce şi‑a agonisit [faptele bune] şi împotriva lui ceea ce a dobândit [faptele rele]. Doamne, nu ne pedepsi pe noi, dacă am uitat sau am greşit! Doamne, nu ne împovăra pe noi cu grea povară, aşa cum i‑ai împovărat pe cei dinaintea noastră. Doamne, nu ne împovăra pe noi cu ceea ce nu putem îndura! Şi şterge‑ne nouă greşalele noastre şi iartă‑ne pre noi şi fii milostiv cu noi! Tu eşti Ocrotitorul nostru, ajută‑ne pe noi să izbândim asupra celor necredincioşi!


Arabic explanations of the Qur’an: