أَحَسِبَ ٱلنَّاسُ أَن یُتۡرَكُوۤاْ أَن یَقُولُوۤاْ ءَامَنَّا وَهُمۡ لَا یُفۡتَنُونَ ﴿٢﴾
2. Oare socotesc oamenii că vor fi lăsaţi [în pace], dacă vor spune „Noi credem!”, şi că ei nu vor fi încercaţi(3)?
وَلَقَدۡ فَتَنَّا ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِهِمۡۖ فَلَیَعۡلَمَنَّ ٱللَّهُ ٱلَّذِینَ صَدَقُواْ وَلَیَعۡلَمَنَّ ٱلۡكَـٰذِبِینَ ﴿٣﴾
3. Noi i‑am încercat pe cei de dinaintea lor(4) şi Allah îi cunoaşte pe cei care spun adevărul şi îi cunoaşte pe cei care mint [în privinţa credinţei].
أَمۡ حَسِبَ ٱلَّذِینَ یَعۡمَلُونَ ٱلسَّیِّـَٔاتِ أَن یَسۡبِقُونَاۚ سَاۤءَ مَا یَحۡكُمُونَ ﴿٤﴾
4. Sau socotesc cei care săvârşesc fapte rele că vor putea scăpa de Noi? Ce rău judecă ei!
مَن كَانَ یَرۡجُواْ لِقَاۤءَ ٱللَّهِ فَإِنَّ أَجَلَ ٱللَّهِ لَـَٔاتࣲۚ وَهُوَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡعَلِیمُ ﴿٥﴾
5. Aceia care nădăjduiesc în răsplata bună la întâlnirea cu Allah(5) [să ştie că] termenul lui Allah(6) va veni. El este Cel care Aude Totul [şi este] Atoateştiutor [As‑Sami’, Al‑’Alim].
وَمَن جَـٰهَدَ فَإِنَّمَا یُجَـٰهِدُ لِنَفۡسِهِۦۤۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَغَنِیٌّ عَنِ ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿٦﴾
6. Şi cel care se luptă(7) nu se luptă decât pentru sine, căci Allah este mult prea înstărit ca să aibă nevoie de lume.
وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ لَنُكَفِّرَنَّ عَنۡهُمۡ سَیِّـَٔاتِهِمۡ وَلَنَجۡزِیَنَّهُمۡ أَحۡسَنَ ٱلَّذِی كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿٧﴾
7. Cât despre aceia care cred şi săvârşesc fapte bune, Noi îi vom ierta pe ei pentru faptele lor rele şi‑i vom răsplăti pe ei pentru faptele cele mai bune pe care le‑au săvârşit.
وَوَصَّیۡنَا ٱلۡإِنسَـٰنَ بِوَ ٰلِدَیۡهِ حُسۡنࣰاۖ وَإِن جَـٰهَدَاكَ لِتُشۡرِكَ بِی مَا لَیۡسَ لَكَ بِهِۦ عِلۡمࣱ فَلَا تُطِعۡهُمَاۤۚ إِلَیَّ مَرۡجِعُكُمۡ فَأُنَبِّئُكُم بِمَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ ﴿٨﴾
8. L‑am îndemnat pe om să se poarte cu părinţii săi frumos. Însă dacă ei se vor lupta cu tine pentru ca să‑Mi faci Mie ca asociat(8) ceva despre care tu nu ai ştiinţă, nu le da lor ascultare!(9) La Mine este întoarcerea voastră, iar Eu vă voi vesti ceea ce aţi făcut.
وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ لَنُدۡخِلَنَّهُمۡ فِی ٱلصَّـٰلِحِینَ ﴿٩﴾
9. Şi pe cei care cred şi săvârşesc fapte bune îi vom face Noi să intre printre cei buni [în Paradis].
وَمِنَ ٱلنَّاسِ مَن یَقُولُ ءَامَنَّا بِٱللَّهِ فَإِذَاۤ أُوذِیَ فِی ٱللَّهِ جَعَلَ فِتۡنَةَ ٱلنَّاسِ كَعَذَابِ ٱللَّهِۖ وَلَىِٕن جَاۤءَ نَصۡرࣱ مِّن رَّبِّكَ لَیَقُولُنَّ إِنَّا كُنَّا مَعَكُمۡۚ أَوَلَیۡسَ ٱللَّهُ بِأَعۡلَمَ بِمَا فِی صُدُورِ ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿١٠﴾
10. Printre oameni sunt [unii] care zic: „Noi credem în Allah”, dar dacă au ei de suferit pentru Allah, atunci socotesc ei că încercarea oamenilor este asemenea cu chinul din partea lui Allah. Dar dacă le vine lor biruinţa de la Domnul tău, atunci zic ei: „Noi am fost cu voi!(10)” Dar oare nu este Allah Cel care ştie cel mai bine ce se află în piepturile tuturor lumilor?
وَلَیَعۡلَمَنَّ ٱللَّهُ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَلَیَعۡلَمَنَّ ٱلۡمُنَـٰفِقِینَ ﴿١١﴾
11. Allah îi cunoaşte prea bine pe cei care cred, după cum la fel de bine îi cunoaşte şi pe cei făţarnici.
وَقَالَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لِلَّذِینَ ءَامَنُواْ ٱتَّبِعُواْ سَبِیلَنَا وَلۡنَحۡمِلۡ خَطَـٰیَـٰكُمۡ وَمَا هُم بِحَـٰمِلِینَ مِنۡ خَطَـٰیَـٰهُم مِّن شَیۡءٍۖ إِنَّهُمۡ لَكَـٰذِبُونَ ﴿١٢﴾
12. Şi cei care nu cred le zic acelora care cred: „Urmaţi calea noastră, iar noi vom purta păcatele voastre!(11)” Însă ei nu vor purta nimic din păcatele lor, căci ei sunt mincinoşi.
وَلَیَحۡمِلُنَّ أَثۡقَالَهُمۡ وَأَثۡقَالࣰا مَّعَ أَثۡقَالِهِمۡۖ وَلَیُسۡـَٔلُنَّ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِ عَمَّا كَانُواْ یَفۡتَرُونَ ﴿١٣﴾
13. Ci ei vor purta poverile lor şi alte poveri împreună cu poverile lor,(12) iar în Ziua Învierii vor fi ei întrebaţi despre ceea ce au născocit(13).
وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَا نُوحًا إِلَىٰ قَوۡمِهِۦ فَلَبِثَ فِیهِمۡ أَلۡفَ سَنَةٍ إِلَّا خَمۡسِینَ عَامࣰا فَأَخَذَهُمُ ٱلطُّوفَانُ وَهُمۡ ظَـٰلِمُونَ ﴿١٤﴾
14. Şi Noi l‑am trimis pe Noe la neamul său şi a rămas printre ei o mie de ani fără cincizeci de ani. Şi i‑a apucat pe ei potopul, pentru că au fost nelegiuiţi.
فَأَنجَیۡنَـٰهُ وَأَصۡحَـٰبَ ٱلسَّفِینَةِ وَجَعَلۡنَـٰهَاۤ ءَایَةࣰ لِّلۡعَـٰلَمِینَ ﴿١٥﴾
15. Şi i‑am mântuit Noi pe el şi pe locuitorii corabiei şi am făcut Noi [această întâmplare] un semn pentru lumi.
وَإِبۡرَ ٰهِیمَ إِذۡ قَالَ لِقَوۡمِهِ ٱعۡبُدُواْ ٱللَّهَ وَٱتَّقُوهُۖ ذَ ٰلِكُمۡ خَیۡرࣱ لَّكُمۡ إِن كُنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿١٦﴾
16. [Şi adu‑ţi aminte] şi de Avraam,(14) când a zis neamului său: „Adoraţi‑L pe Allah şi fiţi cu frică de El! Aceasta este mai bine pentru voi, dacă voi ştiţi!”
إِنَّمَا تَعۡبُدُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ أَوۡثَـٰنࣰا وَتَخۡلُقُونَ إِفۡكًاۚ إِنَّ ٱلَّذِینَ تَعۡبُدُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ لَا یَمۡلِكُونَ لَكُمۡ رِزۡقࣰا فَٱبۡتَغُواْ عِندَ ٱللَّهِ ٱلرِّزۡقَ وَٱعۡبُدُوهُ وَٱشۡكُرُواْ لَهُۥۤۖ إِلَیۡهِ تُرۡجَعُونَ ﴿١٧﴾
17. Însă voi adoraţi în locul lui Allah nişte idoli şi născociţi minciună. Aceia în care credeţi voi(15) în locul lui Allah nu pot avea nici un mijloc pentru hrănirea voastră. Căutaţi hrana voastră la Allah, adoraţi‑L pe El şi aduceţi‑I Lui mulţumire, căci la El veţi fi întorşi!
وَإِن تُكَذِّبُواْ فَقَدۡ كَذَّبَ أُمَمࣱ مِّن قَبۡلِكُمۡۖ وَمَا عَلَى ٱلرَّسُولِ إِلَّا ٱلۡبَلَـٰغُ ٱلۡمُبِینُ ﴿١٨﴾
18. Iar dacă voi învinuiţi de minciună,(16) [să ştiţi că] şi alte comunităţi au învinuit de minciună înainte de voi, iar trimisului nu‑i revine decât transmiterea limpede!
أَوَلَمۡ یَرَوۡاْ كَیۡفَ یُبۡدِئُ ٱللَّهُ ٱلۡخَلۡقَ ثُمَّ یُعِیدُهُۥۤۚ إِنَّ ذَ ٰلِكَ عَلَى ٱللَّهِ یَسِیرࣱ ﴿١٩﴾
19. Oare nu au văzut ei cum începe Allah creaţia prima oară şi cum o va face pe ea apoi din nou? Acesta este [un lucru] uşor pentru Allah.
قُلۡ سِیرُواْ فِی ٱلۡأَرۡضِ فَٱنظُرُواْ كَیۡفَ بَدَأَ ٱلۡخَلۡقَۚ ثُمَّ ٱللَّهُ یُنشِئُ ٱلنَّشۡأَةَ ٱلۡـَٔاخِرَةَۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿٢٠﴾
20. Spune: „Umblaţi pe pământ şi vedeţi cum [Allah] a început creaţia! Tot astfel va crea Allah făpturile din nou(17), căci Allah este peste toate cu putere.
یُعَذِّبُ مَن یَشَاۤءُ وَیَرۡحَمُ مَن یَشَاۤءُۖ وَإِلَیۡهِ تُقۡلَبُونَ ﴿٢١﴾
21. El osândeşte pe cine voieşte El(18) şi este îndurător cu cine voieşte El(19) şi la El veţi fi aduşi înapoi.
وَمَاۤ أَنتُم بِمُعۡجِزِینَ فِی ٱلۡأَرۡضِ وَلَا فِی ٱلسَّمَاۤءِۖ وَمَا لَكُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرࣲ ﴿٢٢﴾
22. Şi nu puteţi voi să scăpaţi de puterea Lui(20) nici pe pământ şi nici în cer şi voi nu aveţi în afară de Allah nici aliat şi nici sprijinitor(21).
وَٱلَّذِینَ كَفَرُواْ بِـَٔایَـٰتِ ٱللَّهِ وَلِقَاۤىِٕهِۦۤ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یَىِٕسُواْ مِن رَّحۡمَتِی وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٢٣﴾
23. Iar aceia care nu cred în semnele lui Allah şi în întâlnirea cu El, aceia nu pot nădăjdui în îndurarea Mea şi aceia vor avea parte de osândă dureroasă”.
فَمَا كَانَ جَوَابَ قَوۡمِهِۦۤ إِلَّاۤ أَن قَالُواْ ٱقۡتُلُوهُ أَوۡ حَرِّقُوهُ فَأَنجَىٰهُ ٱللَّهُ مِنَ ٱلنَّارِۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَـَٔایَـٰتࣲ لِّقَوۡمࣲ یُؤۡمِنُونَ ﴿٢٤﴾
24. Şi nu a fost răspunsul neamului său(22) decât că ei au zis: „Omorâţi‑l sau ardeţi‑l în foc!”, însă Allah l‑a mântuit de la foc. Întru aceasta sunt semne pentru un neam de oameni care cred.
وَقَالَ إِنَّمَا ٱتَّخَذۡتُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ أَوۡثَـٰنࣰا مَّوَدَّةَ بَیۡنِكُمۡ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَاۖ ثُمَّ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِ یَكۡفُرُ بَعۡضُكُم بِبَعۡضࣲ وَیَلۡعَنُ بَعۡضُكُم بَعۡضࣰا وَمَأۡوَىٰكُمُ ٱلنَّارُ وَمَا لَكُم مِّن نَّـٰصِرِینَ ﴿٢٥﴾
25. Şi a zis:(23) „Voi aţi luat în locul lui Allah idoli pentru ca să vă apropiaţi între voi în viaţa lumească, dar în Ziua de Apoi vă veţi lepăda unul de altul şi vă veţi blestema unul pe altul, iar sălaşul vostru va fi Focul şi nu veţi avea voi sprijinitori”.
۞ فَـَٔامَنَ لَهُۥ لُوطࣱۘ وَقَالَ إِنِّی مُهَاجِرٌ إِلَىٰ رَبِّیۤۖ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلۡعَزِیزُ ٱلۡحَكِیمُ ﴿٢٦﴾
26. A crezut în el Lot,(24) care a zis: „Eu purced către Domnul meu.(25) E l e ste C el P uternic [ şi] Î nţelept” [ Al‑’Aziz, Al‑Hakim].
وَوَهَبۡنَا لَهُۥۤ إِسۡحَـٰقَ وَیَعۡقُوبَ وَجَعَلۡنَا فِی ذُرِّیَّتِهِ ٱلنُّبُوَّةَ وَٱلۡكِتَـٰبَ وَءَاتَیۡنَـٰهُ أَجۡرَهُۥ فِی ٱلدُّنۡیَاۖ وَإِنَّهُۥ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ لَمِنَ ٱلصَّـٰلِحِینَ ﴿٢٧﴾
27. Şi Noi i‑am dăruit lui [Avraam] pe Isaac şi pe Iacob, am dăruit urmaşilor săi profeţia şi Cartea(26) şi i‑am dat lui răsplata [cuvenită] în această lume, iar în Lumea de Apoi se va afla el printre cei drepţi.
وَلُوطًا إِذۡ قَالَ لِقَوۡمِهِۦۤ إِنَّكُمۡ لَتَأۡتُونَ ٱلۡفَـٰحِشَةَ مَا سَبَقَكُم بِهَا مِنۡ أَحَدࣲ مِّنَ ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿٢٨﴾
28. [Şi adu‑ţi aminte] când a zis Lot neamului său: „Voi săvârşiţi faptă ruşinoasă, pe care nu a mai săvârşit‑o nimeni din toate lumile mai înainte de voi!(27)
أَىِٕنَّكُمۡ لَتَأۡتُونَ ٱلرِّجَالَ وَتَقۡطَعُونَ ٱلسَّبِیلَ وَتَأۡتُونَ فِی نَادِیكُمُ ٱلۡمُنكَرَۖ فَمَا كَانَ جَوَابَ قَوۡمِهِۦۤ إِلَّاۤ أَن قَالُواْ ٱئۡتِنَا بِعَذَابِ ٱللَّهِ إِن كُنتَ مِنَ ٱلصَّـٰدِقِینَ ﴿٢٩﴾
29. Oare voi vă apropiaţi de bărbaţi şi pândiţi la drum(28) şi în adunarea voastră săvârşiţi faptă urâtă?(29)” Răspunsul neamului său nu a fost altul decât că ei au spus: „Fă să ne vină osânda lui Allah, dacă tu eşti dintre cei care spun adevărul!”
قَالَ رَبِّ ٱنصُرۡنِی عَلَى ٱلۡقَوۡمِ ٱلۡمُفۡسِدِینَ ﴿٣٠﴾
30. A zis el(30): „Doamne, ajută‑mă împotriva neamului de stricători!”
وَلَمَّا جَاۤءَتۡ رُسُلُنَاۤ إِبۡرَ ٰهِیمَ بِٱلۡبُشۡرَىٰ قَالُوۤاْ إِنَّا مُهۡلِكُوۤاْ أَهۡلِ هَـٰذِهِ ٱلۡقَرۡیَةِۖ إِنَّ أَهۡلَهَا كَانُواْ ظَـٰلِمِینَ ﴿٣١﴾
31. Şi când au venit trimişii(31) Noştri la Avraam cu vestea cea bună(32), i‑au zis(33): „Noi venim să nimicim pe locuitorii acestei cetăţi(34), căci locuitorii ei sunt nelegiuiţi!”
قَالَ إِنَّ فِیهَا لُوطࣰاۚ قَالُواْ نَحۡنُ أَعۡلَمُ بِمَن فِیهَاۖ لَنُنَجِّیَنَّهُۥ وَأَهۡلَهُۥۤ إِلَّا ٱمۡرَأَتَهُۥ كَانَتۡ مِنَ ٱلۡغَـٰبِرِینَ ﴿٣٢﴾
32. El a zis(35): „Dar în ea se află Lot!” Şi au răspuns ei: „Noi ştim mai bine cine se află în ea! Pe el împreună cu familia lui îi vom mântui, afară de muierea lui care va fi printre cei ce vor pieri”.
وَلَمَّاۤ أَن جَاۤءَتۡ رُسُلُنَا لُوطࣰا سِیۤءَ بِهِمۡ وَضَاقَ بِهِمۡ ذَرۡعࣰاۖ وَقَالُواْ لَا تَخَفۡ وَلَا تَحۡزَنۡ إِنَّا مُنَجُّوكَ وَأَهۡلَكَ إِلَّا ٱمۡرَأَتَكَ كَانَتۡ مِنَ ٱلۡغَـٰبِرِینَ ﴿٣٣﴾
33. Şi când au venit trimişii Noştri la Lot,(36) el a fost îndurerat pentru ei(37) şi nu s‑a simţit în stare să‑i ajute, însă ei au zis: „Nu te teme şi nu fi mâhnit!... Noi te vom mântui pe tine împreună cu familia ta(38), afară de muierea ta care va fi printre cei ce vor pieri.
إِنَّا مُنزِلُونَ عَلَىٰۤ أَهۡلِ هَـٰذِهِ ٱلۡقَرۡیَةِ رِجۡزࣰا مِّنَ ٱلسَّمَاۤءِ بِمَا كَانُواْ یَفۡسُقُونَ ﴿٣٤﴾
34. Noi vom pogorî asupra locuitorilor din această cetate(39) pedeapsă aspră din cer, pentru că ei sunt nelegiuiţi”.
وَلَقَد تَّرَكۡنَا مِنۡهَاۤ ءَایَةَۢ بَیِّنَةࣰ لِّقَوۡمࣲ یَعۡقِلُونَ ﴿٣٥﴾
35. Şi Noi am făcut din aceasta un semn(40) limpede pentru un neam de oameni care pricep.
وَإِلَىٰ مَدۡیَنَ أَخَاهُمۡ شُعَیۡبࣰا فَقَالَ یَـٰقَوۡمِ ٱعۡبُدُواْ ٱللَّهَ وَٱرۡجُواْ ٱلۡیَوۡمَ ٱلۡـَٔاخِرَ وَلَا تَعۡثَوۡاْ فِی ٱلۡأَرۡضِ مُفۡسِدِینَ ﴿٣٦﴾
36. Şi la [neamul din] Madyan [l‑am trimis Noi] pe fratele lor Şuayb, care le‑a zis: „O, neam al meu! Adoraţi‑L pe Allah! Şi nădăjduiţi voi în răsplata din Ziua de Apoi(41) şi nu pricinuiţi stricăciune pe pământ!(42)”
فَكَذَّبُوهُ فَأَخَذَتۡهُمُ ٱلرَّجۡفَةُ فَأَصۡبَحُواْ فِی دَارِهِمۡ جَـٰثِمِینَ ﴿٣٧﴾
37. Însă ei l‑au socotit mincinos şi i‑a lovit pe ei cutremurul şi au căzut [morţi], cu faţa în jos, în casele lor.
وَعَادࣰا وَثَمُودَاْ وَقَد تَّبَیَّنَ لَكُم مِّن مَّسَـٰكِنِهِمۡۖ وَزَیَّنَ لَهُمُ ٱلشَّیۡطَـٰنُ أَعۡمَـٰلَهُمۡ فَصَدَّهُمۡ عَنِ ٱلسَّبِیلِ وَكَانُواْ مُسۡتَبۡصِرِینَ ﴿٣٨﴾
38. [Tot astfel i‑am nimicit şi pe cei din neamurile] ’Ad şi Thamud şi vă este vouă limpede din casele lor(43). Şeitan le‑a împodobit faptele lor şi i‑a împiedicat pe ei de la drum, cu toate că ei fuseseră în stare să vadă limpede [că ei urmează calea rătăcirii].
وَقَـٰرُونَ وَفِرۡعَوۡنَ وَهَـٰمَـٰنَۖ وَلَقَدۡ جَاۤءَهُم مُّوسَىٰ بِٱلۡبَیِّنَـٰتِ فَٱسۡتَكۡبَرُواْ فِی ٱلۡأَرۡضِ وَمَا كَانُواْ سَـٰبِقِینَ ﴿٣٩﴾
39. [Şi i‑am nimicit Noi] pe Qarun, pe Faraon şi pe Haman. A venit Moise la ei cu semne limpezi, însă s‑au purtat cu semeţie pe pământ şi nu au scăpat nici ei(44).
فَكُلًّا أَخَذۡنَا بِذَنۢبِهِۦۖ فَمِنۡهُم مَّنۡ أَرۡسَلۡنَا عَلَیۡهِ حَاصِبࣰا وَمِنۡهُم مَّنۡ أَخَذَتۡهُ ٱلصَّیۡحَةُ وَمِنۡهُم مَّنۡ خَسَفۡنَا بِهِ ٱلۡأَرۡضَ وَمِنۡهُم مَّنۡ أَغۡرَقۡنَاۚ وَمَا كَانَ ٱللَّهُ لِیَظۡلِمَهُمۡ وَلَـٰكِن كَانُوۤاْ أَنفُسَهُمۡ یَظۡلِمُونَ ﴿٤٠﴾
40. Pe fiecare l‑am pedepsit Noi după păcatul lui: printre ei se află acela asupra căruia am trimis vijelie cu pietre;(45) printre ei se află acela pe care l‑a lovit strigătul;(46) printre ei se află acela pe care Noi am făcut să‑l înghită pământul;(47) printre ei se află acela pe care Noi l‑am înecat.(48) Şi nu Allah a fost nedrept cu ei, ci ei au fost nedrepţi faţă de ei înşişi.
مَثَلُ ٱلَّذِینَ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ أَوۡلِیَاۤءَ كَمَثَلِ ٱلۡعَنكَبُوتِ ٱتَّخَذَتۡ بَیۡتࣰاۖ وَإِنَّ أَوۡهَنَ ٱلۡبُیُوتِ لَبَیۡتُ ٱلۡعَنكَبُوتِۚ لَوۡ كَانُواْ یَعۡلَمُونَ ﴿٤١﴾
41. Pilda acelora care au luat ocrotitori în locul lui Allah este ca pilda păianjenului care şi‑a făcut o casă(49); dar cea mai slabă casă este casa păianjenului(50), dacă ei măcar ar fi ştiut!
إِنَّ ٱللَّهَ یَعۡلَمُ مَا یَدۡعُونَ مِن دُونِهِۦ مِن شَیۡءࣲۚ وَهُوَ ٱلۡعَزِیزُ ٱلۡحَكِیمُ ﴿٤٢﴾
42. Allah ştie orice cheamă ei în locul Său, căci El este Cel Puternic [şi] Înţelept [Al‑’Aziz, Al‑Hakim].
وَتِلۡكَ ٱلۡأَمۡثَـٰلُ نَضۡرِبُهَا لِلنَّاسِۖ وَمَا یَعۡقِلُهَاۤ إِلَّا ٱلۡعَـٰلِمُونَ ﴿٤٣﴾
43. Şi aceste pilde(51) Noi le dăm oamenilor(52), dar nu le înţeleg decât cei pricepuţi.
خَلَقَ ٱللَّهُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ بِٱلۡحَقِّۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَـَٔایَةࣰ لِّلۡمُؤۡمِنِینَ ﴿٤٤﴾
44. Allah a creat cerurile şi pământul cu [chibzuinţă] adevărată şi în aceasta este un semn pentru cei credincioşi.
ٱتۡلُ مَاۤ أُوحِیَ إِلَیۡكَ مِنَ ٱلۡكِتَـٰبِ وَأَقِمِ ٱلصَّلَوٰةَۖ إِنَّ ٱلصَّلَوٰةَ تَنۡهَىٰ عَنِ ٱلۡفَحۡشَاۤءِ وَٱلۡمُنكَرِۗ وَلَذِكۡرُ ٱللَّهِ أَكۡبَرُۗ وَٱللَّهُ یَعۡلَمُ مَا تَصۡنَعُونَ ﴿٤٥﴾
45. Recită ceea ce ţi s‑a revelat din Carte şi împlineşte Rugăciunea [As‑Salat]! Rugăciunea [As‑Salat] împiedică de la ceea ce este ruşinos şi de la ceea ce este oprit(53). Iar pomenirile lui Allah sunt lucru şi mai mare, iar Allah ştie ce faceţi voi!
۞ وَلَا تُجَـٰدِلُوۤاْ أَهۡلَ ٱلۡكِتَـٰبِ إِلَّا بِٱلَّتِی هِیَ أَحۡسَنُ إِلَّا ٱلَّذِینَ ظَلَمُواْ مِنۡهُمۡۖ وَقُولُوۤاْ ءَامَنَّا بِٱلَّذِیۤ أُنزِلَ إِلَیۡنَا وَأُنزِلَ إِلَیۡكُمۡ وَإِلَـٰهُنَا وَإِلَـٰهُكُمۡ وَ ٰحِدࣱ وَنَحۡنُ لَهُۥ مُسۡلِمُونَ ﴿٤٦﴾
46. Nu discutaţi cu oamenii Cărţii decât în felul cel mai frumos,(54) afară de aceia dintre ei care sunt nelegiuiţi [cu voi]! Şi spuneţi: „Noi credem în ceea ce ni s‑a trimis nouă şi vi s‑a trimis vouă! Domnul nostru şi Domnul vostru este unul singur(55) şi noi Lui îi suntem supuşi [musulmani]”.
وَكَذَ ٰلِكَ أَنزَلۡنَاۤ إِلَیۡكَ ٱلۡكِتَـٰبَۚ فَٱلَّذِینَ ءَاتَیۡنَـٰهُمُ ٱلۡكِتَـٰبَ یُؤۡمِنُونَ بِهِۦۖ وَمِنۡ هَـٰۤؤُلَاۤءِ مَن یُؤۡمِنُ بِهِۦۚ وَمَا یَجۡحَدُ بِـَٔایَـٰتِنَاۤ إِلَّا ٱلۡكَـٰفِرُونَ ﴿٤٧﴾
47. Şi astfel ţi‑am trimis Noi ţie Cartea(56). Iar aceia cărora Noi le‑am dat Cartea cred în ea(57). Şi printre aceştia(58) sunt unii care vor crede în ea şi numai necredincioşii tăgăduiesc semnele(59) Noastre.
وَمَا كُنتَ تَتۡلُواْ مِن قَبۡلِهِۦ مِن كِتَـٰبࣲ وَلَا تَخُطُّهُۥ بِیَمِینِكَۖ إِذࣰا لَّٱرۡتَابَ ٱلۡمُبۡطِلُونَ ﴿٤٨﴾
48. Şi tu nu ai citit mai înainte de ea nici o altă carte şi nici nu ai scris‑o cu dreapta ta [fiindcă era neştiutor de carte]. Atunci s‑ar fi îndoit cei care tăgăduiesc Adevărul.
بَلۡ هُوَ ءَایَـٰتُۢ بَیِّنَـٰتࣱ فِی صُدُورِ ٱلَّذِینَ أُوتُواْ ٱلۡعِلۡمَۚ وَمَا یَجۡحَدُ بِـَٔایَـٰتِنَاۤ إِلَّا ٱلظَّـٰلِمُونَ ﴿٤٩﴾
49. Ba ea(60) [constă din] versete învederate în piepturile acelora cărora li s‑a dat cunoaşterea şi nu tăgăduiesc versetele Noastre decât numai cei nelegiuiţi.
وَقَالُواْ لَوۡلَاۤ أُنزِلَ عَلَیۡهِ ءَایَـٰتࣱ مِّن رَّبِّهِۦۚ قُلۡ إِنَّمَا ٱلۡـَٔایَـٰتُ عِندَ ٱللَّهِ وَإِنَّمَاۤ أَنَا۠ نَذِیرࣱ مُّبِینٌ ﴿٥٠﴾
50. Şi zic ei(61): „De ce nu i se trimit lui minuni de la Domnul său?” Spune: „Ci minunile sunt numai la Allah(62), iară eu sunt doar un Prevenitor limpede.(63)”
أَوَلَمۡ یَكۡفِهِمۡ أَنَّاۤ أَنزَلۡنَا عَلَیۡكَ ٱلۡكِتَـٰبَ یُتۡلَىٰ عَلَیۡهِمۡۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَرَحۡمَةࣰ وَذِكۡرَىٰ لِقَوۡمࣲ یُؤۡمِنُونَ ﴿٥١﴾
51. Oare nu le este lor de ajuns că Noi ţi‑am trimis ţie Cartea care le este recitată? Întru aceasta este îndurare şi pomenire pentru un neam [de oameni] care vor să creadă.
قُلۡ كَفَىٰ بِٱللَّهِ بَیۡنِی وَبَیۡنَكُمۡ شَهِیدࣰاۖ یَعۡلَمُ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۗ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ بِٱلۡبَـٰطِلِ وَكَفَرُواْ بِٱللَّهِ أُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡخَـٰسِرُونَ ﴿٥٢﴾
52. Spune: „Allah este de ajuns ca martor între mine şi între voi(64)! El ştie ce se află în ceruri şi ce se află pe pământ. Iar aceia care cred în deşertăciune(65) şi nu cred în Allah, aceia sunt cei care pierd.”
وَیَسۡتَعۡجِلُونَكَ بِٱلۡعَذَابِ وَلَوۡلَاۤ أَجَلࣱ مُّسَمࣰّى لَّجَاۤءَهُمُ ٱلۡعَذَابُۚ وَلَیَأۡتِیَنَّهُم بَغۡتَةࣰ وَهُمۡ لَا یَشۡعُرُونَ ﴿٥٣﴾
53. Ei îţi cer să grăbeşti osânda. Şi de n‑ar fi un termen hotărât(66), le‑ar veni pedeapsa! Şi fără îndoială că ea va veni peste ei, pe neaşteptate,(67) fără ca ei să simtă.
یَسۡتَعۡجِلُونَكَ بِٱلۡعَذَابِ وَإِنَّ جَهَنَّمَ لَمُحِیطَةُۢ بِٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٥٤﴾
54. Ei îţi cer să grăbeşti osânda, în vreme ce [ei ştiu că] Gheena îi va împresura pe necredincioşi,
یَوۡمَ یَغۡشَىٰهُمُ ٱلۡعَذَابُ مِن فَوۡقِهِمۡ وَمِن تَحۡتِ أَرۡجُلِهِمۡ وَیَقُولُ ذُوقُواْ مَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ ﴿٥٥﴾
55. Într‑o zi, când îi va cuprinde pe ei chinul de deasupra lor şi de sub picioarele lor şi li se va zice lor: „Gustaţi voi ceea ce aţi săvârşit!(68)”
یَـٰعِبَادِیَ ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ إِنَّ أَرۡضِی وَ ٰسِعَةࣱ فَإِیَّـٰیَ فَٱعۡبُدُونِ ﴿٥٦﴾
56. O, robi ai Mei care aţi crezut! Pământul Meu este atât de întins! Adoraţi‑Mă pe Mine!(69)
كُلُّ نَفۡسࣲ ذَاۤىِٕقَةُ ٱلۡمَوۡتِۖ ثُمَّ إِلَیۡنَا تُرۡجَعُونَ ﴿٥٧﴾
57. Fiecare suflet va gusta moartea. Apoi veţi fi voi aduşi înapoi la Noi.(70)
وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ لَنُبَوِّئَنَّهُم مِّنَ ٱلۡجَنَّةِ غُرَفࣰا تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُ خَـٰلِدِینَ فِیهَاۚ نِعۡمَ أَجۡرُ ٱلۡعَـٰمِلِینَ ﴿٥٨﴾
58. Acelora care cred şi săvârşesc fapte bune le vom dărui Noi locuinţă în părţile de sus ale Raiului, pe sub care curg pâraie şi veşnic vor sălăşlui ei în ele. Minunată răsplată pentru cei ce fac lucruri [bune],
ٱلَّذِینَ صَبَرُواْ وَعَلَىٰ رَبِّهِمۡ یَتَوَكَّلُونَ ﴿٥٩﴾
59. Pentru cei care sunt statornici şi în Domnul lor se încred!
وَكَأَیِّن مِّن دَاۤبَّةࣲ لَّا تَحۡمِلُ رِزۡقَهَا ٱللَّهُ یَرۡزُقُهَا وَإِیَّاكُمۡۚ وَهُوَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡعَلِیمُ ﴿٦٠﴾
60. Şi câte vietăţi sunt care nu poartă hrana lor!(71) Allah le hrăneşte şi pe ele [şi vă hrăneşte] şi pe voi! El este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [As‑Sami’, Al‑’Alim].(72)
وَلَىِٕن سَأَلۡتَهُم مَّنۡ خَلَقَ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَسَخَّرَ ٱلشَّمۡسَ وَٱلۡقَمَرَ لَیَقُولُنَّ ٱللَّهُۖ فَأَنَّىٰ یُؤۡفَكُونَ ﴿٦١﴾
61. Şi dacă tu îi întrebi(73), cine a creat cerurile şi pământul şi a supus Soarele şi Luna, ei răspund: „Allah!” Atunci cum de se lasă ei abătuţi(74)?
ٱللَّهُ یَبۡسُطُ ٱلرِّزۡقَ لِمَن یَشَاۤءُ مِنۡ عِبَادِهِۦ وَیَقۡدِرُ لَهُۥۤۚ إِنَّ ٱللَّهَ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمࣱ ﴿٦٢﴾
62. Allah dă din belşug cele spre vieţuire cui voieşte El dintre robii Săi sau le împuţinează lor. Allah este a toate ştiutor.
وَلَىِٕن سَأَلۡتَهُم مَّن نَّزَّلَ مِنَ ٱلسَّمَاۤءِ مَاۤءࣰ فَأَحۡیَا بِهِ ٱلۡأَرۡضَ مِنۢ بَعۡدِ مَوۡتِهَا لَیَقُولُنَّ ٱللَّهُۚ قُلِ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِۚ بَلۡ أَكۡثَرُهُمۡ لَا یَعۡقِلُونَ ﴿٦٣﴾
63. Iar dacă tu îi întrebi cine pogoară apa din cer şi învie cu ea pământul, după ce el a fost mort(75), ei răspund: „Allah!” Spune: „Slavă lui Allah!” Însă cei mai mulţi dintre ei nu pricep.
وَمَا هَـٰذِهِ ٱلۡحَیَوٰةُ ٱلدُّنۡیَاۤ إِلَّا لَهۡوࣱ وَلَعِبࣱۚ وَإِنَّ ٱلدَّارَ ٱلۡـَٔاخِرَةَ لَهِیَ ٱلۡحَیَوَانُۚ لَوۡ كَانُواْ یَعۡلَمُونَ ﴿٦٤﴾
64. Şi nu este această viaţă lumească decât joacă şi glumă,(76) însă în Lumea de Apoi este viaţa cea adevărată(77)! Dacă ei ar şti!
فَإِذَا رَكِبُواْ فِی ٱلۡفُلۡكِ دَعَوُاْ ٱللَّهَ مُخۡلِصِینَ لَهُ ٱلدِّینَ فَلَمَّا نَجَّىٰهُمۡ إِلَى ٱلۡبَرِّ إِذَا هُمۡ یُشۡرِكُونَ ﴿٦٥﴾
65. [Aminteşte‑le lor], dacă ei se urcă pe corabie şi Îl invocă numai pe Allah, fără să‑I facă Lui nici un părtaş,(78) însă după ce îi izbăveşte [readucându‑i] pe uscat, iată‑i pe ei cum Îi fac asociaţi,
لِیَكۡفُرُواْ بِمَاۤ ءَاتَیۡنَـٰهُمۡ وَلِیَتَمَتَّعُواْۚ فَسَوۡفَ یَعۡلَمُونَ ﴿٦٦﴾
66. Pentru a tăgădui ceea ce le‑am dat lor(79) şi pentru a se bucura [de plăcerile acestei lumi], însă ei vor şti!(80)
أَوَلَمۡ یَرَوۡاْ أَنَّا جَعَلۡنَا حَرَمًا ءَامِنࣰا وَیُتَخَطَّفُ ٱلنَّاسُ مِنۡ حَوۡلِهِمۡۚ أَفَبِٱلۡبَـٰطِلِ یُؤۡمِنُونَ وَبِنِعۡمَةِ ٱللَّهِ یَكۡفُرُونَ ﴿٦٧﴾
67. Oare nu văd ei(81) că Noi am făcut [locul în care trăiesc ei] un loc sacru şi sigur, în vreme ce oamenii din jurul lor sunt răpiţi? Şi oare cred ei în deşertăciune şi tăgăduiesc binefacerea lui Allah?
وَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّنِ ٱفۡتَرَىٰ عَلَى ٱللَّهِ كَذِبًا أَوۡ كَذَّبَ بِٱلۡحَقِّ لَمَّا جَاۤءَهُۥۤۚ أَلَیۡسَ فِی جَهَنَّمَ مَثۡوࣰى لِّلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٦٨﴾
68. Şi cine este mai nelegiuit decât acela care născoceşte minciuni asupra lui Allah(82) sau tăgăduieşte Adevărul(83), atunci când vine la el? Oare nu se află în Gheena sălaş pentru necredincioşi(84)?
وَٱلَّذِینَ جَـٰهَدُواْ فِینَا لَنَهۡدِیَنَّهُمۡ سُبُلَنَاۚ وَإِنَّ ٱللَّهَ لَمَعَ ٱلۡمُحۡسِنِینَ ﴿٦٩﴾
69. Iar pe aceia care luptă pentru Noi(85) îi vom călăuzi Noi pe căile Noastre(86), căci Allah este cu cei credincioşi care fac bine(87).