تَنزِیلࣱ مِّنَ ٱلرَّحۡمَـٰنِ ٱلرَّحِیمِ ﴿٢﴾
2. [Aceasta este] o Revelaţie de la Cel Milostiv, Îndurător [Ar‑Rahman, Ar‑Rahim].
كِتَـٰبࣱ فُصِّلَتۡ ءَایَـٰتُهُۥ قُرۡءَانًا عَرَبِیࣰّا لِّقَوۡمࣲ یَعۡلَمُونَ ﴿٣﴾
3. O Carte ale cărei versete sunt tâlcuite(3), un Coran arab(4), pentru un neam [de oameni] care ştiu,
بَشِیرࣰا وَنَذِیرࣰا فَأَعۡرَضَ أَكۡثَرُهُمۡ فَهُمۡ لَا یَسۡمَعُونَ ﴿٤﴾
4. Un binevestitor(5) şi un prevenitor(6), însă cei mai mulţi dintre ei se întorc şi nu ascultă(7).
وَقَالُواْ قُلُوبُنَا فِیۤ أَكِنَّةࣲ مِّمَّا تَدۡعُونَاۤ إِلَیۡهِ وَفِیۤ ءَاذَانِنَا وَقۡرࣱ وَمِنۢ بَیۡنِنَا وَبَیۡنِكَ حِجَابࣱ فَٱعۡمَلۡ إِنَّنَا عَـٰمِلُونَ ﴿٥﴾
5. Ei zic: „Inimile noastre sunt acoperite faţă de aceea la care ne chemi tu, în urechile noastre este surzenie, iar între noi şi între tine este o perdea(8). Deci tu lucrează [ceea ce voieşti] şi vom lucra şi noi [ceea ce voim]!”
قُلۡ إِنَّمَاۤ أَنَا۠ بَشَرࣱ مِّثۡلُكُمۡ یُوحَىٰۤ إِلَیَّ أَنَّمَاۤ إِلَـٰهُكُمۡ إِلَـٰهࣱ وَ ٰحِدࣱ فَٱسۡتَقِیمُوۤاْ إِلَیۡهِ وَٱسۡتَغۡفِرُوهُۗ وَوَیۡلࣱ لِّلۡمُشۡرِكِینَ ﴿٦﴾
6. Spune: „Eu nu sunt decât om, ca şi voi, însă mie mi se revelează că Domnul vostru este un Domn Unic(9). Aşadar, căutaţi calea cea dreaptă către El şi rugaţi‑L pe El de iertare!” Şi vai pentru cei care‑i fac Lui asociaţi,
ٱلَّذِینَ لَا یُؤۡتُونَ ٱلزَّكَوٰةَ وَهُم بِٱلۡـَٔاخِرَةِ هُمۡ كَـٰفِرُونَ ﴿٧﴾
7. Cei care nu dau Dania [Az‑Zakat] şi nu cred în Viaţa de Apoi!
إِنَّ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ لَهُمۡ أَجۡرٌ غَیۡرُ مَمۡنُونࣲ ﴿٨﴾
8. Iar aceia care cred şi împlinesc fapte bune, aceia vor avea parte de o răsplată neîntreruptă(10).
۞ قُلۡ أَىِٕنَّكُمۡ لَتَكۡفُرُونَ بِٱلَّذِی خَلَقَ ٱلۡأَرۡضَ فِی یَوۡمَیۡنِ وَتَجۡعَلُونَ لَهُۥۤ أَندَادࣰاۚ ذَ ٰلِكَ رَبُّ ٱلۡعَـٰلَمِینَ ﴿٩﴾
9. Spune: „Oare voi nu credeţi în Acela care a creat pământul în două zile şi Îi faceţi Lui semeni?” Acesta(11) este Stăpânul lumilor!
وَجَعَلَ فِیهَا رَوَ ٰسِیَ مِن فَوۡقِهَا وَبَـٰرَكَ فِیهَا وَقَدَّرَ فِیهَاۤ أَقۡوَ ٰتَهَا فِیۤ أَرۡبَعَةِ أَیَّامࣲ سَوَاۤءࣰ لِّلسَّاۤىِٕلِینَ ﴿١٠﴾
10. Şi El a pus de deasupra lui [a pământului] munţi neclintiţi şi L‑a binecuvântat şi a orânduit pe el toate cele necesare pentru hrană, până la patru zile ca răspuns pentru aceia care întreabă.(12)
ثُمَّ ٱسۡتَوَىٰۤ إِلَى ٱلسَّمَاۤءِ وَهِیَ دُخَانࣱ فَقَالَ لَهَا وَلِلۡأَرۡضِ ٱئۡتِیَا طَوۡعًا أَوۡ كَرۡهࣰا قَالَتَاۤ أَتَیۡنَا طَاۤىِٕعِینَ ﴿١١﴾
11. Apoi s‑a întors către cer – care era un fum(13) – şi i‑a zis lui şi pământului: Veniţi amândouă, de voie sau fără de voie!” Şi au răspuns ele: „Venim, supunându‑ne de bunăvoie!”
فَقَضَىٰهُنَّ سَبۡعَ سَمَـٰوَاتࣲ فِی یَوۡمَیۡنِ وَأَوۡحَىٰ فِی كُلِّ سَمَاۤءٍ أَمۡرَهَاۚ وَزَیَّنَّا ٱلسَّمَاۤءَ ٱلدُّنۡیَا بِمَصَـٰبِیحَ وَحِفۡظࣰاۚ ذَ ٰلِكَ تَقۡدِیرُ ٱلۡعَزِیزِ ٱلۡعَلِیمِ ﴿١٢﴾
12. Şi le‑a hotărât El să fie şapte ceruri, în două zile, şi a orânduit fiecărui cer menirea sa(14). Şi am împodobit Noi cerul cel mai de jos cu candele(15), şi strajă(16). Aceasta este orânduiala Celui Puternic [şi] Atoateştiutor [Al‑’Aziz, Al‑’Alim].
فَإِنۡ أَعۡرَضُواْ فَقُلۡ أَنذَرۡتُكُمۡ صَـٰعِقَةࣰ مِّثۡلَ صَـٰعِقَةِ عَادࣲ وَثَمُودَ ﴿١٣﴾
13. Şi dacă se întorc ei(17), atunci spune: „Vă previn pe voi asupra unei nenorociri asemenea nimicirii(18) [care a lovit neamurile] ’Ad şi Thamud(19)!”
إِذۡ جَاۤءَتۡهُمُ ٱلرُّسُلُ مِنۢ بَیۡنِ أَیۡدِیهِمۡ وَمِنۡ خَلۡفِهِمۡ أَلَّا تَعۡبُدُوۤاْ إِلَّا ٱللَّهَۖ قَالُواْ لَوۡ شَاۤءَ رَبُّنَا لَأَنزَلَ مَلَـٰۤىِٕكَةࣰ فَإِنَّا بِمَاۤ أُرۡسِلۡتُم بِهِۦ كَـٰفِرُونَ ﴿١٤﴾
14. Când au venit trimişii la ei, de dinaintea lor şi de după ei, [zicându‑le]: „Nu‑L adoraţi decât pe Allah!”, au zis ei: „Dacă Domnul nostru ar fi voit(20), ar fi făcut El să se pogoare îngeri. Noi nu credem în cele cu care aţi fost voi trimişi!”
فَأَمَّا عَادࣱ فَٱسۡتَكۡبَرُواْ فِی ٱلۡأَرۡضِ بِغَیۡرِ ٱلۡحَقِّ وَقَالُواْ مَنۡ أَشَدُّ مِنَّا قُوَّةًۖ أَوَلَمۡ یَرَوۡاْ أَنَّ ٱللَّهَ ٱلَّذِی خَلَقَهُمۡ هُوَ أَشَدُّ مِنۡهُمۡ قُوَّةࣰۖ وَكَانُواْ بِـَٔایَـٰتِنَا یَجۡحَدُونَ ﴿١٥﴾
15. În ce‑i priveşte pe cei din [neamul] ’Ad, ei s‑au arătat cu semeţie pe pământ, pe nedrept, zicând ei: „Cine este mai puternic decât noi?” Oare n‑au văzut ei că Allah care i‑a creat pe ei este mai puternic decât ei? Şi au tăgăduit ei semnele Noastre(21).
فَأَرۡسَلۡنَا عَلَیۡهِمۡ رِیحࣰا صَرۡصَرࣰا فِیۤ أَیَّامࣲ نَّحِسَاتࣲ لِّنُذِیقَهُمۡ عَذَابَ ٱلۡخِزۡیِ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَاۖ وَلَعَذَابُ ٱلۡـَٔاخِرَةِ أَخۡزَىٰۖ وَهُمۡ لَا یُنصَرُونَ ﴿١٦﴾
16. Şi, de aceea, am trimis Noi împotriva lor un vânt aprig şi geros în nişte zile(22) fără de noroc, pentru ca să le dăm să guste chinul ruşinii în viaţa lumii de acum. Însă osânda din Viaţa de Apoi va fi şi mai ruşinoasă, iar ei nu vor fi ajutaţi [de nimeni](23).
وَأَمَّا ثَمُودُ فَهَدَیۡنَـٰهُمۡ فَٱسۡتَحَبُّواْ ٱلۡعَمَىٰ عَلَى ٱلۡهُدَىٰ فَأَخَذَتۡهُمۡ صَـٰعِقَةُ ٱلۡعَذَابِ ٱلۡهُونِ بِمَا كَانُواْ یَكۡسِبُونَ ﴿١٧﴾
17. În ce‑i priveşte pe [cei din neamul] Thamud, Noi i‑am călăuzit, însă ei au iubit rătăcirea mai mult decât călăuzirea şi i‑a lovit pe ei trăsnetul osândei umilitoare pentru ceea ce au agonisit(24).
وَنَجَّیۡنَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَكَانُواْ یَتَّقُونَ ﴿١٨﴾
18. Şi i‑am izbăvit Noi pe cei care au crezut şi au fost cu frică [de Allah].
وَیَوۡمَ یُحۡشَرُ أَعۡدَاۤءُ ٱللَّهِ إِلَى ٱلنَّارِ فَهُمۡ یُوزَعُونَ ﴿١٩﴾
19. Şi într‑o Zi, vor fi adunaţi duşmanii lui Allah(25) către Foc şi vor fi ei mânaţi,
حَتَّىٰۤ إِذَا مَا جَاۤءُوهَا شَهِدَ عَلَیۡهِمۡ سَمۡعُهُمۡ وَأَبۡصَـٰرُهُمۡ وَجُلُودُهُم بِمَا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿٢٠﴾
20. Astfel încât, atunci când vor ajunge la el, vor da mărturie împotriva lor urechile lor şi ochii lor şi pieile lor, pentru ceea ce ei au săvârşit.
وَقَالُواْ لِجُلُودِهِمۡ لِمَ شَهِدتُّمۡ عَلَیۡنَاۖ قَالُوۤاْ أَنطَقَنَا ٱللَّهُ ٱلَّذِیۤ أَنطَقَ كُلَّ شَیۡءࣲۚ وَهُوَ خَلَقَكُمۡ أَوَّلَ مَرَّةࣲ وَإِلَیۡهِ تُرۡجَعُونَ ﴿٢١﴾
21. Şi vor grăi ei către pieile lor: „De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?”, iar ele le vor răspunde: „Ne‑a făcut să grăim Allah Cel care face să grăiască toate lucrurile. El v‑a creat pe voi întâia oară şi la El fi veţi întorşi!
وَمَا كُنتُمۡ تَسۡتَتِرُونَ أَن یَشۡهَدَ عَلَیۡكُمۡ سَمۡعُكُمۡ وَلَاۤ أَبۡصَـٰرُكُمۡ وَلَا جُلُودُكُمۡ وَلَـٰكِن ظَنَنتُمۡ أَنَّ ٱللَّهَ لَا یَعۡلَمُ كَثِیرࣰا مِّمَّا تَعۡمَلُونَ ﴿٢٢﴾
22. Voi nu v‑aţi putut ascunde(26), ca să nu dea mărturie împotriva voastră urechile voastre, ochii voştri şi pieile voastre, însă voi v‑aţi închipuit că Allah nu ştie multe din cele pe care voi le săvârşiţi,
وَذَ ٰلِكُمۡ ظَنُّكُمُ ٱلَّذِی ظَنَنتُم بِرَبِّكُمۡ أَرۡدَىٰكُمۡ فَأَصۡبَحۡتُم مِّنَ ٱلۡخَـٰسِرِینَ ﴿٢٣﴾
23. Această închipuire pe care voi aţi avut‑o despre Domnul vostru v‑a dus la pieire pe voi şi aţi ajuns să fiţi printre cei pierduţi!”
فَإِن یَصۡبِرُواْ فَٱلنَّارُ مَثۡوࣰى لَّهُمۡۖ وَإِن یَسۡتَعۡتِبُواْ فَمَا هُم مِّنَ ٱلۡمُعۡتَبِینَ ﴿٢٤﴾
24. Şi de vor răbda ei, Focul le va fi sălaş, iar de vor cere ei iertare, nu vor fi ei dintre cei iertaţi.
۞ وَقَیَّضۡنَا لَهُمۡ قُرَنَاۤءَ فَزَیَّنُواْ لَهُم مَّا بَیۡنَ أَیۡدِیهِمۡ وَمَا خَلۡفَهُمۡ وَحَقَّ عَلَیۡهِمُ ٱلۡقَوۡلُ فِیۤ أُمَمࣲ قَدۡ خَلَتۡ مِن قَبۡلِهِم مِّنَ ٱلۡجِنِّ وَٱلۡإِنسِۖ إِنَّهُمۡ كَانُواْ خَـٰسِرِینَ ﴿٢٥﴾
25. Le‑am orânduit lor tovarăşi apropiaţi(27) care le‑au împodobit ceea ce a fost înaintea lor şi ceea ce a fost după ei(28) ş i s ‑a a deverit î mpotriva l or C uvântul(29), aşa cum s‑a adeverit şi în privinţa altor comunităţi de dinainte de ei, dintre djinni şi dintre oameni. Şi ei sunt cei care vor pierde!
وَقَالَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لَا تَسۡمَعُواْ لِهَـٰذَا ٱلۡقُرۡءَانِ وَٱلۡغَوۡاْ فِیهِ لَعَلَّكُمۡ تَغۡلِبُونَ ﴿٢٦﴾
26. Şi cei care nu cred zic: „Nu plecaţi urechea la acest Coran(30), ci faceţi zarvă pentru ca voi să biruiţi!(31)”
فَلَنُذِیقَنَّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ عَذَابࣰا شَدِیدࣰا وَلَنَجۡزِیَنَّهُمۡ أَسۡوَأَ ٱلَّذِی كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿٢٧﴾
27. Şi‑i vom face Noi pe cei care nu cred să guste chinul aspru şi‑i vom răsplăti după cea mai rea [faptă] pe care au săvârşit‑o.
ذَ ٰلِكَ جَزَاۤءُ أَعۡدَاۤءِ ٱللَّهِ ٱلنَّارُۖ لَهُمۡ فِیهَا دَارُ ٱلۡخُلۡدِ جَزَاۤءَۢ بِمَا كَانُواْ بِـَٔایَـٰتِنَا یَجۡحَدُونَ ﴿٢٨﴾
28. Aceasta este răsplata duşmanilor lui Allah: Focul. În el vor avea locuinţa veşniciei(32), drept răsplată pentru că au tăgăduit semnele Noastre.
وَقَالَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ رَبَّنَاۤ أَرِنَا ٱلَّذَیۡنِ أَضَلَّانَا مِنَ ٱلۡجِنِّ وَٱلۡإِنسِ نَجۡعَلۡهُمَا تَحۡتَ أَقۡدَامِنَا لِیَكُونَا مِنَ ٱلۡأَسۡفَلِینَ ﴿٢٩﴾
29. Şi vor zice aceia care nu cred: „Doamne, arată‑ni‑i nouă pe aceia dintre djinni şi dintre oameni, care ne‑au dus în rătăcire, pentru ca noi să‑i punem sub picioarele noastre, astfel încât să fie ei printre cei mai de jos!”
إِنَّ ٱلَّذِینَ قَالُواْ رَبُّنَا ٱللَّهُ ثُمَّ ٱسۡتَقَـٰمُواْ تَتَنَزَّلُ عَلَیۡهِمُ ٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُ أَلَّا تَخَافُواْ وَلَا تَحۡزَنُواْ وَأَبۡشِرُواْ بِٱلۡجَنَّةِ ٱلَّتِی كُنتُمۡ تُوعَدُونَ ﴿٣٠﴾
30. Însă aceia care zic: „Domnul nostru este Allah!” şi apoi urmează calea cea dreaptă, asupra lor se vor coborî îngerii(33), [zicându‑le]: „Nu vă temeţi şi nu fiţi mâhniţi şi primiţi bunăvestire despre Raiul ce vi s‑a făgăduit!
نَحۡنُ أَوۡلِیَاۤؤُكُمۡ فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا وَفِی ٱلۡـَٔاخِرَةِۖ وَلَكُمۡ فِیهَا مَا تَشۡتَهِیۤ أَنفُسُكُمۡ وَلَكُمۡ فِیهَا مَا تَدَّعُونَ ﴿٣١﴾
31. Noi suntem ocrotitorii voştri în viaţa din această lume şi din Viaţa de Apoi; voi veţi avea în ea(34) ceea ce doresc sufletele voastre şi veţi avea în ea ceea ce veţi cere,
نُزُلࣰا مِّنۡ غَفُورࣲ رَّحِیمࣲ ﴿٣٢﴾
32. Ospeţie(35) de la un Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]”.
وَمَنۡ أَحۡسَنُ قَوۡلࣰا مِّمَّن دَعَاۤ إِلَى ٱللَّهِ وَعَمِلَ صَـٰلِحࣰا وَقَالَ إِنَّنِی مِنَ ٱلۡمُسۡلِمِینَ ﴿٣٣﴾
33. Şi cine spune vorbe mai frumoase decât acela care cheamă la Allah, săvârşeşte faptă bună şi zice: „Eu sunt dintre musulmani”?
وَلَا تَسۡتَوِی ٱلۡحَسَنَةُ وَلَا ٱلسَّیِّئَةُۚ ٱدۡفَعۡ بِٱلَّتِی هِیَ أَحۡسَنُ فَإِذَا ٱلَّذِی بَیۡنَكَ وَبَیۡنَهُۥ عَدَ ٰوَةࣱ كَأَنَّهُۥ وَلِیٌّ حَمِیمࣱ ﴿٣٤﴾
34. Nu este fapta cea bună deopotrivă cu fapta cea rea. Respinge [fapta cea rea] cu cea care este mai bună şi iată‑l pe acela care a fost între tine şi el duşmănie ca şi cum ar fi un prieten apropiat.(36)
وَمَا یُلَقَّىٰهَاۤ إِلَّا ٱلَّذِینَ صَبَرُواْ وَمَا یُلَقَّىٰهَاۤ إِلَّا ذُو حَظٍّ عَظِیمࣲ ﴿٣٥﴾
35. Însă nu le va fi dat(37) decât acelora care sunt răbdători şi nu‑i va fi dat decât aceluia care va avea parte de mare noroc.
وَإِمَّا یَنزَغَنَّكَ مِنَ ٱلشَّیۡطَـٰنِ نَزۡغࣱ فَٱسۡتَعِذۡ بِٱللَّهِۖ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡعَلِیمُ ﴿٣٦﴾
36. Şi dacă [vreodată] te va ademeni vreo ieşire de la Şeitan(38), caută adăpost la Allah, căci El este Cel care Aude [şi] Atoateştiutor [As‑Sami’, Al‑’Alim].
وَمِنۡ ءَایَـٰتِهِ ٱلَّیۡلُ وَٱلنَّهَارُ وَٱلشَّمۡسُ وَٱلۡقَمَرُۚ لَا تَسۡجُدُواْ لِلشَّمۡسِ وَلَا لِلۡقَمَرِ وَٱسۡجُدُواْ لِلَّهِ ٱلَّذِی خَلَقَهُنَّ إِن كُنتُمۡ إِیَّاهُ تَعۡبُدُونَ ﴿٣٧﴾
37. Şi printre semnele Sale sunt noaptea şi ziua şi Soarele şi Luna. Însă nu vă prosternaţi nici dinaintea Soarelui, nici dinaintea Lunii, ci prosternaţi‑vă dinaintea lui Allah care le‑a creat pe ele, dacă pe El Îl adoraţi voi!(39)
فَإِنِ ٱسۡتَكۡبَرُواْ فَٱلَّذِینَ عِندَ رَبِّكَ یُسَبِّحُونَ لَهُۥ بِٱلَّیۡلِ وَٱلنَّهَارِ وَهُمۡ لَا یَسۡـَٔمُونَ ۩ ﴿٣٨﴾
38. Dar dacă [necredincioşii] se semeţesc, [nu‑i nimic], căci aceia care sunt la Domnul tău [îngerii] Îl laudă pe El noaptea şi ziua, fără ca ei să ostenească [niciodată].
وَمِنۡ ءَایَـٰتِهِۦۤ أَنَّكَ تَرَى ٱلۡأَرۡضَ خَـٰشِعَةࣰ فَإِذَاۤ أَنزَلۡنَا عَلَیۡهَا ٱلۡمَاۤءَ ٱهۡتَزَّتۡ وَرَبَتۡۚ إِنَّ ٱلَّذِیۤ أَحۡیَاهَا لَمُحۡیِ ٱلۡمَوۡتَىٰۤۚ إِنَّهُۥ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرٌ ﴿٣٩﴾
39. Şi printre minunile Sale [este şi aceea că] tu vezi pământul umilit [pustiu şi neroditor], dar când Noi facem să coboare apa peste el, atunci el se mişcă şi se umflă. Acela care îi dă lui viaţă este Cel care dă viaţă şi morţilor, fiindcă El este cu putere peste toate.
إِنَّ ٱلَّذِینَ یُلۡحِدُونَ فِیۤ ءَایَـٰتِنَا لَا یَخۡفَوۡنَ عَلَیۡنَاۤۗ أَفَمَن یُلۡقَىٰ فِی ٱلنَّارِ خَیۡرٌ أَم مَّن یَأۡتِیۤ ءَامِنࣰا یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِۚ ٱعۡمَلُواْ مَا شِئۡتُمۡ إِنَّهُۥ بِمَا تَعۡمَلُونَ بَصِیرٌ ﴿٤٠﴾
40. Aceia care răstălmăcesc semnele Noastre nu Ne sunt necunoscuţi. Şi oare acela care este aruncat în Foc va fi mai bun sau acela care va veni în siguranţă în Ziua Învierii? Faceţi ceea ce voiţi, fiindcă El este Binevăzător a ceea ce faceţi voi.
إِنَّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ بِٱلذِّكۡرِ لَمَّا جَاۤءَهُمۡۖ وَإِنَّهُۥ لَكِتَـٰبٌ عَزِیزࣱ ﴿٤١﴾
41. Aceia care nu cred în Îndemnare(40), când ea vine la ei,(41) [să ştie că] ea este o Carte plină de putere(42).
لَّا یَأۡتِیهِ ٱلۡبَـٰطِلُ مِنۢ بَیۡنِ یَدَیۡهِ وَلَا مِنۡ خَلۡفِهِۦۖ تَنزِیلࣱ مِّنۡ حَكِیمٍ حَمِیدࣲ ﴿٤٢﴾
42. Deşertăciunea nu va veni la ea nici dinaintea şi nici din urma ei, pentru că ea este o Revelaţie de la un Înţelept Vrednic de Laudă [Hakim, Hamid]!
مَّا یُقَالُ لَكَ إِلَّا مَا قَدۡ قِیلَ لِلرُّسُلِ مِن قَبۡلِكَۚ إِنَّ رَبَّكَ لَذُو مَغۡفِرَةࣲ وَذُو عِقَابٍ أَلِیمࣲ ﴿٤٣﴾
43. Nu ţi se spune ţie decât ceea ce li s‑a spus şi trimişilor de dinaintea ta.(43) Domnul tău este Dătător de Iertare(44) şi Dătător de pedeapsă dureroasă(45).
وَلَوۡ جَعَلۡنَـٰهُ قُرۡءَانًا أَعۡجَمِیࣰّا لَّقَالُواْ لَوۡلَا فُصِّلَتۡ ءَایَـٰتُهُۥۤۖ ءَا۬عۡجَمِیࣱّ وَعَرَبِیࣱّۗ قُلۡ هُوَ لِلَّذِینَ ءَامَنُواْ هُدࣰى وَشِفَاۤءࣱۚ وَٱلَّذِینَ لَا یُؤۡمِنُونَ فِیۤ ءَاذَانِهِمۡ وَقۡرࣱ وَهُوَ عَلَیۡهِمۡ عَمًىۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ یُنَادَوۡنَ مِن مَّكَانِۭ بَعِیدࣲ ﴿٤٤﴾
44. Dacă Noi le‑am fi făcut un Coran într‑o altă limbă [decât araba], ar zice ei: De ce nu sunt versetele sale tâlcuite?(46) Un [Coran] nearab şi un [Profet] arab?” Spune: „El este pentru cei care cred ocârmuire şi tămăduire, însă aceia care nu cred [au] în urechile lor surzenie şi el este pentru ei rătăcire!(47) Aceştia sunt ca şi cei chemaţi dintr‑un loc depărtat!”(48)
وَلَقَدۡ ءَاتَیۡنَا مُوسَى ٱلۡكِتَـٰبَ فَٱخۡتُلِفَ فِیهِۚ وَلَوۡلَا كَلِمَةࣱ سَبَقَتۡ مِن رَّبِّكَ لَقُضِیَ بَیۡنَهُمۡۚ وَإِنَّهُمۡ لَفِی شَكࣲّ مِّنۡهُ مُرِیبࣲ ﴿٤٥﴾
45. Noi i‑am dăruit lui Moise Cartea(49) şi au fost neînţelegeri asupra ei.(50) Şi de n‑ar fi fost un cuvânt de mai înainte de la Domnul tău(51), s‑ar fi fost hotărât între ei(52). Însă ei au rămas în mare nedumerire în privinţa ei(53).
مَّنۡ عَمِلَ صَـٰلِحࣰا فَلِنَفۡسِهِۦۖ وَمَنۡ أَسَاۤءَ فَعَلَیۡهَاۗ وَمَا رَبُّكَ بِظَلَّـٰمࣲ لِّلۡعَبِیدِ ﴿٤٦﴾
46. Cel care săvârşeşte o faptă bună [o face] pentru sine însuşi, iar cel care face rău o face împotriva sa. Domnul tău nu este nedrept cu robii Săi(54).
۞ إِلَیۡهِ یُرَدُّ عِلۡمُ ٱلسَّاعَةِۚ وَمَا تَخۡرُجُ مِن ثَمَرَ ٰتࣲ مِّنۡ أَكۡمَامِهَا وَمَا تَحۡمِلُ مِنۡ أُنثَىٰ وَلَا تَضَعُ إِلَّا بِعِلۡمِهِۦۚ وَیَوۡمَ یُنَادِیهِمۡ أَیۡنَ شُرَكَاۤءِی قَالُوۤاْ ءَاذَنَّـٰكَ مَا مِنَّا مِن شَهِیدࣲ ﴿٤٧﴾
47. La El se află ştiinţa despre Ceas.(55) Şi nu ies roduri din învelişurile lor şi nu rămâne grea nici o muiere şi nici nu naşte, fără ştirea Lui. Şi în Ziua când El va striga către ei „Unde sunt asociaţii Mei?(56)”, vor zice ei: „Îţi vestim Ţie că nu este nici un martor printre noi!(57)”
وَضَلَّ عَنۡهُم مَّا كَانُواْ یَدۡعُونَ مِن قَبۡلُۖ وَظَنُّواْ مَا لَهُم مِّن مَّحِیصࣲ ﴿٤٨﴾
48. Ceea ce ei au chemat mai înainte îi va părăsi pe ei şi ei vor înţelege că nu au scăpare.(58)
لَّا یَسۡـَٔمُ ٱلۡإِنسَـٰنُ مِن دُعَاۤءِ ٱلۡخَیۡرِ وَإِن مَّسَّهُ ٱلشَّرُّ فَیَـُٔوسࣱ قَنُوطࣱ ﴿٤٩﴾
49. Omul nu osteneşte să ceară binele, dar dacă îl atinge pe el răul, atunci el este deznădăjduit şi descumpănit.
وَلَىِٕنۡ أَذَقۡنَـٰهُ رَحۡمَةࣰ مِّنَّا مِنۢ بَعۡدِ ضَرَّاۤءَ مَسَّتۡهُ لَیَقُولَنَّ هَـٰذَا لِی وَمَاۤ أَظُنُّ ٱلسَّاعَةَ قَاۤىِٕمَةࣰ وَلَىِٕن رُّجِعۡتُ إِلَىٰ رَبِّیۤ إِنَّ لِی عِندَهُۥ لَلۡحُسۡنَىٰۚ فَلَنُنَبِّئَنَّ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ بِمَا عَمِلُواْ وَلَنُذِیقَنَّهُم مِّنۡ عَذَابٍ غَلِیظࣲ ﴿٥٠﴾
50. Dar dacă‑i dăm să guste îndurare din partea Noastră, după o nenorocire care l‑a lovit, atunci el zice: „Aceasta mi se cuvine şi eu nu cred că Ceasul va sosi [vreodată]! Şi dacă voi fi adus înapoi la Domnul meu, voi avea eu de la El cea mai bună [cinstire]!” Noi le vom vesti celor care nu au crezut ceea ce au făcut şi le vom da lor să guste dintr‑un chin aspru(59)!
وَإِذَاۤ أَنۡعَمۡنَا عَلَى ٱلۡإِنسَـٰنِ أَعۡرَضَ وَنَـَٔا بِجَانِبِهِۦ وَإِذَا مَسَّهُ ٱلشَّرُّ فَذُو دُعَاۤءٍ عَرِیضࣲ ﴿٥١﴾
51. Şi dacă‑l copleşim cu harul Nostru pe om, el se abate şi se îndepărtează aparte(60), dar, când îl atinge pe el răul, atunci este larg la rugăminte(61).
قُلۡ أَرَءَیۡتُمۡ إِن كَانَ مِنۡ عِندِ ٱللَّهِ ثُمَّ كَفَرۡتُم بِهِۦ مَنۡ أَضَلُّ مِمَّنۡ هُوَ فِی شِقَاقِۭ بَعِیدࣲ ﴿٥٢﴾
52. Spune: „Vedeţi voi?(62) Dacă el [Coranul] este de la Allah şi voi îl tăgăduiţi, atunci cine se află în rătăcire mai mare decât acela care este într‑o schismă adâncă?”
سَنُرِیهِمۡ ءَایَـٰتِنَا فِی ٱلۡـَٔافَاقِ وَفِیۤ أَنفُسِهِمۡ حَتَّىٰ یَتَبَیَّنَ لَهُمۡ أَنَّهُ ٱلۡحَقُّۗ أَوَلَمۡ یَكۡفِ بِرَبِّكَ أَنَّهُۥ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ شَهِیدٌ ﴿٥٣﴾
53. Noi le vom arăta semnele Noastre [în cele mai îndepărtate] zări [ale pământului] şi în sufletele lor înşişi, astfel încât să le fie limpede că el [Coranul] este Adevărul. Oare nu este de ajuns că Domnul tău este martor la toate?