كَذَ ٰلِكَ یُوحِیۤ إِلَیۡكَ وَإِلَى ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِكَ ٱللَّهُ ٱلۡعَزِیزُ ٱلۡحَكِیمُ ﴿٣﴾
3. Astfel, Allah Cel Puternic [şi] Înţelept [Al‑’Aziz, Al‑Hakim] îţi trimite ţie revelaţii, tot aşa cum le‑a trimis şi celor de dinainte de tine.
لَهُۥ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَمَا فِی ٱلۡأَرۡضِۖ وَهُوَ ٱلۡعَلِیُّ ٱلۡعَظِیمُ ﴿٤﴾
4. Ale Lui sunt cele din ceruri şi cele de pre pământ. El este Cel mai Înalt, Măreţ [Al‑’Aliyy, Al‑’Azim]
تَكَادُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتُ یَتَفَطَّرۡنَ مِن فَوۡقِهِنَّۚ وَٱلۡمَلَـٰۤىِٕكَةُ یُسَبِّحُونَ بِحَمۡدِ رَبِّهِمۡ وَیَسۡتَغۡفِرُونَ لِمَن فِی ٱلۡأَرۡضِۗ أَلَاۤ إِنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلۡغَفُورُ ٱلرَّحِیمُ ﴿٥﴾
5. Aproape că se despică cerurile în înălţimea lor(3), când îngerii laudă mărirea Domnului lor şi roagă de iertare pentru cei de pe pământ. Allah este Iertător, Îndurător [Al‑Ghafur, Ar‑Rahim].
وَٱلَّذِینَ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦۤ أَوۡلِیَاۤءَ ٱللَّهُ حَفِیظٌ عَلَیۡهِمۡ وَمَاۤ أَنتَ عَلَیۡهِم بِوَكِیلࣲ ﴿٦﴾
6. Cât despre aceia care îşi iau ocrotitori în afara Lui, Allah este Veghetor peste ei(4) şi tu nu eşti chezaş(5) pentru ei.
وَكَذَ ٰلِكَ أَوۡحَیۡنَاۤ إِلَیۡكَ قُرۡءَانًا عَرَبِیࣰّا لِّتُنذِرَ أُمَّ ٱلۡقُرَىٰ وَمَنۡ حَوۡلَهَا وَتُنذِرَ یَوۡمَ ٱلۡجَمۡعِ لَا رَیۡبَ فِیهِۚ فَرِیقࣱ فِی ٱلۡجَنَّةِ وَفَرِیقࣱ فِی ٱلسَّعِیرِ ﴿٧﴾
7. Astfel, [aşa după cum le‑am revelat celor de dinaintea ta] ţi‑am revelat Noi un Coran arab, pentru ca tu să previi Mama cetăţilor(6) şi pe cei din împrejurimile ei şi să previi pentru Ziua Adunării(7) – despre care nu este îndoială. O parte vor fi în Rai şi o parte vor fi în Văpaie.
وَلَوۡ شَاۤءَ ٱللَّهُ لَجَعَلَهُمۡ أُمَّةࣰ وَ ٰحِدَةࣰ وَلَـٰكِن یُدۡخِلُ مَن یَشَاۤءُ فِی رَحۡمَتِهِۦۚ وَٱلظَّـٰلِمُونَ مَا لَهُم مِّن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرٍ ﴿٨﴾
8. Şi de ar fi voit Allah, i‑ar fi făcut El pe ei o singură comunitate(8), însă El lasă să intre întru îndurarea Sa pe cine El voieşte. Iar nelegiuiţii nu vor avea ocrotitor şi nici ajutor.
أَمِ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦۤ أَوۡلِیَاۤءَۖ فَٱللَّهُ هُوَ ٱلۡوَلِیُّ وَهُوَ یُحۡیِ ٱلۡمَوۡتَىٰ وَهُوَ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿٩﴾
9. Ori au luat ei ocrotitori afară de El? Allah este Ocrotitorul [Al‑Waliyy], El dă viaţă morţilor şi El este cu putere peste toate.
وَمَا ٱخۡتَلَفۡتُمۡ فِیهِ مِن شَیۡءࣲ فَحُكۡمُهُۥۤ إِلَى ٱللَّهِۚ ذَ ٰلِكُمُ ٱللَّهُ رَبِّی عَلَیۡهِ تَوَكَّلۡتُ وَإِلَیۡهِ أُنِیبُ ﴿١٠﴾
10. Şi pentru orice lucru aţi fi cu neînţelegere, judecata asupra lui se află la Allah.(9) Acesta este Allah, Domnul meu, în El mă încred şi la El mă întorc [cu căinţă].
فَاطِرُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۚ جَعَلَ لَكُم مِّنۡ أَنفُسِكُمۡ أَزۡوَ ٰجࣰا وَمِنَ ٱلۡأَنۡعَـٰمِ أَزۡوَ ٰجࣰا یَذۡرَؤُكُمۡ فِیهِۚ لَیۡسَ كَمِثۡلِهِۦ شَیۡءࣱۖ وَهُوَ ٱلسَّمِیعُ ٱلۡبَصِیرُ ﴿١١﴾
11. Făcătorul cerurilor şi al pământului. El a făcut pentru voi soaţe din voi înşivă(10) şi [a făcut] dobitoacele perechi(11). Prin aceasta vă înmulţeşte. Nu este nimic asemenea cu El(12). El este Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul [As‑Sami’, Al‑Basir].
لَهُۥ مَقَالِیدُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۖ یَبۡسُطُ ٱلرِّزۡقَ لِمَن یَشَاۤءُ وَیَقۡدِرُۚ إِنَّهُۥ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمࣱ ﴿١٢﴾
12. Ale Lui sunt cheile [comorilor] cerurilor şi ale pământului; El dăruieşte cu prisosinţă cele spre vieţuire, cui voieşte El, sau le dăruieşte cu măsură, [cui voieşte El]; El este Atoateştiutor [‘Alim].
۞ شَرَعَ لَكُم مِّنَ ٱلدِّینِ مَا وَصَّىٰ بِهِۦ نُوحࣰا وَٱلَّذِیۤ أَوۡحَیۡنَاۤ إِلَیۡكَ وَمَا وَصَّیۡنَا بِهِۦۤ إِبۡرَ ٰهِیمَ وَمُوسَىٰ وَعِیسَىٰۤۖ أَنۡ أَقِیمُواْ ٱلدِّینَ وَلَا تَتَفَرَّقُواْ فِیهِۚ كَبُرَ عَلَى ٱلۡمُشۡرِكِینَ مَا تَدۡعُوهُمۡ إِلَیۡهِۚ ٱللَّهُ یَجۡتَبِیۤ إِلَیۡهِ مَن یَشَاۤءُ وَیَهۡدِیۤ إِلَیۡهِ مَن یُنِیبُ ﴿١٣﴾
13. El v‑a orânduit vouă religia pe care i‑a prescris‑o lui Noe, pe care ţi‑am revelat‑o ţie şi am prescris‑o pentru Avraam şi Moise şi Isus(13): „Întemeiaţi religia(14) şi nu vă despărţiţi întru ea!” Li se pare prea mare politeiştilor aceea la care tu îi chemi.(15) Allah îi alege [pentru aceasta] pe aceia pe care El voieşte şi îi călăuzeşte către El pe aceia care se căiesc.
وَمَا تَفَرَّقُوۤاْ إِلَّا مِنۢ بَعۡدِ مَا جَاۤءَهُمُ ٱلۡعِلۡمُ بَغۡیَۢا بَیۡنَهُمۡۚ وَلَوۡلَا كَلِمَةࣱ سَبَقَتۡ مِن رَّبِّكَ إِلَىٰۤ أَجَلࣲ مُّسَمࣰّى لَّقُضِیَ بَیۡنَهُمۡۚ وَإِنَّ ٱلَّذِینَ أُورِثُواْ ٱلۡكِتَـٰبَ مِنۢ بَعۡدِهِمۡ لَفِی شَكࣲّ مِّنۡهُ مُرِیبࣲ ﴿١٤﴾
14. Ei(16) nu s‑au despărţit(17) decât după ce le‑a venit lor ştiinţa, din pricina pizmei dintre ei. Şi dacă nu ar fi venit mai înainte un cuvânt de la Domnul tău pentru un termen hotărât, s‑ar fi hotărât [numaidecât] între ei. Iar aceia de după ei, cărora le‑a fost dăruită Cartea spre moştenire(18), sunt în mare îndoială în privinţa ei.
فَلِذَ ٰلِكَ فَٱدۡعُۖ وَٱسۡتَقِمۡ كَمَاۤ أُمِرۡتَۖ وَلَا تَتَّبِعۡ أَهۡوَاۤءَهُمۡۖ وَقُلۡ ءَامَنتُ بِمَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ مِن كِتَـٰبࣲۖ وَأُمِرۡتُ لِأَعۡدِلَ بَیۡنَكُمُۖ ٱللَّهُ رَبُّنَا وَرَبُّكُمۡۖ لَنَاۤ أَعۡمَـٰلُنَا وَلَكُمۡ أَعۡمَـٰلُكُمۡۖ لَا حُجَّةَ بَیۡنَنَا وَبَیۡنَكُمُۖ ٱللَّهُ یَجۡمَعُ بَیۡنَنَاۖ وَإِلَیۡهِ ٱلۡمَصِیرُ ﴿١٥﴾
15. De aceea, cheamă‑i tu [pe oameni] şi mergi pe calea cea dreaptă – aşa cum ţi s‑a poruncit(19) – şi nu urma poftelor lor! Şi spune: „Cred în toate scripturile pe care le‑a trimis Allah! Mi s‑a poruncit mie să judec cu dreptate între voi. Allah este Domnul nostru şi Domnul vostru. Faptele noastre sunt ale noastre şi faptele voastre sunt ale voastre. Nu este ceartă între noi şi voi, Allah ne va aduna pe noi, căci la El este întoarcerea(20)!”
وَٱلَّذِینَ یُحَاۤجُّونَ فِی ٱللَّهِ مِنۢ بَعۡدِ مَا ٱسۡتُجِیبَ لَهُۥ حُجَّتُهُمۡ دَاحِضَةٌ عِندَ رَبِّهِمۡ وَعَلَیۡهِمۡ غَضَبࣱ وَلَهُمۡ عَذَابࣱ شَدِیدٌ ﴿١٦﴾
16. Însă aceia care se ceartă în privinţa lui Allah, după ce s‑a răspuns [chemării Sale],(21) cearta lor este în van la Domnul lor(22) şi asupra lor se abate mânie şi chinul aspru(23).
ٱللَّهُ ٱلَّذِیۤ أَنزَلَ ٱلۡكِتَـٰبَ بِٱلۡحَقِّ وَٱلۡمِیزَانَۗ وَمَا یُدۡرِیكَ لَعَلَّ ٱلسَّاعَةَ قَرِیبࣱ ﴿١٧﴾
17. Allah este Cel care a trimis Cartea cu Adevărul şi cu Balanţa(24). Şi de unde să ştii? Poate că Ceasul este aproape.
یَسۡتَعۡجِلُ بِهَا ٱلَّذِینَ لَا یُؤۡمِنُونَ بِهَاۖ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ مُشۡفِقُونَ مِنۡهَا وَیَعۡلَمُونَ أَنَّهَا ٱلۡحَقُّۗ أَلَاۤ إِنَّ ٱلَّذِینَ یُمَارُونَ فِی ٱلسَّاعَةِ لَفِی ضَلَـٰلِۭ بَعِیدٍ ﴿١٨﴾
18. Încearcă să‑l grăbească aceia care nu cred în el, însă aceia care cred sunt cu teamă de el şi ştiu că acesta este Adevărul. Iar aceia care se ceartă asupra Ceasului, se află în rătăcire adâncă.
ٱللَّهُ لَطِیفُۢ بِعِبَادِهِۦ یَرۡزُقُ مَن یَشَاۤءُۖ وَهُوَ ٱلۡقَوِیُّ ٱلۡعَزِیزُ ﴿١٩﴾
19. Allah este Binevoitor cu robii Săi. El dăruieşte cele spre vieţuire cui voieşte El. El este Tare, Puternic [Al‑Qawiyy, Al‑’Aziz].
مَن كَانَ یُرِیدُ حَرۡثَ ٱلۡـَٔاخِرَةِ نَزِدۡ لَهُۥ فِی حَرۡثِهِۦۖ وَمَن كَانَ یُرِیدُ حَرۡثَ ٱلدُّنۡیَا نُؤۡتِهِۦ مِنۡهَا وَمَا لَهُۥ فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ مِن نَّصِیبٍ ﴿٢٠﴾
20. Acela care voieşte să semene [ogorul] Lumii de Apoi, aceluia îi vom spori Noi semănătura,(25) iar acela care voieşte să semene [ogorul] acestei lumi(26), aceluia îi vom da Noi din ea(27), însă el nu va avea parte în Lumea de Apoi.
أَمۡ لَهُمۡ شُرَكَـٰۤؤُاْ شَرَعُواْ لَهُم مِّنَ ٱلدِّینِ مَا لَمۡ یَأۡذَنۢ بِهِ ٱللَّهُۚ وَلَوۡلَا كَلِمَةُ ٱلۡفَصۡلِ لَقُضِیَ بَیۡنَهُمۡۗ وَإِنَّ ٱلظَّـٰلِمِینَ لَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٢١﴾
21. Sau au ei asociaţi [ai lui Allah] care le‑au orânduit lor religia pe care Allah nu a îngăduit‑o? Dacă nu ar fi cuvântul [de amânare a] hotărârii, s‑ar fi judecat între ei. Cei nelegiuiţi vor avea parte de chin dureros.
تَرَى ٱلظَّـٰلِمِینَ مُشۡفِقِینَ مِمَّا كَسَبُواْ وَهُوَ وَاقِعُۢ بِهِمۡۗ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ فِی رَوۡضَاتِ ٱلۡجَنَّاتِۖ لَهُم مَّا یَشَاۤءُونَ عِندَ رَبِّهِمۡۚ ذَ ٰلِكَ هُوَ ٱلۡفَضۡلُ ٱلۡكَبِیرُ ﴿٢٢﴾
22. Tu îi vei vedea pe cei nelegiuiţi(28) temându‑se de ceea ce au agonisit(29), când [pedeapsa] se va abate asupra lor, în vreme ce aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune se vor afla în locurile înflorite ale Grădinilor şi vor avea ei parte de tot ceea ce voiesc de la Domnul lor. Acesta este marele har!
ذَ ٰلِكَ ٱلَّذِی یُبَشِّرُ ٱللَّهُ عِبَادَهُ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِۗ قُل لَّاۤ أَسۡـَٔلُكُمۡ عَلَیۡهِ أَجۡرًا إِلَّا ٱلۡمَوَدَّةَ فِی ٱلۡقُرۡبَىٰۗ وَمَن یَقۡتَرِفۡ حَسَنَةࣰ نَّزِدۡ لَهُۥ فِیهَا حُسۡنًاۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ شَكُورٌ ﴿٢٣﴾
23. Aceasta este ceea ce Allah le binevesteşte robilor Săi care cred şi săvârşesc fapte bune! Spune: „Eu nu vă cer vouă pentru aceasta răsplată, afară de prietenia faţă de ruda apropiată”.(30) Aceluia care împlineşte o faptă bună îi vom spori Noi binele în schimbul ei. Allah este Iertător, Mulţumitor [Ghafur, Şakur].
أَمۡ یَقُولُونَ ٱفۡتَرَىٰ عَلَى ٱللَّهِ كَذِبࣰاۖ فَإِن یَشَإِ ٱللَّهُ یَخۡتِمۡ عَلَىٰ قَلۡبِكَۗ وَیَمۡحُ ٱللَّهُ ٱلۡبَـٰطِلَ وَیُحِقُّ ٱلۡحَقَّ بِكَلِمَـٰتِهِۦۤۚ إِنَّهُۥ عَلِیمُۢ بِذَاتِ ٱلصُّدُورِ ﴿٢٤﴾
24. Sau zic ei: „El a născocit minciună pe seama lui Allah!”(31) Dar de ar voi Allah, El ar pecetlui inima ta(32). Allah şterge deşertăciunea şi întăreşte Adevărul cu vorbele Sale(33). El este Bineştiutor al celor dinlăuntrul piepturilor.
وَهُوَ ٱلَّذِی یَقۡبَلُ ٱلتَّوۡبَةَ عَنۡ عِبَادِهِۦ وَیَعۡفُواْ عَنِ ٱلسَّیِّـَٔاتِ وَیَعۡلَمُ مَا تَفۡعَلُونَ ﴿٢٥﴾
25. El este Cel care primeşte căinţa robilor Săi şi iartă pentru faptele cele rele şi El ştie ce faceţi.
وَیَسۡتَجِیبُ ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّـٰلِحَـٰتِ وَیَزِیدُهُم مِّن فَضۡلِهِۦۚ وَٱلۡكَـٰفِرُونَ لَهُمۡ عَذَابࣱ شَدِیدࣱ ﴿٢٦﴾
26. El împlineşte [dorinţele] celor care cred şi săvârşesc fapte bune şi le sporeşte lor harul Său, în vreme ce necredincioşii vor avea parte de chin aspru.
۞ وَلَوۡ بَسَطَ ٱللَّهُ ٱلرِّزۡقَ لِعِبَادِهِۦ لَبَغَوۡاْ فِی ٱلۡأَرۡضِ وَلَـٰكِن یُنَزِّلُ بِقَدَرࣲ مَّا یَشَاۤءُۚ إِنَّهُۥ بِعِبَادِهِۦ خَبِیرُۢ بَصِیرࣱ ﴿٢٧﴾
27. Dacă Allah i‑ar înzestra cu prisosinţă pe [toţi] robii Săi, s‑ar purta ei cu nedreptate pe pământ, însă El trimite cu măsură ceea ce voieşte. El este Bineştiutor [şi] Binevăzător [Khabir, Basir] al robilor Săi.
وَهُوَ ٱلَّذِی یُنَزِّلُ ٱلۡغَیۡثَ مِنۢ بَعۡدِ مَا قَنَطُواْ وَیَنشُرُ رَحۡمَتَهُۥۚ وَهُوَ ٱلۡوَلِیُّ ٱلۡحَمِیدُ ﴿٢٨﴾
28. El este Cel care pogoară ploaia, după ce ei au fost deznădăjduiţi, şi întinde îndurarea Sa(34). El este Ocrotitor [şi] Vrednic de Laudă [Al‑Waliyy, Al‑Hamid].
وَمِنۡ ءَایَـٰتِهِۦ خَلۡقُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَمَا بَثَّ فِیهِمَا مِن دَاۤبَّةࣲۚ وَهُوَ عَلَىٰ جَمۡعِهِمۡ إِذَا یَشَاۤءُ قَدِیرࣱ ﴿٢٩﴾
29. Printre Semnele Sale sunt tocmeala cerurilor şi a pământului şi a vietăţilor pe care le‑a risipit prin ele. Dar El are puterea de a le aduna pe ele(35), dacă voieşte.
وَمَاۤ أَصَـٰبَكُم مِّن مُّصِیبَةࣲ فَبِمَا كَسَبَتۡ أَیۡدِیكُمۡ وَیَعۡفُواْ عَن كَثِیرࣲ ﴿٣٠﴾
30. Nu vă loveşte nici o nenorocire, decât pentru ceea ce agonisesc mâinile voastre(36), însă El iartă multe(37).
وَمَاۤ أَنتُم بِمُعۡجِزِینَ فِی ٱلۡأَرۡضِۖ وَمَا لَكُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرࣲ ﴿٣١﴾
31. Voi nu veţi putea să[‑L] slăbiţi pe pământ şi voi nu aveţi ocrotitor şi ajutor afară de Allah!(38)
وَمِنۡ ءَایَـٰتِهِ ٱلۡجَوَارِ فِی ٱلۡبَحۡرِ كَٱلۡأَعۡلَـٰمِ ﴿٣٢﴾
32. Şi printre semnele Sale sunt corăbiile de pe mare, ce seamănă cu munţii(39).
إِن یَشَأۡ یُسۡكِنِ ٱلرِّیحَ فَیَظۡلَلۡنَ رَوَاكِدَ عَلَىٰ ظَهۡرِهِۦۤۚ إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَـَٔایَـٰتࣲ لِّكُلِّ صَبَّارࣲ شَكُورٍ ﴿٣٣﴾
33. Dacă voieşte, El domoleşte vântul şi ele rămân nemişcate pe suprafaţa apei. Întru aceasta(40) se află semne(41) pentru toţi oamenii care sunt răbdători şi mulţumitori.
أَوۡ یُوبِقۡهُنَّ بِمَا كَسَبُواْ وَیَعۡفُ عَن كَثِیرࣲ ﴿٣٤﴾
34. Sau El le lasă să piară(42), pentru cele pe care le‑au agonisit. Însă El iartă mult.
وَیَعۡلَمَ ٱلَّذِینَ یُجَـٰدِلُونَ فِیۤ ءَایَـٰتِنَا مَا لَهُم مِّن مَّحِیصࣲ ﴿٣٥﴾
35. Şi să ştie cei care se ceartă asupra semnelor Noastre că ei nu vor avea scăpare!
فَمَاۤ أُوتِیتُم مِّن شَیۡءࣲ فَمَتَـٰعُ ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَاۚ وَمَا عِندَ ٱللَّهِ خَیۡرࣱ وَأَبۡقَىٰ لِلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَعَلَىٰ رَبِّهِمۡ یَتَوَكَّلُونَ ﴿٣٦﴾
36. Şi tot ceea ce vi se dă vouă este bucurie trecătoare pentru viaţa din această lume. Însă ceea ce se află la Allah(43) este mai bun şi mai dăinuitor pentru aceia care cred şi se încred în Domnul lor,
وَٱلَّذِینَ یَجۡتَنِبُونَ كَبَـٰۤىِٕرَ ٱلۡإِثۡمِ وَٱلۡفَوَ ٰحِشَ وَإِذَا مَا غَضِبُواْ هُمۡ یَغۡفِرُونَ ﴿٣٧﴾
37. Pentru aceia care se feresc de păcatele mari şi de faptele ruşinoase şi care iartă, atunci când se mâniază,
وَٱلَّذِینَ ٱسۡتَجَابُواْ لِرَبِّهِمۡ وَأَقَامُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَأَمۡرُهُمۡ شُورَىٰ بَیۡنَهُمۡ وَمِمَّا رَزَقۡنَـٰهُمۡ یُنفِقُونَ ﴿٣٨﴾
38. Pentru aceia care răspund Domnului lor(44) şi împlinesc Rugăciunea [As‑Salat], iar pentru treburile lor [ţin] sfat laolaltă(45) şi dau Dania [Az‑Zakat] din cele cu care îi înzestrăm
وَٱلَّذِینَ إِذَاۤ أَصَابَهُمُ ٱلۡبَغۡیُ هُمۡ یَنتَصِرُونَ ﴿٣٩﴾
39. Şi pentru aceia care, atunci când nedreptatea se abate asupra lor, ei o înfruntă(46).
وَجَزَ ٰۤؤُاْ سَیِّئَةࣲ سَیِّئَةࣱ مِّثۡلُهَاۖ فَمَنۡ عَفَا وَأَصۡلَحَ فَأَجۡرُهُۥ عَلَى ٱللَّهِۚ إِنَّهُۥ لَا یُحِبُّ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٤٠﴾
40. Răsplata pentru un rău este un rău deopotrivă cu el(47). Însă răsplata aceluia care iartă şi care caută împăcare(48) se află la Allah. El nu‑i iubeşte pe cei nelegiuiţi!
وَلَمَنِ ٱنتَصَرَ بَعۡدَ ظُلۡمِهِۦ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ مَا عَلَیۡهِم مِّن سَبِیلٍ ﴿٤١﴾
41. Cât despre aceia care se ajută şi izbândesc(49), după ce sunt nedreptăţiţi, împotriva acestora nu este drum [pentru dojană];
إِنَّمَا ٱلسَّبِیلُ عَلَى ٱلَّذِینَ یَظۡلِمُونَ ٱلنَّاسَ وَیَبۡغُونَ فِی ٱلۡأَرۡضِ بِغَیۡرِ ٱلۡحَقِّۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٤٢﴾
42. Ci drumul pentru dojană este împotriva acelora care‑i năpăstuiesc pe [ceilalţi] oameni şi săvârşesc fărădelegi pe pământ(50), fără de dreptate. Aceştia vor avea parte de chin dureros.
وَلَمَن صَبَرَ وَغَفَرَ إِنَّ ذَ ٰلِكَ لَمِنۡ عَزۡمِ ٱلۡأُمُورِ ﴿٤٣﴾
43. Iar acela care rabdă(51) şi iartă, [să ştie că] acesta este dintre lucrurile înalte(52).
وَمَن یُضۡلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِن وَلِیࣲّ مِّنۢ بَعۡدِهِۦۗ وَتَرَى ٱلظَّـٰلِمِینَ لَمَّا رَأَوُاْ ٱلۡعَذَابَ یَقُولُونَ هَلۡ إِلَىٰ مَرَدࣲّ مِّن سَبِیلࣲ ﴿٤٤﴾
44. Acela pe care Allah îl duce în rătăcire nu va avea, după El, nici un ocrotitor. Şi îi vei vedea pe cei nelegiuiţi zicând, când vor vedea osânda: „Oare este vreo cale pentru întoarcere [pe pământ]?”
وَتَرَىٰهُمۡ یُعۡرَضُونَ عَلَیۡهَا خَـٰشِعِینَ مِنَ ٱلذُّلِّ یَنظُرُونَ مِن طَرۡفٍ خَفِیࣲّۗ وَقَالَ ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ إِنَّ ٱلۡخَـٰسِرِینَ ٱلَّذِینَ خَسِرُوۤاْ أَنفُسَهُمۡ وَأَهۡلِیهِمۡ یَوۡمَ ٱلۡقِیَـٰمَةِۗ أَلَاۤ إِنَّ ٱلظَّـٰلِمِینَ فِی عَذَابࣲ مُّقِیمࣲ ﴿٤٥﴾
45. Şi‑i vei vedea cum stau înaintea lui(53), smeriţi de umilinţă, privind cu un ochi pe furiş, în vreme ce vor zice aceia care au crezut: „Cei pierduţi sunt aceia care s‑au pierdut pe ei înşişi şi [şi‑au pierdut] neamurile lor în Ziua Învierii(54). Cei nelegiuiţi se vor afla într‑un chin necontenit.
وَمَا كَانَ لَهُم مِّنۡ أَوۡلِیَاۤءَ یَنصُرُونَهُم مِّن دُونِ ٱللَّهِۗ وَمَن یُضۡلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِن سَبِیلٍ ﴿٤٦﴾
46. Şi nu vor avea ei nici un fel de ocrotitori care să‑i ajute afară de Allah, iar acela pe care Allah îl duce în rătăcire nu va avea nici un drum [spre călăuzire]”
ٱسۡتَجِیبُواْ لِرَبِّكُم مِّن قَبۡلِ أَن یَأۡتِیَ یَوۡمࣱ لَّا مَرَدَّ لَهُۥ مِنَ ٱللَّهِۚ مَا لَكُم مِّن مَّلۡجَإࣲ یَوۡمَىِٕذࣲ وَمَا لَكُم مِّن نَّكِیرࣲ ﴿٤٧﴾
47. Ascultaţi de Domnul vostru înainte de a veni o Zi de la Allah, [Zi] pentru care nu este amânare! În Ziua aceea nu va fi pentru voi nici scăpare, nici tăgăduire.(55)
فَإِنۡ أَعۡرَضُواْ فَمَاۤ أَرۡسَلۡنَـٰكَ عَلَیۡهِمۡ حَفِیظًاۖ إِنۡ عَلَیۡكَ إِلَّا ٱلۡبَلَـٰغُۗ وَإِنَّاۤ إِذَاۤ أَذَقۡنَا ٱلۡإِنسَـٰنَ مِنَّا رَحۡمَةࣰ فَرِحَ بِهَاۖ وَإِن تُصِبۡهُمۡ سَیِّئَةُۢ بِمَا قَدَّمَتۡ أَیۡدِیهِمۡ فَإِنَّ ٱلۡإِنسَـٰنَ كَفُورࣱ ﴿٤٨﴾
48. Dacă ei se îndepărtează, Noi nu te‑am trimis la ei ca păzitor peste ei(56), ci tu nu eşti dator decât numai cu vestirea. Când îi dăm Noi omului să guste îndurare din partea Noastră, atunci se bucură el de ea, însă dacă îl loveşte pe el un rău, pentru ceea ce au săvârşit mâinile sale mai înainte, atunci omul este nemulţumitor(57).
لِّلَّهِ مُلۡكُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۚ یَخۡلُقُ مَا یَشَاۤءُۚ یَهَبُ لِمَن یَشَاۤءُ إِنَـٰثࣰا وَیَهَبُ لِمَن یَشَاۤءُ ٱلذُّكُورَ ﴿٤٩﴾
49. A lui Allah este stăpânirea cerurilor şi a pământului. El creează ceea ce voieşte şi dăruieşte El copile cui voieşte şi dăruieşte El băieţi cui voieşte,
أَوۡ یُزَوِّجُهُمۡ ذُكۡرَانࣰا وَإِنَـٰثࣰاۖ وَیَجۡعَلُ مَن یَشَاۤءُ عَقِیمًاۚ إِنَّهُۥ عَلِیمࣱ قَدِیرࣱ ﴿٥٠﴾
50. Sau dă El şi băieţi şi copile şi‑l face sterp pe cel pe care El voieşte. El este Atoateştiutor [şi] Atotputernic [‘Alim, Qadir].
۞ وَمَا كَانَ لِبَشَرٍ أَن یُكَلِّمَهُ ٱللَّهُ إِلَّا وَحۡیًا أَوۡ مِن وَرَاۤىِٕ حِجَابٍ أَوۡ یُرۡسِلَ رَسُولࣰا فَیُوحِیَ بِإِذۡنِهِۦ مَا یَشَاۤءُۚ إِنَّهُۥ عَلِیٌّ حَكِیمࣱ ﴿٥١﴾
51. Unui om nu i se cuvine ca Allah să‑i vorbească decât numai printr‑o revelaţie, sau din spatele unui văl,(58) sau [prin] trimiterea unui trimis(59) care revelează, cu Voia Sa, ceea ce El voieşte. Cu adevărat, El este Cel Preaînalt şi Înţelept [‘Aliyy, Hakim].
وَكَذَ ٰلِكَ أَوۡحَیۡنَاۤ إِلَیۡكَ رُوحࣰا مِّنۡ أَمۡرِنَاۚ مَا كُنتَ تَدۡرِی مَا ٱلۡكِتَـٰبُ وَلَا ٱلۡإِیمَـٰنُ وَلَـٰكِن جَعَلۡنَـٰهُ نُورࣰا نَّهۡدِی بِهِۦ مَن نَّشَاۤءُ مِنۡ عِبَادِنَاۚ وَإِنَّكَ لَتَهۡدِیۤ إِلَىٰ صِرَ ٰطࣲ مُّسۡتَقِیمࣲ ﴿٥٢﴾
52. Astfel, ţi‑am revelat Noi un Duh,(60) la porunca Noastră. Tu nu ai ştiut [mai înainte] ce este Cartea(61) şi ce este credinţa, însă Noi am făcut‑o lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noştri. Şi tu călăuzeşti pe un drum drept,
صِرَ ٰطِ ٱللَّهِ ٱلَّذِی لَهُۥ مَا فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَمَا فِی ٱلۡأَرۡضِۗ أَلَاۤ إِلَى ٱللَّهِ تَصِیرُ ٱلۡأُمُورُ ﴿٥٣﴾
53. Pe drumul lui Allah, ale căruia sunt cele din ceruri şi de pre pământ(62). Şi către Allah se îndreaptă [toate] lucrurile(63).