تَنزِیلُ ٱلۡكِتَـٰبِ مِنَ ٱللَّهِ ٱلۡعَزِیزِ ٱلۡحَكِیمِ ﴿٢﴾
2. Revelarea Cărţii este de la Allah Cel Puternic [şi] Înţelept [Al‑’Aziz, Al‑Hakim].
مَا خَلَقۡنَا ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَمَا بَیۡنَهُمَاۤ إِلَّا بِٱلۡحَقِّ وَأَجَلࣲ مُّسَمࣰّىۚ وَٱلَّذِینَ كَفَرُواْ عَمَّاۤ أُنذِرُواْ مُعۡرِضُونَ ﴿٣﴾
3. Noi nu am creat cerurile şi pământul şi cele care se află între ele decât întru adevăr şi [pentru] un termen hotărât. Însă aceia care nu cred se întorc de la cele despre care au fost preveniţi.
قُلۡ أَرَءَیۡتُم مَّا تَدۡعُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ أَرُونِی مَاذَا خَلَقُواْ مِنَ ٱلۡأَرۡضِ أَمۡ لَهُمۡ شِرۡكࣱ فِی ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِۖ ٱئۡتُونِی بِكِتَـٰبࣲ مِّن قَبۡلِ هَـٰذَاۤ أَوۡ أَثَـٰرَةࣲ مِّنۡ عِلۡمٍ إِن كُنتُمۡ صَـٰدِقِینَ ﴿٤﴾
4. Spune: „Ce credeţi voi despre acelea pe care le chemaţi(3) în locul lui Allah? Arătaţi‑mi(4) ce au creat ei pe pământ! Sau au ei vreo parte [alături de Allah] la ceruri? Aduceţi‑mi mie o carte de dinaintea acesteia(5) sau vreo urmă de ştiinţă, dacă voi grăiţi adevăr!”
وَمَنۡ أَضَلُّ مِمَّن یَدۡعُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ مَن لَّا یَسۡتَجِیبُ لَهُۥۤ إِلَىٰ یَوۡمِ ٱلۡقِیَـٰمَةِ وَهُمۡ عَن دُعَاۤىِٕهِمۡ غَـٰفِلُونَ ﴿٥﴾
5. Şi cine este mai rătăcit decât acela care invocă în locul lui Allah pe cineva care nu‑i va răspunde lui până în Ziua Învierii, căci ei nu bagă în seamă chemarea acestora!
وَإِذَا حُشِرَ ٱلنَّاسُ كَانُواْ لَهُمۡ أَعۡدَاۤءࣰ وَكَانُواْ بِعِبَادَتِهِمۡ كَـٰفِرِینَ ﴿٦﴾
6. Iar când oamenii vor fi adunaţi [pentru judecată], ei(6) le vor fi duşmani şi vor tăgădui adoraţia lor.(7)
وَإِذَا تُتۡلَىٰ عَلَیۡهِمۡ ءَایَـٰتُنَا بَیِّنَـٰتࣲ قَالَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لِلۡحَقِّ لَمَّا جَاۤءَهُمۡ هَـٰذَا سِحۡرࣱ مُّبِینٌ ﴿٧﴾
7. Şi când li se recită lor versetele Noastre cele limpezi, zic aceia care nu cred despre Adevăr, când vine la ei: „Aceasta este vrăjitorie limpede!”
أَمۡ یَقُولُونَ ٱفۡتَرَىٰهُۖ قُلۡ إِنِ ٱفۡتَرَیۡتُهُۥ فَلَا تَمۡلِكُونَ لِی مِنَ ٱللَّهِ شَیۡـًٔاۖ هُوَ أَعۡلَمُ بِمَا تُفِیضُونَ فِیهِۚ كَفَىٰ بِهِۦ شَهِیدَۢا بَیۡنِی وَبَیۡنَكُمۡۖ وَهُوَ ٱلۡغَفُورُ ٱلرَّحِیمُ ﴿٨﴾
8. Sau zic ei: „El l‑a plăsmuit!” Spune: „Dacă l‑am plăsmuit, atunci voi nu aveţi nici o putere pentru mine împotriva [pedepsei] lui Allah!(8) Însă El ştie prea bine ceea ce vorbiţi voi împotriva lui(9). El este de ajuns ca Martor între mine şi între voi. Şi El este Iertător, Îndurător [Al‑Ghafur, Ar‑Rahim]!”
قُلۡ مَا كُنتُ بِدۡعࣰا مِّنَ ٱلرُّسُلِ وَمَاۤ أَدۡرِی مَا یُفۡعَلُ بِی وَلَا بِكُمۡۖ إِنۡ أَتَّبِعُ إِلَّا مَا یُوحَىٰۤ إِلَیَّ وَمَاۤ أَنَا۠ إِلَّا نَذِیرࣱ مُّبِینࣱ ﴿٩﴾
9. Spune: „Eu nu sunt nou între trimişi şi nu ştiu ce se va face cu mine şi nici cu voi(10). Eu nu urmez decât ceea ce îmi este revelat şi nu sunt decât un prevenitor limpede!”
قُلۡ أَرَءَیۡتُمۡ إِن كَانَ مِنۡ عِندِ ٱللَّهِ وَكَفَرۡتُم بِهِۦ وَشَهِدَ شَاهِدࣱ مِّنۢ بَنِیۤ إِسۡرَ ٰۤءِیلَ عَلَىٰ مِثۡلِهِۦ فَـَٔامَنَ وَٱسۡتَكۡبَرۡتُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٠﴾
10. Spune: „Ce ziceţi voi, dacă [se adevereşte că el](11) este de la Allah(12) şi voi îl tăgăduiţi, în vreme ce un martor dintre fiii lui Israel(13) face mărturie că este deopotrivă cu ea [cu Tora] şi el crede(14), în vreme ce voi vă arătaţi îngâmfaţi(15)? Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!”
وَقَالَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ لِلَّذِینَ ءَامَنُواْ لَوۡ كَانَ خَیۡرࣰا مَّا سَبَقُونَاۤ إِلَیۡهِۚ وَإِذۡ لَمۡ یَهۡتَدُواْ بِهِۦ فَسَیَقُولُونَ هَـٰذَاۤ إِفۡكࣱ قَدِیمࣱ ﴿١١﴾
11. Şi cei care nu cred spun către cei care cred: „De ar fi fost el bun, nu ne‑ar fi luat‑o ei înainte cu aceasta!(16)” Şi cum nu se vor lăsa călăuziţi de el(17), vor zice ei: „Aceasta este o minciună veche!”
وَمِن قَبۡلِهِۦ كِتَـٰبُ مُوسَىٰۤ إِمَامࣰا وَرَحۡمَةࣰۚ وَهَـٰذَا كِتَـٰبࣱ مُّصَدِّقࣱ لِّسَانًا عَرَبِیࣰّا لِّیُنذِرَ ٱلَّذِینَ ظَلَمُواْ وَبُشۡرَىٰ لِلۡمُحۡسِنِینَ ﴿١٢﴾
12. Însă mai înainte de el(18) a fost Cartea lui Moise, ca îndreptar şi ca îndurare, iar aceasta este o Carte care întăreşte, în limba arabă, pentru a‑i preveni pe aceia care au fost nedrepţi(19) şi ca bunăvestire pentru făcătorii de bine.
إِنَّ ٱلَّذِینَ قَالُواْ رَبُّنَا ٱللَّهُ ثُمَّ ٱسۡتَقَـٰمُواْ فَلَا خَوۡفٌ عَلَیۡهِمۡ وَلَا هُمۡ یَحۡزَنُونَ ﴿١٣﴾
13. Aceia care spun „Domnul nostru este Allah!” şi urmează calea cea dreaptă nu au a se teme(20) şi nici nu vor fi ei mâhniţi.
أُوْلَـٰۤىِٕكَ أَصۡحَـٰبُ ٱلۡجَنَّةِ خَـٰلِدِینَ فِیهَا جَزَاۤءَۢ بِمَا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿١٤﴾
14. Aceia vor fi oaspeţii Raiului, veşnic sălăşluitori în el, ca răsplată pentru ceea ce au săvârşit.
وَوَصَّیۡنَا ٱلۡإِنسَـٰنَ بِوَ ٰلِدَیۡهِ إِحۡسَـٰنًاۖ حَمَلَتۡهُ أُمُّهُۥ كُرۡهࣰا وَوَضَعَتۡهُ كُرۡهࣰاۖ وَحَمۡلُهُۥ وَفِصَـٰلُهُۥ ثَلَـٰثُونَ شَهۡرًاۚ حَتَّىٰۤ إِذَا بَلَغَ أَشُدَّهُۥ وَبَلَغَ أَرۡبَعِینَ سَنَةࣰ قَالَ رَبِّ أَوۡزِعۡنِیۤ أَنۡ أَشۡكُرَ نِعۡمَتَكَ ٱلَّتِیۤ أَنۡعَمۡتَ عَلَیَّ وَعَلَىٰ وَ ٰلِدَیَّ وَأَنۡ أَعۡمَلَ صَـٰلِحࣰا تَرۡضَىٰهُ وَأَصۡلِحۡ لِی فِی ذُرِّیَّتِیۤۖ إِنِّی تُبۡتُ إِلَیۡكَ وَإِنِّی مِنَ ٱلۡمُسۡلِمِینَ ﴿١٥﴾
15. Noi i‑am poruncit omului să le arate bunătate părinţilor săi. Mama sa l‑a purtat cu dureri şi l‑a născut cu dureri. Purtarea lui şi [până la] înţărcarea lui sunt treizeci de luni. Iar când ajunge în plină putere şi împlineşte patruzeci de ani, zice el: „Doamne, ajută‑mă pe mine ca să‑Ţi aduc mulţumire pentru binefacerea Ta, cu care Te‑ai îndurat de mine şi de părinţii mei, şi să împlinesc o faptă bună care să‑Ţi placă! Şi fă ca urmaşii mei să fie oameni buni [evlavioşi]! Eu mă întorc la Tine, căindu‑mă, şi eu sunt dintre cei supuşi(21)!”
أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ نَتَقَبَّلُ عَنۡهُمۡ أَحۡسَنَ مَا عَمِلُواْ وَنَتَجَاوَزُ عَن سَیِّـَٔاتِهِمۡ فِیۤ أَصۡحَـٰبِ ٱلۡجَنَّةِۖ وَعۡدَ ٱلصِّدۡقِ ٱلَّذِی كَانُواْ یُوعَدُونَ ﴿١٦﴾
16. Aceştia sunt aceia de la care primim [faptele lor] cele bune pe care le‑au împlinit şi peste ale căror fapte rele Noi trecem(22). [Ei vor fi] dintre oaspeţii Raiului: o făgăduinţă adevărată ce le‑a fost făcută lor(23).
وَٱلَّذِی قَالَ لِوَ ٰلِدَیۡهِ أُفࣲّ لَّكُمَاۤ أَتَعِدَانِنِیۤ أَنۡ أُخۡرَجَ وَقَدۡ خَلَتِ ٱلۡقُرُونُ مِن قَبۡلِی وَهُمَا یَسۡتَغِیثَانِ ٱللَّهَ وَیۡلَكَ ءَامِنۡ إِنَّ وَعۡدَ ٱللَّهِ حَقࣱّ فَیَقُولُ مَا هَـٰذَاۤ إِلَّاۤ أَسَـٰطِیرُ ٱلۡأَوَّلِینَ ﴿١٧﴾
17. Dar [este şi] acela care zice către părinţii săi: „Uff şi voi! Îmi făgăduiţi că voi fi scos [din mormânt la viaţă], după ce au trecut [atâtea] neamuri înainte de mine!” Iar ei(24) cer ajutor de la Allah, [zicând]: „Vai ţie! Fii cu credinţă! Făgăduinţa lui Allah este adevărată!”(25) Dar el răspunde: „Acestea nu sunt decât poveşti ale celor de demult!”
أُوْلَـٰۤىِٕكَ ٱلَّذِینَ حَقَّ عَلَیۡهِمُ ٱلۡقَوۡلُ فِیۤ أُمَمࣲ قَدۡ خَلَتۡ مِن قَبۡلِهِم مِّنَ ٱلۡجِنِّ وَٱلۡإِنسِۖ إِنَّهُمۡ كَانُواْ خَـٰسِرِینَ ﴿١٨﴾
18. Aceştia sunt aceia cărora li s‑a cuvenit cuvântul [prescris](26) dintre neamurile de djinni şi de oameni care au trecut mai înainte de ei că ei vor fi pierduţi!
وَلِكُلࣲّ دَرَجَـٰتࣱ مِّمَّا عَمِلُواْۖ وَلِیُوَفِّیَهُمۡ أَعۡمَـٰلَهُمۡ وَهُمۡ لَا یُظۡلَمُونَ ﴿١٩﴾
19. Şi pentru fiecare(27) sunt trepte, după cele pe care le‑au săvârşit, pentru ca [Allah] să‑i răsplătească pe ei după faptele lor; şi ei nu vor fi nedreptăţiţi.
وَیَوۡمَ یُعۡرَضُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ عَلَى ٱلنَّارِ أَذۡهَبۡتُمۡ طَیِّبَـٰتِكُمۡ فِی حَیَاتِكُمُ ٱلدُّنۡیَا وَٱسۡتَمۡتَعۡتُم بِهَا فَٱلۡیَوۡمَ تُجۡزَوۡنَ عَذَابَ ٱلۡهُونِ بِمَا كُنتُمۡ تَسۡتَكۡبِرُونَ فِی ٱلۡأَرۡضِ بِغَیۡرِ ٱلۡحَقِّ وَبِمَا كُنتُمۡ تَفۡسُقُونَ ﴿٢٠﴾
20. Şi în Ziua când aceia care nu au crezut vor fi daţi Focului, [li se va zice lor]: „Voi aţi risipit lucrurile voastre bune în viaţa cea pământească şi v‑aţi bucurat pe deplin de ele! Astăzi voi veţi fi răsplătiţi cu chinul umilinţei, pentru că v‑aţi semeţit pe pământ, fără drept(28), şi pentru că aţi fost nelegiuiţi!”
۞ وَٱذۡكُرۡ أَخَا عَادٍ إِذۡ أَنذَرَ قَوۡمَهُۥ بِٱلۡأَحۡقَافِ وَقَدۡ خَلَتِ ٱلنُّذُرُ مِنۢ بَیۡنِ یَدَیۡهِ وَمِنۡ خَلۡفِهِۦۤ أَلَّا تَعۡبُدُوۤاْ إِلَّا ٱللَّهَ إِنِّیۤ أَخَافُ عَلَیۡكُمۡ عَذَابَ یَوۡمٍ عَظِیمࣲ ﴿٢١﴾
21. Adu‑ţi aminte de fratele lui ’Ad(29), când a prevenit el pe neamul său din Al‑’Ahqaf – şi au trecut prevenitori şi mai înainte de el şi după el – [zicând]: „Adoraţi‑L voi numai pe Allah! Eu mă tem pentru voi(30) de chinul unei zile mari!”
قَالُوۤاْ أَجِئۡتَنَا لِتَأۡفِكَنَا عَنۡ ءَالِهَتِنَا فَأۡتِنَا بِمَا تَعِدُنَاۤ إِن كُنتَ مِنَ ٱلصَّـٰدِقِینَ ﴿٢٢﴾
22. Au zis ei: „Ai venit la noi ca să ne depărtezi de la zeii noştri? Adu‑ne nouă cele cu care ne ameninţi(31), dacă eşti tu dintre aceia care grăiesc adevăr!”
قَالَ إِنَّمَا ٱلۡعِلۡمُ عِندَ ٱللَّهِ وَأُبَلِّغُكُم مَّاۤ أُرۡسِلۡتُ بِهِۦ وَلَـٰكِنِّیۤ أَرَىٰكُمۡ قَوۡمࣰا تَجۡهَلُونَ ﴿٢٣﴾
23. Le‑a zis: „Dar ştiinţa se află numai la Allah(32). Eu vă vestesc cele cu care am fost trimis, însă văd că voi sunteţi un neam de oameni neştiutori”(33).
فَلَمَّا رَأَوۡهُ عَارِضࣰا مُّسۡتَقۡبِلَ أَوۡدِیَتِهِمۡ قَالُواْ هَـٰذَا عَارِضࣱ مُّمۡطِرُنَاۚ بَلۡ هُوَ مَا ٱسۡتَعۡجَلۡتُم بِهِۦۖ رِیحࣱ فِیهَا عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٢٤﴾
24. Şi când au văzut un nor, venind către văile lor, au zis ei: „Acesta este un nor care ne va da ploaie!” „Ba nu! El este ceea ce aţi cerut voi să vină mai degrabă(34): un vânt în care se află osândă dureroasă,
تُدَمِّرُ كُلَّ شَیۡءِۭ بِأَمۡرِ رَبِّهَا فَأَصۡبَحُواْ لَا یُرَىٰۤ إِلَّا مَسَـٰكِنُهُمۡۚ كَذَ ٰلِكَ نَجۡزِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلۡمُجۡرِمِینَ ﴿٢٥﴾
25. Care nimiceşte totul, la porunca Domnului său!“ Şi în dimineaţa [următoare] nu s‑au mai văzut decât sălaşurile lor. Astfel am răsplătit Noi neamul de nelegiuiţi.
وَلَقَدۡ مَكَّنَّـٰهُمۡ فِیمَاۤ إِن مَّكَّنَّـٰكُمۡ فِیهِ وَجَعَلۡنَا لَهُمۡ سَمۡعࣰا وَأَبۡصَـٰرࣰا وَأَفۡـِٔدَةࣰ فَمَاۤ أَغۡنَىٰ عَنۡهُمۡ سَمۡعُهُمۡ وَلَاۤ أَبۡصَـٰرُهُمۡ وَلَاۤ أَفۡـِٔدَتُهُم مِّن شَیۡءٍ إِذۡ كَانُواْ یَجۡحَدُونَ بِـَٔایَـٰتِ ٱللَّهِ وَحَاقَ بِهِم مَّا كَانُواْ بِهِۦ یَسۡتَهۡزِءُونَ ﴿٢٦﴾
26. Şi i‑am întărit Noi pe ei cu ceea ce nu v‑am întărit pe voi.(35) Şi i‑am dăruit pe ei cu urechi, cu ochi şi cu inimi, dar nu le‑au fost lor de nici un folos nici urechile lor, nici ochii lor, nici inimile lor, fiindcă ei au tăgăduit semnele lui Allah şi i‑a împresurat pe ei cea pe care au luat‑o în râs(36).
وَلَقَدۡ أَهۡلَكۡنَا مَا حَوۡلَكُم مِّنَ ٱلۡقُرَىٰ وَصَرَّفۡنَا ٱلۡـَٔایَـٰتِ لَعَلَّهُمۡ یَرۡجِعُونَ ﴿٢٧﴾
27. Noi am nimicit cetăţile din jurul vostru(37) şi am tâlcuit semnele în fel şi chip, în nădejdea că ei se vor întoarce(38).
فَلَوۡلَا نَصَرَهُمُ ٱلَّذِینَ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ قُرۡبَانًا ءَالِهَةَۢۖ بَلۡ ضَلُّواْ عَنۡهُمۡۚ وَذَ ٰلِكَ إِفۡكُهُمۡ وَمَا كَانُواْ یَفۡتَرُونَ ﴿٢٨﴾
28. De ce nu i‑au ajutat pe ei aceia pe care i‑au luat ei, în locul lui Allah, ca zei ca să‑i apropie(39). Însă ei i‑au părăsit şi aceasta a fost doar o minciună a lor şi ceea ce ei au plăsmuit(40).
وَإِذۡ صَرَفۡنَاۤ إِلَیۡكَ نَفَرࣰا مِّنَ ٱلۡجِنِّ یَسۡتَمِعُونَ ٱلۡقُرۡءَانَ فَلَمَّا حَضَرُوهُ قَالُوۤاْ أَنصِتُواْۖ فَلَمَّا قُضِیَ وَلَّوۡاْ إِلَىٰ قَوۡمِهِم مُّنذِرِینَ ﴿٢٩﴾
29. Şi [adu‑ţi aminte] când am abătut Noi către tine(41) o ceată de djinni ca să asculte Coranul.(42) Şi când s‑au adunat ei, au zis: „Ascultaţi cu luare‑aminte!”. Iar când s‑a terminat(43), s‑au întors la neamul lor ca îndemnători şi prevenitori.
قَالُواْ یَـٰقَوۡمَنَاۤ إِنَّا سَمِعۡنَا كِتَـٰبًا أُنزِلَ مِنۢ بَعۡدِ مُوسَىٰ مُصَدِّقࣰا لِّمَا بَیۡنَ یَدَیۡهِ یَهۡدِیۤ إِلَى ٱلۡحَقِّ وَإِلَىٰ طَرِیقࣲ مُّسۡتَقِیمࣲ ﴿٣٠﴾
30. Şi au zis ei: „O, neam al nostru! Noi am auzit o Carte, care a fost trimisă după Moise, întărind ceea ce a fost înainte de ea. Ea călăuzeşte către Adevăr şi către o cale dreaptă(44).
یَـٰقَوۡمَنَاۤ أَجِیبُواْ دَاعِیَ ٱللَّهِ وَءَامِنُواْ بِهِۦ یَغۡفِرۡ لَكُم مِّن ذُنُوبِكُمۡ وَیُجِرۡكُم مِّنۡ عَذَابٍ أَلِیمࣲ ﴿٣١﴾
31. O, neam al nostru! Răspundeţi celui care cheamă la Allah(45) şi credeţi în El, căci El vă va ierta din păcatele voastre şi vă va apăra pe voi de o osândă dureroasă!”
وَمَن لَّا یُجِبۡ دَاعِیَ ٱللَّهِ فَلَیۡسَ بِمُعۡجِزࣲ فِی ٱلۡأَرۡضِ وَلَیۡسَ لَهُۥ مِن دُونِهِۦۤ أَوۡلِیَاۤءُۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ فِی ضَلَـٰلࣲ مُّبِینٍ ﴿٣٢﴾
32. Acela care nu va răspunde celui care cheamă la Allah nu va scăpa de puterea [lui Allah] pe pământ şi nu va avea ocrotitori în locul Lui(46). Aceia se află în rătăcire învederată.
أَوَلَمۡ یَرَوۡاْ أَنَّ ٱللَّهَ ٱلَّذِی خَلَقَ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَلَمۡ یَعۡیَ بِخَلۡقِهِنَّ بِقَـٰدِرٍ عَلَىٰۤ أَن یُحۡـِۧیَ ٱلۡمَوۡتَىٰۚ بَلَىٰۤۚ إِنَّهُۥ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرࣱ ﴿٣٣﴾
33. Oare nu văd ei că Allah care a creat cerurile şi pământul şi nu a fost neputincios la facerea lor este în stare să‑i aducă la viaţă pe morţi? Ba da, El este cu putere peste toate!
وَیَوۡمَ یُعۡرَضُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ عَلَى ٱلنَّارِ أَلَیۡسَ هَـٰذَا بِٱلۡحَقِّۖ قَالُواْ بَلَىٰ وَرَبِّنَاۚ قَالَ فَذُوقُواْ ٱلۡعَذَابَ بِمَا كُنتُمۡ تَكۡفُرُونَ ﴿٣٤﴾
34. Şi în Ziua când vor fi aduşi la Foc aceia care nu au crezut, [li se va zice lor]: „Oare nu este acesta adevărul?” Vor zice ei: „Ba da, pe Domnul nostru!” Va zice: „Gustaţi chinul pentru ceea ce aţi tăgăduit!”
فَٱصۡبِرۡ كَمَا صَبَرَ أُوْلُواْ ٱلۡعَزۡمِ مِنَ ٱلرُّسُلِ وَلَا تَسۡتَعۡجِل لَّهُمۡۚ كَأَنَّهُمۡ یَوۡمَ یَرَوۡنَ مَا یُوعَدُونَ لَمۡ یَلۡبَثُوۤاْ إِلَّا سَاعَةࣰ مِّن نَّهَارِۭۚ بَلَـٰغࣱۚ فَهَلۡ یُهۡلَكُ إِلَّا ٱلۡقَوۡمُ ٱلۡفَـٰسِقُونَ ﴿٣٥﴾
35. Deci rabdă, aşa cum au răbdat cei statornici dintre trimişi(47) şi nu cere să vină degrabă asupra lor(48)! Şi în Ziua când vor vedea ce li se promite(49), atunci li se va părea că nu au rămas [pe pământ] decât un ceas dintr‑o zi. Iată o vestire!(50) Şi oare cine să fie nimiciţi, afară de neamul de nelegiuiţi?