بَلۡ عَجِبُوۤاْ أَن جَاۤءَهُم مُّنذِرࣱ مِّنۡهُمۡ فَقَالَ ٱلۡكَـٰفِرُونَ هَـٰذَا شَیۡءٌ عَجِیبٌ ﴿٢﴾
2. Însă ei se miră că le vine ca prevenitor unul dintre ei şi cei necredincioşi zic: „Acesta este lucru ciudat!
أَءِذَا مِتۡنَا وَكُنَّا تُرَابࣰاۖ ذَ ٰلِكَ رَجۡعُۢ بَعِیدࣱ ﴿٣﴾
3. Oare după ce am murit noi şi ne‑am făcut ţărână [vom mai fi noi readuşi la viaţă]? Aceasta este o întoarcere depărtată!”
قَدۡ عَلِمۡنَا مَا تَنقُصُ ٱلۡأَرۡضُ مِنۡهُمۡۖ وَعِندَنَا كِتَـٰبٌ حَفِیظُۢ ﴿٤﴾
4. Noi ştim ce mistuie pământul din ei. Noi avem o carte păstrătoare(2).
بَلۡ كَذَّبُواْ بِٱلۡحَقِّ لَمَّا جَاۤءَهُمۡ فَهُمۡ فِیۤ أَمۡرࣲ مَّرِیجٍ ﴿٥﴾
5. Însă ei au socotit Adevărul(3) drept minciună, când a venit la ei. Şi ei sunt într‑o stare încurcată.
أَفَلَمۡ یَنظُرُوۤاْ إِلَى ٱلسَّمَاۤءِ فَوۡقَهُمۡ كَیۡفَ بَنَیۡنَـٰهَا وَزَیَّنَّـٰهَا وَمَا لَهَا مِن فُرُوجࣲ ﴿٦﴾
6. Oare nu se uită ei(4) spre cerul de deasupra lor cum l‑am înălţat Noi(5) ş i l ‑am î nfrumuseţat(6) şi cum nu are el nici un fel de crăpături?
وَٱلۡأَرۡضَ مَدَدۡنَـٰهَا وَأَلۡقَیۡنَا فِیهَا رَوَ ٰسِیَ وَأَنۢبَتۡنَا فِیهَا مِن كُلِّ زَوۡجِۭ بَهِیجࣲ ﴿٧﴾
7. Iar pământul l‑am întins Noi şi am aruncat pe el munţi neclintiţi şi am făcut să crească pe el din fiecare soi minunat,
تَبۡصِرَةࣰ وَذِكۡرَىٰ لِكُلِّ عَبۡدࣲ مُّنِیبࣲ ﴿٨﴾
8. Spre dovadă şi îndemnare pentru fiecare rob care se căieşte.
وَنَزَّلۡنَا مِنَ ٱلسَّمَاۤءِ مَاۤءࣰ مُّبَـٰرَكࣰا فَأَنۢبَتۡنَا بِهِۦ جَنَّـٰتࣲ وَحَبَّ ٱلۡحَصِیدِ ﴿٩﴾
9. Şi Noi trimitem din cer apă binecuvântată cu care facem să crească grădini(7) şi grâne pentru seceriş.
وَٱلنَّخۡلَ بَاسِقَـٰتࣲ لَّهَا طَلۡعࣱ نَّضِیدࣱ ﴿١٠﴾
10. Şi palmieri semeţi, cu ciorchini rânduiţi unii peste alţii,
رِّزۡقࣰا لِّلۡعِبَادِۖ وَأَحۡیَیۡنَا بِهِۦ بَلۡدَةࣰ مَّیۡتࣰاۚ كَذَ ٰلِكَ ٱلۡخُرُوجُ ﴿١١﴾
11. Ca hrană pentru robi. Şi cu ea(8) Noi dăm viaţă unui ţinut mort(9). Astfel va fi şi ieşirea [din morminte].
كَذَّبَتۡ قَبۡلَهُمۡ قَوۡمُ نُوحࣲ وَأَصۡحَـٰبُ ٱلرَّسِّ وَثَمُودُ ﴿١٢﴾
12. Înainte de ei(10), au învinuit de minciună neamul lui Noe, locuitorii din ar‑Rass, Thamud(11),
وَعَادࣱ وَفِرۡعَوۡنُ وَإِخۡوَ ٰنُ لُوطࣲ ﴿١٣﴾
13. ’Ad(12), Faraon, fraţii lui Lot,
وَأَصۡحَـٰبُ ٱلۡأَیۡكَةِ وَقَوۡمُ تُبَّعࣲۚ كُلࣱّ كَذَّبَ ٱلرُّسُلَ فَحَقَّ وَعِیدِ ﴿١٤﴾
14. Locuitorii din Al‑Ayka şi neamul lui Tubba’(13). Toţi(14) i‑au învinuit pe trimişi de minciună şi ameninţarea Mea s‑a adeverit.
أَفَعَیِینَا بِٱلۡخَلۡقِ ٱلۡأَوَّلِۚ بَلۡ هُمۡ فِی لَبۡسࣲ مِّنۡ خَلۡقࣲ جَدِیدࣲ ﴿١٥﴾
15. Oare am ostenit Noi la creaţia cea dintâi? Însă ei sunt în îndoială cu privire la o nouă creaţie.(15)
وَلَقَدۡ خَلَقۡنَا ٱلۡإِنسَـٰنَ وَنَعۡلَمُ مَا تُوَسۡوِسُ بِهِۦ نَفۡسُهُۥۖ وَنَحۡنُ أَقۡرَبُ إِلَیۡهِ مِنۡ حَبۡلِ ٱلۡوَرِیدِ ﴿١٦﴾
16. Noi l‑am creat pe om şi Noi ştim ce‑i şopteşte sufletul său(16), căci Noi suntem mai aproape de el decât vâna gâtului,
إِذۡ یَتَلَقَّى ٱلۡمُتَلَقِّیَانِ عَنِ ٱلۡیَمِینِ وَعَنِ ٱلشِّمَالِ قَعِیدࣱ ﴿١٧﴾
17. Când cei doi primitori(17) primesc, stând [unul] în dreapta şi [celălalt] în stânga,
مَّا یَلۡفِظُ مِن قَوۡلٍ إِلَّا لَدَیۡهِ رَقِیبٌ عَتِیدࣱ ﴿١٨﴾
18. Şi el nu va rosti nici un cuvânt, fără să aibă lângă el un supraveghetor pregătit [să scrie](18).
وَجَاۤءَتۡ سَكۡرَةُ ٱلۡمَوۡتِ بِٱلۡحَقِّۖ ذَ ٰلِكَ مَا كُنتَ مِنۡهُ تَحِیدُ ﴿١٩﴾
19. Şi vine agonia morţii cu adevărat: „Aceasta este cea de care tu te‑ai ferit!”
وَنُفِخَ فِی ٱلصُّورِۚ ذَ ٰلِكَ یَوۡمُ ٱلۡوَعِیدِ ﴿٢٠﴾
20. Se va sufla în trâmbiţă(19): Aceasta este Ziua ameninţării(20).
وَجَاۤءَتۡ كُلُّ نَفۡسࣲ مَّعَهَا سَاۤىِٕقࣱ وَشَهِیدࣱ ﴿٢١﴾
21. Şi va veni fiecare suflet împreună cu un mânător(21) şi un martor.
لَّقَدۡ كُنتَ فِی غَفۡلَةࣲ مِّنۡ هَـٰذَا فَكَشَفۡنَا عَنكَ غِطَاۤءَكَ فَبَصَرُكَ ٱلۡیَوۡمَ حَدِیدࣱ ﴿٢٢﴾
22. „Tu ai fost nepăsător faţă de aceasta. Şi Noi am îndepărtat vălul tău(22) şi privirea ta este astăzi pătrunzătoare”
وَقَالَ قَرِینُهُۥ هَـٰذَا مَا لَدَیَّ عَتِیدٌ ﴿٢٣﴾
23. Şi însoţitorul(23) său va zice: „Iată ce se află la mine pregătit!”
أَلۡقِیَا فِی جَهَنَّمَ كُلَّ كَفَّارٍ عَنِیدࣲ ﴿٢٤﴾
24. Aruncaţi(24) în Gheena pe tot necredinciosul îndârjit,
مَّنَّاعࣲ لِّلۡخَیۡرِ مُعۡتَدࣲ مُّرِیبٍ ﴿٢٥﴾
25. Care împiedică binele(25), nelegiuit(26) şi bănuitor(27),
ٱلَّذِی جَعَلَ مَعَ ٱللَّهِ إِلَـٰهًا ءَاخَرَ فَأَلۡقِیَاهُ فِی ٱلۡعَذَابِ ٱلشَّدِیدِ ﴿٢٦﴾
26. Care a aşezat alături de Allah şi un alt dumnezeu(28)!. Aruncaţi‑l pe el la chinul cel aspru!”
۞ قَالَ قَرِینُهُۥ رَبَّنَا مَاۤ أَطۡغَیۡتُهُۥ وَلَـٰكِن كَانَ فِی ضَلَـٰلِۭ بَعِیدࣲ ﴿٢٧﴾
27. Însoţitorul său(29) va zice: „Doamne, eu nu l‑am oropsit, ci el s‑a aflat în rătăcire adâncă!”.
قَالَ لَا تَخۡتَصِمُواْ لَدَیَّ وَقَدۡ قَدَّمۡتُ إِلَیۡكُم بِٱلۡوَعِیدِ ﴿٢٨﴾
28. El(30) le va zice: „Nu vă certaţi în faţa Mea! Eu v‑am trimis ameninţarea mai înainte!(31)
مَا یُبَدَّلُ ٱلۡقَوۡلُ لَدَیَّ وَمَاۤ أَنَا۠ بِظَلَّـٰمࣲ لِّلۡعَبِیدِ ﴿٢٩﴾
29. La Mine vorba nu se schimbă şi Eu nu sunt nedrept cu robii!”
یَوۡمَ نَقُولُ لِجَهَنَّمَ هَلِ ٱمۡتَلَأۡتِ وَتَقُولُ هَلۡ مِن مَّزِیدࣲ ﴿٣٠﴾
30. În Ziua aceea, îi vom zice Gheenei: „Te‑ai umplut?” Iar ea va răspunde: „Mai sunt încă [de venit]?”
وَأُزۡلِفَتِ ٱلۡجَنَّةُ لِلۡمُتَّقِینَ غَیۡرَ بَعِیدٍ ﴿٣١﴾
31. Şi va fi Raiul adus aproape de cei care se tem [de Allah].
هَـٰذَا مَا تُوعَدُونَ لِكُلِّ أَوَّابٍ حَفِیظࣲ ﴿٣٢﴾
32. „Aceasta(32) este ceea ce s‑a făgăduit fiecărui om care se căieşte, păzitor al legământului,
مَّنۡ خَشِیَ ٱلرَّحۡمَـٰنَ بِٱلۡغَیۡبِ وَجَاۤءَ بِقَلۡبࣲ مُّنِیبٍ ﴿٣٣﴾
33. Care a fost cu teamă de Cel Milostiv [Ar‑Rahman], fără ca el să‑L vadă, şi care a venit [către El] cu inima plină de căinţă.
ٱدۡخُلُوهَا بِسَلَـٰمࣲۖ ذَ ٰلِكَ یَوۡمُ ٱلۡخُلُودِ ﴿٣٤﴾
34. Intraţi în el(33) cu pace! „Aceasta este Ziua veşniciei(34)!
لَهُم مَّا یَشَاۤءُونَ فِیهَا وَلَدَیۡنَا مَزِیدࣱ ﴿٣٥﴾
35. În el vor avea tot ceea ce vor voi. Şi la Noi este şi mai mult(35).
وَكَمۡ أَهۡلَكۡنَا قَبۡلَهُم مِّن قَرۡنٍ هُمۡ أَشَدُّ مِنۡهُم بَطۡشࣰا فَنَقَّبُواْ فِی ٱلۡبِلَـٰدِ هَلۡ مِن مَّحِیصٍ ﴿٣٦﴾
36. Şi câte neamuri am nimicit Noi mai înainte de ei(36), care erau şi mai puternice decât ei. Şi au purces ei prin ţară, [căutând]. Oare este vreo scăpare?(37)
إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَذِكۡرَىٰ لِمَن كَانَ لَهُۥ قَلۡبٌ أَوۡ أَلۡقَى ٱلسَّمۡعَ وَهُوَ شَهِیدࣱ ﴿٣٧﴾
37. Întru aceasta(38) este o îndemnare pentru cel care are inimă sau ascultă şi este martor.
وَلَقَدۡ خَلَقۡنَا ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَمَا بَیۡنَهُمَا فِی سِتَّةِ أَیَّامࣲ وَمَا مَسَّنَا مِن لُّغُوبࣲ ﴿٣٨﴾
38. Am creat Noi cerurile şi pământul şi ceea ce se află între ele în şase zile şi nu Ne‑a cuprins pe Noi nici cea mai mică osteneală!(39)
فَٱصۡبِرۡ عَلَىٰ مَا یَقُولُونَ وَسَبِّحۡ بِحَمۡدِ رَبِّكَ قَبۡلَ طُلُوعِ ٱلشَّمۡسِ وَقَبۡلَ ٱلۡغُرُوبِ ﴿٣٩﴾
39. Deci rabdă ceea ce spun ei(40) şi preamăreşte‑L cu laudă pe Stăpânul tău, înainte de răsăritul soarelui şi înainte de asfinţit;
وَمِنَ ٱلَّیۡلِ فَسَبِّحۡهُ وَأَدۡبَـٰرَ ٱلسُّجُودِ ﴿٤٠﴾
40. Şi în timpul unei părţi din noapte laudă‑L pe El(41)! Şi după prosternări [Rugăciuni]!
وَٱسۡتَمِعۡ یَوۡمَ یُنَادِ ٱلۡمُنَادِ مِن مَّكَانࣲ قَرِیبࣲ ﴿٤١﴾
41. Şi ascultă în Ziua în care cel care cheamă(42) va chema dintr‑un loc apropiat,
یَوۡمَ یَسۡمَعُونَ ٱلصَّیۡحَةَ بِٱلۡحَقِّۚ ذَ ٰلِكَ یَوۡمُ ٱلۡخُرُوجِ ﴿٤٢﴾
42. În Ziua când vor auzi strigătul(43) cu adevărat! Aceasta va fi Ziua ieşirii [din morminte].
إِنَّا نَحۡنُ نُحۡیِۦ وَنُمِیتُ وَإِلَیۡنَا ٱلۡمَصِیرُ ﴿٤٣﴾
43. Noi dăm viaţă şi dăm moarte şi la Noi va fi întoarcerea(44),
یَوۡمَ تَشَقَّقُ ٱلۡأَرۡضُ عَنۡهُمۡ سِرَاعࣰاۚ ذَ ٰلِكَ حَشۡرٌ عَلَیۡنَا یَسِیرࣱ ﴿٤٤﴾
44. În Ziua când se va crăpa pământul [lăsându‑i] pe ei [să iasă] grăbiţi! Aceasta este o adunare uşoară pentru Noi.