وَٱلنَّـٰزِعَـٰتِ غَرۡقࣰا ﴿١﴾
1. Pe cei care smulg cu putere(2)
وَٱلنَّـٰشِطَـٰتِ نَشۡطࣰا ﴿٢﴾
2. Şi pe cei care iau cu blândeţe(3)
وَٱلسَّـٰبِحَـٰتِ سَبۡحࣰا ﴿٣﴾
3. Şi pe cei care plutesc iute, în libertate(4),
فَٱلسَّـٰبِقَـٰتِ سَبۡقࣰا ﴿٤﴾
4. Şi pe cei care se grăbesc, întrecându‑se(5),
فَٱلۡمُدَبِّرَ ٰتِ أَمۡرࣰا ﴿٥﴾
5. Şi pe cei care orânduiesc lucrurile!(6)
یَوۡمَ تَرۡجُفُ ٱلرَّاجِفَةُ ﴿٦﴾
6. În Ziua aceea, se va cutremura pământul, [la primul sunet de trâmbiţă],
تَتۡبَعُهَا ٱلرَّادِفَةُ ﴿٧﴾
7. Pe care îl va urma numaidecât următorul(7).
یَقُولُونَ أَءِنَّا لَمَرۡدُودُونَ فِی ٱلۡحَافِرَةِ ﴿١٠﴾
10. Ei [sunt cei care în viaţa pământească] spuneau: „Oare noi vom fi întorşi la viaţa de dinainte(9),
قَالُواْ تِلۡكَ إِذࣰا كَرَّةٌ خَاسِرَةࣱ ﴿١٢﴾
12. Ei ziceau: „Aceasta va fi, aşadar, o întoarcere pierdută!”(10)
فَإِنَّمَا هِیَ زَجۡرَةࣱ وَ ٰحِدَةࣱ ﴿١٣﴾
13. Atunci va fi numai un sunet înfiorător(11)
إِذۡ نَادَىٰهُ رَبُّهُۥ بِٱلۡوَادِ ٱلۡمُقَدَّسِ طُوًى ﴿١٦﴾
16. Când l‑a chemat Domnul său în valea cea sfântă, Tova(12),
ٱذۡهَبۡ إِلَىٰ فِرۡعَوۡنَ إِنَّهُۥ طَغَىٰ ﴿١٧﴾
17. [Zicându‑i]: „Du‑te la Faraon, căci el se întrece!”
وَأَهۡدِیَكَ إِلَىٰ رَبِّكَ فَتَخۡشَىٰ ﴿١٩﴾
19. Şi să te călăuzesc către Domnul tău, pentru ca tu să fii cu frică [de El]?”
فَأَرَىٰهُ ٱلۡـَٔایَةَ ٱلۡكُبۡرَىٰ ﴿٢٠﴾
20. Şi el i‑a arătat lui minunea cea mai mare(13),
فَأَخَذَهُ ٱللَّهُ نَكَالَ ٱلۡـَٔاخِرَةِ وَٱلۡأُولَىٰۤ ﴿٢٥﴾
25. Atunci l‑a lovit pe el Allah cu pedeapsa Lumii de Apoi şi a acestei lumi.
إِنَّ فِی ذَ ٰلِكَ لَعِبۡرَةࣰ لِّمَن یَخۡشَىٰۤ ﴿٢٦﴾
26. Întru aceasta este o pildă pentru cel ce se teme.
ءَأَنتُمۡ أَشَدُّ خَلۡقًا أَمِ ٱلسَّمَاۤءُۚ بَنَىٰهَا ﴿٢٧﴾
27. Sunteţi voi mai greu de făcut sau cerul pe care l‑a înălţat El?(14)
رَفَعَ سَمۡكَهَا فَسَوَّىٰهَا ﴿٢٨﴾
28. El a ridicat bolta lui şi l‑a orânduit pe deplin,(15)
وَأَغۡطَشَ لَیۡلَهَا وَأَخۡرَجَ ضُحَىٰهَا ﴿٢٩﴾
29. El a făcut întunecată noaptea lui şi a scos la iveală ziua lui
أَخۡرَجَ مِنۡهَا مَاۤءَهَا وَمَرۡعَىٰهَا ﴿٣١﴾
31. Şi a făcut să iasă din el apa lui(16) şi păşunea lui(17).
مَتَـٰعࣰا لَّكُمۡ وَلِأَنۡعَـٰمِكُمۡ ﴿٣٣﴾
33. Drept înzestrare pentru voi şi pentru dobitoacele voastre.
فَإِذَا جَاۤءَتِ ٱلطَّاۤمَّةُ ٱلۡكُبۡرَىٰ ﴿٣٤﴾
34. Iar când va veni nenorocirea cea mai mare(18),
یَوۡمَ یَتَذَكَّرُ ٱلۡإِنسَـٰنُ مَا سَعَىٰ ﴿٣٥﴾
35. Ziua în care omul îşi va aduce aminte de cele pentru care a trudit(19)
فَأَمَّا مَن طَغَىٰ ﴿٣٧﴾
37. În ce‑l priveşte pe cel care s‑a întrecut(20)
وَأَمَّا مَنۡ خَافَ مَقَامَ رَبِّهِۦ وَنَهَى ٱلنَّفۡسَ عَنِ ٱلۡهَوَىٰ ﴿٤٠﴾
40. Iar în ce‑l priveşte pe cel care se teme de Ziua când se va înfăţişa Domnului său şi şi‑a oprit sufletul de la pofte,
یَسۡـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلسَّاعَةِ أَیَّانَ مُرۡسَىٰهَا ﴿٤٢﴾
42. Te întreabă ei despre Ceas, când va fi termenul lui?
فِیمَ أَنتَ مِن ذِكۡرَىٰهَاۤ ﴿٤٣﴾
43. Ce poţi tu pomeni despre el?(21)
إِنَّمَاۤ أَنتَ مُنذِرُ مَن یَخۡشَىٰهَا ﴿٤٥﴾
45. Tu eşti numai un prevenitor pentru cel care se teme de el,