بَرَاۤءَةࣱ مِّنَ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦۤ إِلَى ٱلَّذِینَ عَـٰهَدتُّم مِّنَ ٱلۡمُشۡرِكِینَ ﴿١﴾
1. S‑a lepădat Allah şi Trimisul Său de aceia dintre politeişti cu care voi aţi încheiat legământ!(2)
فَسِیحُواْ فِی ٱلۡأَرۡضِ أَرۡبَعَةَ أَشۡهُرࣲ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّكُمۡ غَیۡرُ مُعۡجِزِی ٱللَّهِ وَأَنَّ ٱللَّهَ مُخۡزِی ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢﴾
2. „Peregrinaţi prin ţară [vreme de] patru luni(3), dar să ştiţi că voi nu‑L veţi face pe Allah neputincios(4) şi că Allah îi va acoperi de ruşine pe necredincioşi!”(5)
وَأَذَ ٰنࣱ مِّنَ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦۤ إِلَى ٱلنَّاسِ یَوۡمَ ٱلۡحَجِّ ٱلۡأَكۡبَرِ أَنَّ ٱللَّهَ بَرِیۤءࣱ مِّنَ ٱلۡمُشۡرِكِینَ وَرَسُولُهُۥۚ فَإِن تُبۡتُمۡ فَهُوَ خَیۡرࣱ لَّكُمۡۖ وَإِن تَوَلَّیۡتُمۡ فَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّكُمۡ غَیۡرُ مُعۡجِزِی ٱللَّهِۗ وَبَشِّرِ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ بِعَذَابٍ أَلِیمٍ ﴿٣﴾
3. Şi este o vestire de la Allah şi de la Trimisul Său către oameni în ziua Pelerinajului cel mare(6) că Allah este dezlegat de politeişti, împreună cu Trimisul Său. Dacă vă veţi căi, va fi mai bine pentru voi(7), însă dacă voi vă întoarceţi(8), să ştiţi că nu‑L veţi putea face pe Allah neputincios! Şi vesteşte‑le acelora care nu cred osândă dureroasă,
إِلَّا ٱلَّذِینَ عَـٰهَدتُّم مِّنَ ٱلۡمُشۡرِكِینَ ثُمَّ لَمۡ یَنقُصُوكُمۡ شَیۡـࣰٔا وَلَمۡ یُظَـٰهِرُواْ عَلَیۡكُمۡ أَحَدࣰا فَأَتِمُّوۤاْ إِلَیۡهِمۡ عَهۡدَهُمۡ إِلَىٰ مُدَّتِهِمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ یُحِبُّ ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿٤﴾
4. Afară de acei politeişti cu care aţi încheiat legământ şi care nu v‑au lipsit pe voi de nimic(9) şi nu au sprijinit pe nimeni(10) [în lupta] împotriva voastră! Ţineţi legământul încheiat cu ei până la termenul asupra căruia v‑aţi învoit cu ei! Allah îi iubeşte pe cei care au frică.
فَإِذَا ٱنسَلَخَ ٱلۡأَشۡهُرُ ٱلۡحُرُمُ فَٱقۡتُلُواْ ٱلۡمُشۡرِكِینَ حَیۡثُ وَجَدتُّمُوهُمۡ وَخُذُوهُمۡ وَٱحۡصُرُوهُمۡ وَٱقۡعُدُواْ لَهُمۡ كُلَّ مَرۡصَدࣲۚ فَإِن تَابُواْ وَأَقَامُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتَوُاْ ٱلزَّكَوٰةَ فَخَلُّواْ سَبِیلَهُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٥﴾
5. Iar când se vor încheia lunile cele sfinte(11), atunci omorâţi‑i pe idolatri oriunde îi aflaţi! Prindeţi‑i(12), împresuraţi‑i şi întindeţi‑le lor orice cursă!(13) Î nsă d acă e i s e c ăiesc(14), împlinesc Rugăciunea [As‑Salat] şi achită Dania [Az‑Zakat], atunci daţi‑le lor drumul, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]!
وَإِنۡ أَحَدࣱ مِّنَ ٱلۡمُشۡرِكِینَ ٱسۡتَجَارَكَ فَأَجِرۡهُ حَتَّىٰ یَسۡمَعَ كَلَـٰمَ ٱللَّهِ ثُمَّ أَبۡلِغۡهُ مَأۡمَنَهُۥۚ ذَ ٰلِكَ بِأَنَّهُمۡ قَوۡمࣱ لَّا یَعۡلَمُونَ ﴿٦﴾
6. Şi dacă vreunul dintre idolatri te roagă să‑i dai adăpost(15), dă‑i lui adăpost, pentru ca el să audă vorbele lui Allah(16), apoi ajută‑l să ajungă la locul său de adăpost!(17) Aceasta pentru că ei sunt un neam care nu ştiu(18).
كَیۡفَ یَكُونُ لِلۡمُشۡرِكِینَ عَهۡدٌ عِندَ ٱللَّهِ وَعِندَ رَسُولِهِۦۤ إِلَّا ٱلَّذِینَ عَـٰهَدتُّمۡ عِندَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِۖ فَمَا ٱسۡتَقَـٰمُواْ لَكُمۡ فَٱسۡتَقِیمُواْ لَهُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ یُحِبُّ ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿٧﴾
7. Cum să aibă idolatrii un legământ cu Allah şi cu Trimisul Său(19), afară de aceia cu care voi aţi făcut legământ la Moscheea cea Sfântă?(20) Câtă vreme ei sunt drepţi cu voi, fiţi drepţi cu ei, căci Allah îi iubeşte pe cei care sunt cu frică!
كَیۡفَ وَإِن یَظۡهَرُواْ عَلَیۡكُمۡ لَا یَرۡقُبُواْ فِیكُمۡ إِلࣰّا وَلَا ذِمَّةࣰۚ یُرۡضُونَكُم بِأَفۡوَ ٰهِهِمۡ وَتَأۡبَىٰ قُلُوبُهُمۡ وَأَكۡثَرُهُمۡ فَـٰسِقُونَ ﴿٨﴾
8. Cum?! Când ei vă biruiesc pe voi, nu păzesc nici rudenie, nici legământ cu voi! Vă aduc mulţumiri gurile lor, însă inimile lor refuză(21), iar cei mai mulţi dintre ei sunt nişte ieşiţi din drum!
ٱشۡتَرَوۡاْ بِـَٔایَـٰتِ ٱللَّهِ ثَمَنࣰا قَلِیلࣰا فَصَدُّواْ عَن سَبِیلِهِۦۤۚ إِنَّهُمۡ سَاۤءَ مَا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿٩﴾
9. Ei au schimbat versetele lui Allah pe un preţ de nimic(22) şi i‑au împiedicat [şi pe alţii] de la calea Lui. Şi cât de rău este ceea ce fac ei!
لَا یَرۡقُبُونَ فِی مُؤۡمِنٍ إِلࣰّا وَلَا ذِمَّةࣰۚ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡمُعۡتَدُونَ ﴿١٠﴾
10. Ei nu păzesc faţă de un credincios nici rudenie, nici legământ, iar aceştia sunt cei care întrec măsura în nelegiuirea lor!
فَإِن تَابُواْ وَأَقَامُواْ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتَوُاْ ٱلزَّكَوٰةَ فَإِخۡوَ ٰنُكُمۡ فِی ٱلدِّینِۗ وَنُفَصِّلُ ٱلۡـَٔایَـٰتِ لِقَوۡمࣲ یَعۡلَمُونَ ﴿١١﴾
11. Însă dacă ei se căiesc şi împlinesc Rugăciunea [As‑Salat] şi achită Dania [Az‑Zakat], atunci ei sunt fraţii voştri întru religie(23). Iar Noi facem limpezi semnele pentru un neam care ştie.
وَإِن نَّكَثُوۤاْ أَیۡمَـٰنَهُم مِّنۢ بَعۡدِ عَهۡدِهِمۡ وَطَعَنُواْ فِی دِینِكُمۡ فَقَـٰتِلُوۤاْ أَىِٕمَّةَ ٱلۡكُفۡرِ إِنَّهُمۡ لَاۤ أَیۡمَـٰنَ لَهُمۡ لَعَلَّهُمۡ یَنتَهُونَ ﴿١٢﴾
12. Dar dacă ei încalcă jurămintele lor(24), după ce au făcut legământ, şi hulesc religia voastră, atunci luptaţi‑vă împotriva căpeteniilor necredinţei, căci ei nu ţin jurămintele! Poate că ei vor înceta(25)!
أَلَا تُقَـٰتِلُونَ قَوۡمࣰا نَّكَثُوۤاْ أَیۡمَـٰنَهُمۡ وَهَمُّواْ بِإِخۡرَاجِ ٱلرَّسُولِ وَهُم بَدَءُوكُمۡ أَوَّلَ مَرَّةٍۚ أَتَخۡشَوۡنَهُمۡۚ فَٱللَّهُ أَحَقُّ أَن تَخۡشَوۡهُ إِن كُنتُم مُّؤۡمِنِینَ ﴿١٣﴾
13. Nu vreţi voi să luptaţi împotriva unor oameni care şi‑au călcat jurămintele şi au vrut să‑l alunge pe Trimis şi v‑au atacat mai întâi pe voi?!(26) Oare vă temeţi de ei? Însă mai drept este să vă temeţi de Allah, dacă sunteţi dreptcredincioşi!
قَـٰتِلُوهُمۡ یُعَذِّبۡهُمُ ٱللَّهُ بِأَیۡدِیكُمۡ وَیُخۡزِهِمۡ وَیَنصُرۡكُمۡ عَلَیۡهِمۡ وَیَشۡفِ صُدُورَ قَوۡمࣲ مُّؤۡمِنِینَ ﴿١٤﴾
14. Luptaţi‑vă împotriva lor, căci Allah îi va pedepsi prin mâinile voastre şi‑i va acoperi de ruşine şi vă va ajuta să‑i biruiţi şi va tămădui piepturile unor oameni dreptcredincioşi!
وَیُذۡهِبۡ غَیۡظَ قُلُوبِهِمۡۗ وَیَتُوبُ ٱللَّهُ عَلَىٰ مَن یَشَاۤءُۗ وَٱللَّهُ عَلِیمٌ حَكِیمٌ ﴿١٥﴾
15. Şi va alunga mânia din inimile lor! Şi Allah va primi căinţa aceluia de la care El voieşte, căci Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim]!
أَمۡ حَسِبۡتُمۡ أَن تُتۡرَكُواْ وَلَمَّا یَعۡلَمِ ٱللَّهُ ٱلَّذِینَ جَـٰهَدُواْ مِنكُمۡ وَلَمۡ یَتَّخِذُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ وَلَا رَسُولِهِۦ وَلَا ٱلۡمُؤۡمِنِینَ وَلِیجَةࣰۚ وَٱللَّهُ خَبِیرُۢ بِمَا تَعۡمَلُونَ ﴿١٦﴾
16. Sau credeţi voi că veţi fi lăsaţi(27) aşa, fără ca Allah să‑i ştie pe aceia dintre voi care au luptat şi nu au luat ca aliat(28) pe nimeni altcineva decât pe Allah, Trimisul Său şi pe dreptcredincioşi?(29) Allah este Bineştiutor [Khabir] a ceea ce faceţi voi.
مَا كَانَ لِلۡمُشۡرِكِینَ أَن یَعۡمُرُواْ مَسَـٰجِدَ ٱللَّهِ شَـٰهِدِینَ عَلَىٰۤ أَنفُسِهِم بِٱلۡكُفۡرِۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ حَبِطَتۡ أَعۡمَـٰلُهُمۡ وَفِی ٱلنَّارِ هُمۡ خَـٰلِدُونَ ﴿١٧﴾
17. Nu se cuvine ca politeiştii să întreţină(30) moscheile lui Allah, în vreme ce ei înşişi sunt martorii necredinţei lor! Faptele acestora sunt zadarnice şi în Foc vor petrece ei veşnic!(31)
إِنَّمَا یَعۡمُرُ مَسَـٰجِدَ ٱللَّهِ مَنۡ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَأَقَامَ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتَى ٱلزَّكَوٰةَ وَلَمۡ یَخۡشَ إِلَّا ٱللَّهَۖ فَعَسَىٰۤ أُوْلَـٰۤىِٕكَ أَن یَكُونُواْ مِنَ ٱلۡمُهۡتَدِینَ ﴿١٨﴾
18. Ci întreţin moscheile lui Allah doar aceia care cred în Allah şi în Ziua de Apoi, împlinesc Rugăciunea [As‑Salat], aduc Dania [Az‑Zakat] şi nu se tem decât de Allah. Poate că aceia vor fi dintre cei bine călăuziţi!
۞ أَجَعَلۡتُمۡ سِقَایَةَ ٱلۡحَاۤجِّ وَعِمَارَةَ ٱلۡمَسۡجِدِ ٱلۡحَرَامِ كَمَنۡ ءَامَنَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَجَـٰهَدَ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِۚ لَا یَسۡتَوُۥنَ عِندَ ٱللَّهِۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٩﴾
19. Oare puneţi voi [sarcina] de a da pelerinilor să bea [apă] şi întreţinerea Moscheii celei Sfinte pe aceeaşi treaptă cu credinţa celui care crede în Allah şi în Ziua de Apoi şi luptă pe calea lui Allah? Ei nu sunt deopotrivă înaintea lui Allah şi Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!
ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ وَهَاجَرُواْ وَجَـٰهَدُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ بِأَمۡوَ ٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡ أَعۡظَمُ دَرَجَةً عِندَ ٱللَّهِۚ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡفَاۤىِٕزُونَ ﴿٢٠﴾
20. Cei care au crezut(32) şi au purces în pribegie(33) şi au luptat pe calea lui Allah, cu averile şi cu vieţile lor, sunt pe o treaptă mai înaltă înaintea lui Allah şi aceia sunt câştigători(34).
یُبَشِّرُهُمۡ رَبُّهُم بِرَحۡمَةࣲ مِّنۡهُ وَرِضۡوَ ٰنࣲ وَجَنَّـٰتࣲ لَّهُمۡ فِیهَا نَعِیمࣱ مُّقِیمٌ ﴿٢١﴾
21. Le vesteşte Domnul lor îndurarea Lui şi bunăvoinţă şi Grădini pentru ei, în care este plăcere necontenită,
خَـٰلِدِینَ فِیهَاۤ أَبَدًاۚ إِنَّ ٱللَّهَ عِندَهُۥۤ أَجۡرٌ عَظِیمࣱ ﴿٢٢﴾
22. În care ei vor rămâne în veci, căci Allah are răsplată nesfârşită!
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ لَا تَتَّخِذُوۤاْ ءَابَاۤءَكُمۡ وَإِخۡوَ ٰنَكُمۡ أَوۡلِیَاۤءَ إِنِ ٱسۡتَحَبُّواْ ٱلۡكُفۡرَ عَلَى ٱلۡإِیمَـٰنِۚ وَمَن یَتَوَلَّهُم مِّنكُمۡ فَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلظَّـٰلِمُونَ ﴿٢٣﴾
23. O, voi cei care credeţi! Nu‑i luaţi pe părinţii voştri şi pe fraţii voştri ca aliaţi, dacă ei iubesc necredinţa mai mult decât credinţa! Aceia dintre voi care îi iau ca aliaţi, aceia sunt nelegiuiţii!
قُلۡ إِن كَانَ ءَابَاۤؤُكُمۡ وَأَبۡنَاۤؤُكُمۡ وَإِخۡوَ ٰنُكُمۡ وَأَزۡوَ ٰجُكُمۡ وَعَشِیرَتُكُمۡ وَأَمۡوَ ٰلٌ ٱقۡتَرَفۡتُمُوهَا وَتِجَـٰرَةࣱ تَخۡشَوۡنَ كَسَادَهَا وَمَسَـٰكِنُ تَرۡضَوۡنَهَاۤ أَحَبَّ إِلَیۡكُم مِّنَ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦ وَجِهَادࣲ فِی سَبِیلِهِۦ فَتَرَبَّصُواْ حَتَّىٰ یَأۡتِیَ ٱللَّهُ بِأَمۡرِهِۦۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلۡفَـٰسِقِینَ ﴿٢٤﴾
24. Spune: „Dacă părinţii voştri, fiii voştri, fraţii voştri, soţiile voastre, clanul vostru, bunurile pe care le‑aţi dobândit, negoţul de a cărui lâncezire vă temeţi şi locuinţele de care sunteţi mulţumiţi vă sunt vouă mai scumpe decât Allah, decât Trimisul Său şi decât lupta pe calea Lui, atunci aşteptaţi‑vă să vină Allah cu porunca Sa(35)!” Iar Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!
لَقَدۡ نَصَرَكُمُ ٱللَّهُ فِی مَوَاطِنَ كَثِیرَةࣲ وَیَوۡمَ حُنَیۡنٍ إِذۡ أَعۡجَبَتۡكُمۡ كَثۡرَتُكُمۡ فَلَمۡ تُغۡنِ عَنكُمۡ شَیۡـࣰٔا وَضَاقَتۡ عَلَیۡكُمُ ٱلۡأَرۡضُ بِمَا رَحُبَتۡ ثُمَّ وَلَّیۡتُم مُّدۡبِرِینَ ﴿٢٥﴾
25. Allah v‑a ajutat să biruiţi în numeroase locuri. Şi în ziua de la Hunayn(36), când aţi fost mândri de numărul vostru mare, însă el nu v‑a fost de folos întru nimic. Şi îngust vi s‑a părut vouă pământul, măcar că el era întins. Apoi aţi întors spatele, fugind.
ثُمَّ أَنزَلَ ٱللَّهُ سَكِینَتَهُۥ عَلَىٰ رَسُولِهِۦ وَعَلَى ٱلۡمُؤۡمِنِینَ وَأَنزَلَ جُنُودࣰا لَّمۡ تَرَوۡهَا وَعَذَّبَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْۚ وَذَ ٰلِكَ جَزَاۤءُ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٢٦﴾
26. Apoi, Allah a pogorât liniştea Sa asupra Trimisului Său şi asupra dreptcredincioşilor şi a trimis oşteni pe care nu i‑aţi văzut şi i‑a chinuit pe cei care nu credeau. Aceasta este răsplata necredincioşilor!
ثُمَّ یَتُوبُ ٱللَّهُ مِنۢ بَعۡدِ ذَ ٰلِكَ عَلَىٰ مَن یَشَاۤءُۗ وَٱللَّهُ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٢٧﴾
27. Apoi Allah primeşte căinţa de la cel care El voieşte, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ إِنَّمَا ٱلۡمُشۡرِكُونَ نَجَسࣱ فَلَا یَقۡرَبُواْ ٱلۡمَسۡجِدَ ٱلۡحَرَامَ بَعۡدَ عَامِهِمۡ هَـٰذَاۚ وَإِنۡ خِفۡتُمۡ عَیۡلَةࣰ فَسَوۡفَ یُغۡنِیكُمُ ٱللَّهُ مِن فَضۡلِهِۦۤ إِن شَاۤءَۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلِیمٌ حَكِیمࣱ ﴿٢٨﴾
28. O, voi cei care credeţi! Politeiştii sunt o murdărie! Deci să nu se mai apropie de Moscheea cea Sfântă după acest an al lor(37). Iar de vă temeţi voi de sărăcie, atunci Allah vă va îmbogăţi – dacă va voi – prin harul Său, căci Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
قَـٰتِلُواْ ٱلَّذِینَ لَا یُؤۡمِنُونَ بِٱللَّهِ وَلَا بِٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَلَا یُحَرِّمُونَ مَا حَرَّمَ ٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥ وَلَا یَدِینُونَ دِینَ ٱلۡحَقِّ مِنَ ٱلَّذِینَ أُوتُواْ ٱلۡكِتَـٰبَ حَتَّىٰ یُعۡطُواْ ٱلۡجِزۡیَةَ عَن یَدࣲ وَهُمۡ صَـٰغِرُونَ ﴿٢٩﴾
29. Luptaţi împotriva acelora care nu cred în Allah şi nici în Ziua de Apoi şi nu opresc ceea ce Allah şi Trimisul Său au oprit şi nu împărtăşesc religia Adevărului, dintre aceia cărora li s‑a dat Cartea(38), până ce ei nu vor plăti tributul(39) cu mâna lor, fiind ei supuşi [legilor]!
وَقَالَتِ ٱلۡیَهُودُ عُزَیۡرٌ ٱبۡنُ ٱللَّهِ وَقَالَتِ ٱلنَّصَـٰرَى ٱلۡمَسِیحُ ٱبۡنُ ٱللَّهِۖ ذَ ٰلِكَ قَوۡلُهُم بِأَفۡوَ ٰهِهِمۡۖ یُضَـٰهِـُٔونَ قَوۡلَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ مِن قَبۡلُۚ قَـٰتَلَهُمُ ٱللَّهُۖ أَنَّىٰ یُؤۡفَكُونَ ﴿٣٠﴾
30. Iudeii zic:„Uzayr(40) este fiul lui Dumnezeu!”, iar creştinii zic: „Mesia este fiul lui Dumnezeu!” Acestea sunt cuvintele lor, [rostite] cu gurile lor. Ei spun vorbe asemănătoare cu ale acelora care nu au crezut de dinaintea lor – Allah să‑i nimicească(41)! Cum [se înşeală ei], îndepărtându‑se [de Adevăr]!
ٱتَّخَذُوۤاْ أَحۡبَارَهُمۡ وَرُهۡبَـٰنَهُمۡ أَرۡبَابࣰا مِّن دُونِ ٱللَّهِ وَٱلۡمَسِیحَ ٱبۡنَ مَرۡیَمَ وَمَاۤ أُمِرُوۤاْ إِلَّا لِیَعۡبُدُوۤاْ إِلَـٰهࣰا وَ ٰحِدࣰاۖ لَّاۤ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَۚ سُبۡحَـٰنَهُۥ عَمَّا یُشۡرِكُونَ ﴿٣١﴾
31. Ei îi iau pe rabinii lor şi pe călugării lor, precum şi pe Mesia, fiul Mariei, ca Domni în locul lui Allah, în vreme ce li s‑a poruncit(42) să nu adore decât un singur Dumnezeu, în afara căruia nu este [alt] Dumnezeu. Mărire Lui! El este deasupra celor pe care‑i asociază Lui!
یُرِیدُونَ أَن یُطۡفِـُٔواْ نُورَ ٱللَّهِ بِأَفۡوَ ٰهِهِمۡ وَیَأۡبَى ٱللَّهُ إِلَّاۤ أَن یُتِمَّ نُورَهُۥ وَلَوۡ كَرِهَ ٱلۡكَـٰفِرُونَ ﴿٣٢﴾
32. Voiesc ei să stingă cu gurile lor lumina lui Allah(43), însă Allah nu voieşte alta decât să desăvârşească lumina Sa, chiar dacă necredincioşii urăsc [aceasta].
هُوَ ٱلَّذِیۤ أَرۡسَلَ رَسُولَهُۥ بِٱلۡهُدَىٰ وَدِینِ ٱلۡحَقِّ لِیُظۡهِرَهُۥ عَلَى ٱلدِّینِ كُلِّهِۦ وَلَوۡ كَرِهَ ٱلۡمُشۡرِكُونَ ﴿٣٣﴾
33. El este Cel care l‑a Trimis pe Trimisul Său cu buna călăuzire(44) şi cu religia Adevărului(45), pentru ca ea să fie biruitoare asupra oricărei alte religii, chiar dacă politeiştii urăsc [aceasta].
۞ یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ إِنَّ كَثِیرࣰا مِّنَ ٱلۡأَحۡبَارِ وَٱلرُّهۡبَانِ لَیَأۡكُلُونَ أَمۡوَ ٰلَ ٱلنَّاسِ بِٱلۡبَـٰطِلِ وَیَصُدُّونَ عَن سَبِیلِ ٱللَّهِۗ وَٱلَّذِینَ یَكۡنِزُونَ ٱلذَّهَبَ وَٱلۡفِضَّةَ وَلَا یُنفِقُونَهَا فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ فَبَشِّرۡهُم بِعَذَابٍ أَلِیمࣲ ﴿٣٤﴾
34. O, voi cei care credeţi! Mulţi dintre rabini şi călugări mănâncă averile oamenilor pe nedrept şi [îi] împiedică de la calea lui Allah! Iar acelora, care strâng(46) aur şi argint şi nu le cheltuiesc pe calea lui Allah, vesteşte‑le osândă dureroasă,
یَوۡمَ یُحۡمَىٰ عَلَیۡهَا فِی نَارِ جَهَنَّمَ فَتُكۡوَىٰ بِهَا جِبَاهُهُمۡ وَجُنُوبُهُمۡ وَظُهُورُهُمۡۖ هَـٰذَا مَا كَنَزۡتُمۡ لِأَنفُسِكُمۡ فَذُوقُواْ مَا كُنتُمۡ تَكۡنِزُونَ ﴿٣٥﴾
35. Într‑o Zi în care vor fi ele(47) încinse în focul Gheenei şi cu ele se vor arde frunţile, laturile şi spinările lor. Aceasta este ceea ce aţi strâns pentru sufletele voastre! Gustaţi din ceea ce aţi strâns!
إِنَّ عِدَّةَ ٱلشُّهُورِ عِندَ ٱللَّهِ ٱثۡنَا عَشَرَ شَهۡرࣰا فِی كِتَـٰبِ ٱللَّهِ یَوۡمَ خَلَقَ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ مِنۡهَاۤ أَرۡبَعَةٌ حُرُمࣱۚ ذَ ٰلِكَ ٱلدِّینُ ٱلۡقَیِّمُۚ فَلَا تَظۡلِمُواْ فِیهِنَّ أَنفُسَكُمۡۚ وَقَـٰتِلُواْ ٱلۡمُشۡرِكِینَ كَاۤفَّةࣰ كَمَا یُقَـٰتِلُونَكُمۡ كَاۤفَّةࣰۚ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ مَعَ ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿٣٦﴾
36. Numărul lunilor la Allah este de douăsprezece luni(48), în Cartea lui Allah, din ziua când El a făcut cerurile şi pământul. Patru dintre ele sunt sfinte.(49) Aceasta este religia cea dreaptă. Şi nu săvârşiţi în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre!(50) Şi luptaţi uniţi împotriva politeiştilor, întocmai cum luptă ei împotriva voastră! Şi să ştiţi că Allah este cu cei care au frică [de El]!
إِنَّمَا ٱلنَّسِیۤءُ زِیَادَةࣱ فِی ٱلۡكُفۡرِۖ یُضَلُّ بِهِ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ یُحِلُّونَهُۥ عَامࣰا وَیُحَرِّمُونَهُۥ عَامࣰا لِّیُوَاطِـُٔواْ عِدَّةَ مَا حَرَّمَ ٱللَّهُ فَیُحِلُّواْ مَا حَرَّمَ ٱللَّهُۚ زُیِّنَ لَهُمۡ سُوۤءُ أَعۡمَـٰلِهِمۡۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٣٧﴾
37. Schimbarea [lunilor] nu este altceva decât o sporire a necredinţei. Prin aceasta cei care nu cred sunt duşi în rătăcire. Un an ei o îngăduiesc şi un an o socotesc sfântă, pentru ca să potrivească numărul [lunilor] pe care Allah le‑a socotit sfinte. Astfel îngăduiesc ei ceea ce a oprit Allah. Faptele lor rele le sunt înfrumuseţate(51). Şi Allah nu călăuzeşte neamul de necredincioşi.
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ مَا لَكُمۡ إِذَا قِیلَ لَكُمُ ٱنفِرُواْ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ ٱثَّاقَلۡتُمۡ إِلَى ٱلۡأَرۡضِۚ أَرَضِیتُم بِٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا مِنَ ٱلۡـَٔاخِرَةِۚ فَمَا مَتَـٰعُ ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا فِی ٱلۡـَٔاخِرَةِ إِلَّا قَلِیلٌ ﴿٣٨﴾
38. O, voi cei care credeţi! Ce‑i cu voi? Când vi s‑a zis: „Purcedeţi pe calea lui Allah!”, voi v‑aţi lăsat grei pe pământ.(52) Oare v‑a plăcut vouă viaţa lumească mai mult decât Viaţa de Apoi? Plăcerea acestei vieţi nu va fi decât puţină în Lumea de Apoi!
إِلَّا تَنفِرُواْ یُعَذِّبۡكُمۡ عَذَابًا أَلِیمࣰا وَیَسۡتَبۡدِلۡ قَوۡمًا غَیۡرَكُمۡ وَلَا تَضُرُّوهُ شَیۡـࣰٔاۗ وَٱللَّهُ عَلَىٰ كُلِّ شَیۡءࣲ قَدِیرٌ ﴿٣٩﴾
39. Dacă voi nu purcedeţi, vă va pedepsi El cu chin dureros şi vă va schimba cu un alt neam(53). Şi voi nu‑I veţi putea dăuna întru nimic, şi Allah este cu putere peste toate.
إِلَّا تَنصُرُوهُ فَقَدۡ نَصَرَهُ ٱللَّهُ إِذۡ أَخۡرَجَهُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ ثَانِیَ ٱثۡنَیۡنِ إِذۡ هُمَا فِی ٱلۡغَارِ إِذۡ یَقُولُ لِصَـٰحِبِهِۦ لَا تَحۡزَنۡ إِنَّ ٱللَّهَ مَعَنَاۖ فَأَنزَلَ ٱللَّهُ سَكِینَتَهُۥ عَلَیۡهِ وَأَیَّدَهُۥ بِجُنُودࣲ لَّمۡ تَرَوۡهَا وَجَعَلَ كَلِمَةَ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ ٱلسُّفۡلَىٰۗ وَكَلِمَةُ ٱللَّهِ هِیَ ٱلۡعُلۡیَاۗ وَٱللَّهُ عَزِیزٌ حَكِیمٌ ﴿٤٠﴾
40. Dacă voi nu‑i veniţi în ajutor(54), [să ştiţi că] l‑a ajutat Allah [mai înainte], când cei care nu credeau l‑au alungat, ca unul dintre cei doi(55). Când ei doi se aflau în peşteră şi când el i‑a zis însoţitorului său: „Nu fi mâhnit, căci Allah este cu noi!” Şi a pogorât Allah liniştea Sa asupra lui şi i‑a venit în ajutor cu oşteni pe care voi nu i‑aţi văzut şi a făcut cuvântul celor care nu credeau [să coboare] jos, în timp ce cuvântul lui Allah [s‑a înălţat] cel mai sus. Iar Allah este Puternic [şi] Înţelept [‘Aziz, Hakim].
ٱنفِرُواْ خِفَافࣰا وَثِقَالࣰا وَجَـٰهِدُواْ بِأَمۡوَ ٰلِكُمۡ وَأَنفُسِكُمۡ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِۚ ذَ ٰلِكُمۡ خَیۡرࣱ لَّكُمۡ إِن كُنتُمۡ تَعۡلَمُونَ ﴿٤١﴾
41. Purcedeţi uşori ori grei(56) şi luptaţi cu averile şi sufletele voastre pe calea lui Allah! Aceasta este mai bine pentru voi, dacă pricepeţi!
لَوۡ كَانَ عَرَضࣰا قَرِیبࣰا وَسَفَرࣰا قَاصِدࣰا لَّٱتَّبَعُوكَ وَلَـٰكِنۢ بَعُدَتۡ عَلَیۡهِمُ ٱلشُّقَّةُۚ وَسَیَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ لَوِ ٱسۡتَطَعۡنَا لَخَرَجۡنَا مَعَكُمۡ یُهۡلِكُونَ أَنفُسَهُمۡ وَٱللَّهُ یَعۡلَمُ إِنَّهُمۡ لَكَـٰذِبُونَ ﴿٤٢﴾
42. Dacă ar fi fost un câştig uşor(57) sau de o călătorie mai scurtă, atunci te‑ar fi urmat, însă distanţa li s‑a părut lor prea grea şi lungă. Şi vor jura ei pe Allah: „De‑am fi putut noi, am fi purces laolaltă cu voi!” Se pierd pe ei înşişi, căci Allah ştie că ei sunt mincinoşi.
عَفَا ٱللَّهُ عَنكَ لِمَ أَذِنتَ لَهُمۡ حَتَّىٰ یَتَبَیَّنَ لَكَ ٱلَّذِینَ صَدَقُواْ وَتَعۡلَمَ ٱلۡكَـٰذِبِینَ ﴿٤٣﴾
43. Allah te‑a iertat! De ce le‑ai dat tu voie(58), înainte de a‑i descoperi pe cei aflaţi întru adevăr şi de a‑i cunoaşte pe cei mincinoşi?
لَا یَسۡتَـٔۡذِنُكَ ٱلَّذِینَ یُؤۡمِنُونَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ أَن یُجَـٰهِدُواْ بِأَمۡوَ ٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡۗ وَٱللَّهُ عَلِیمُۢ بِٱلۡمُتَّقِینَ ﴿٤٤﴾
44. Nu‑ţi vor cere îngăduinţă aceia care cred în Allah şi în Ziua de Apoi, când [este vorba] să lupte cu averile şi cu sufletele lor, iar Allah este Bineştiutor [‘Alim] al celor care sunt cu frică.
إِنَّمَا یَسۡتَـٔۡذِنُكَ ٱلَّذِینَ لَا یُؤۡمِنُونَ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَٱرۡتَابَتۡ قُلُوبُهُمۡ فَهُمۡ فِی رَیۡبِهِمۡ یَتَرَدَّدُونَ ﴿٤٥﴾
45. Ci îţi cer îngăduinţă(59) aceia care nu cred în Allah şi în Ziua de Apoi, ale căror inimi s‑au umplut de îndoială, căci ei şovăie din pricina îndoielii lor.
۞ وَلَوۡ أَرَادُواْ ٱلۡخُرُوجَ لَأَعَدُّواْ لَهُۥ عُدَّةࣰ وَلَـٰكِن كَرِهَ ٱللَّهُ ٱنۢبِعَاثَهُمۡ فَثَبَّطَهُمۡ وَقِیلَ ٱقۡعُدُواْ مَعَ ٱلۡقَـٰعِدِینَ ﴿٤٦﴾
46. Dacă ei ar fi vrut să purceadă [la luptă], ar fi făcut ei pregătiri pentru aceasta.(60) Însă nu I‑a plăcut lui Allah purcederea lor şi El i‑a oprit(61). Şi li s‑a zis [lor]: „Şedeţi [acasă] cu cei care şed(62)!”
لَوۡ خَرَجُواْ فِیكُم مَّا زَادُوكُمۡ إِلَّا خَبَالࣰا وَلَأَوۡضَعُواْ خِلَـٰلَكُمۡ یَبۡغُونَكُمُ ٱلۡفِتۡنَةَ وَفِیكُمۡ سَمَّـٰعُونَ لَهُمۡۗ وَٱللَّهُ عَلِیمُۢ بِٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿٤٧﴾
47. Şi de‑ar fi purces ei laolaltă cu voi, n‑ar fi făcut decât să sporească tulburarea voastră(63) şi s‑ar fi grăbit, căutând să semene vrajbă şi neînţelegere în rândurile voastre. Şi printre voi ar fi fost unii care să le dea ascultare. Dar Allah este Bineştiutor [‘Alim] al nelegiuiţilor.
لَقَدِ ٱبۡتَغَوُاْ ٱلۡفِتۡنَةَ مِن قَبۡلُ وَقَلَّبُواْ لَكَ ٱلۡأُمُورَ حَتَّىٰ جَاۤءَ ٱلۡحَقُّ وَظَهَرَ أَمۡرُ ٱللَّهِ وَهُمۡ كَـٰرِهُونَ ﴿٤٨﴾
48. Şi mai înainte au căutat ei să semene dihonie(64) şi să‑ţi încurce ţie treburile(65), până ce a venit Adevărul(66) şi a învins religia lui Allah, măcar că lor nu le place.
وَمِنۡهُم مَّن یَقُولُ ٱئۡذَن لِّی وَلَا تَفۡتِنِّیۤۚ أَلَا فِی ٱلۡفِتۡنَةِ سَقَطُواْۗ وَإِنَّ جَهَنَّمَ لَمُحِیطَةُۢ بِٱلۡكَـٰفِرِینَ ﴿٤٩﴾
49. Printre ei sunt unii care zic: „Îngăduieşte‑mi mie(67) şi nu mă duce pe mine în ispită!” Şi oare nu în ispită au căzut ei? Şi Gheena îi va cuprinde pe cei necredincioşi(68)!
إِن تُصِبۡكَ حَسَنَةࣱ تَسُؤۡهُمۡۖ وَإِن تُصِبۡكَ مُصِیبَةࣱ یَقُولُواْ قَدۡ أَخَذۡنَاۤ أَمۡرَنَا مِن قَبۡلُ وَیَتَوَلَّواْ وَّهُمۡ فَرِحُونَ ﴿٥٠﴾
50. Dacă ai parte de ceva bun, aceasta îi întristează, iar dacă te loveşte o nenorocire, atunci zic ei: „Noi am fost prevăzători dinainte(69)!” şi se îndepărtează bucuroşi.
قُل لَّن یُصِیبَنَاۤ إِلَّا مَا كَتَبَ ٱللَّهُ لَنَا هُوَ مَوۡلَىٰنَاۚ وَعَلَى ٱللَّهِ فَلۡیَتَوَكَّلِ ٱلۡمُؤۡمِنُونَ ﴿٥١﴾
51. Spune: „Nu ne va atinge pe noi nimic în afară de ceea ce ne‑a prescris Allah! El este Ocrotitorul nostru! Şi în Allah trebuie să se încreadă dreptcredincioşii!”
قُلۡ هَلۡ تَرَبَّصُونَ بِنَاۤ إِلَّاۤ إِحۡدَى ٱلۡحُسۡنَیَیۡنِۖ وَنَحۡنُ نَتَرَبَّصُ بِكُمۡ أَن یُصِیبَكُمُ ٱللَّهُ بِعَذَابࣲ مِّنۡ عِندِهِۦۤ أَوۡ بِأَیۡدِینَاۖ فَتَرَبَّصُوۤاْ إِنَّا مَعَكُم مُّتَرَبِّصُونَ ﴿٥٢﴾
52. Spune: „Ce aşteptaţi voi, pentru noi, alta decât unul din cele două lucruri minunate(70)? Iar noi aşteptăm ca Allah să vă lovească cu osândă dureroasă(71), fie de la El, fie prin mâinile noastre. Aşadar aşteptaţi! Dar şi noi suntem în aşteptare împreună cu voi!”
قُلۡ أَنفِقُواْ طَوۡعًا أَوۡ كَرۡهࣰا لَّن یُتَقَبَّلَ مِنكُمۡ إِنَّكُمۡ كُنتُمۡ قَوۡمࣰا فَـٰسِقِینَ ﴿٥٣﴾
53. Spune: „Dacă dăruiţi de bunăvoie sau de nevoie,(72) oricum nu se va primi niciodată de la voi, căci voi aţi fost [şi sunteţi] un neam de nelegiuiţi!”
وَمَا مَنَعَهُمۡ أَن تُقۡبَلَ مِنۡهُمۡ نَفَقَـٰتُهُمۡ إِلَّاۤ أَنَّهُمۡ كَفَرُواْ بِٱللَّهِ وَبِرَسُولِهِۦ وَلَا یَأۡتُونَ ٱلصَّلَوٰةَ إِلَّا وَهُمۡ كُسَالَىٰ وَلَا یُنفِقُونَ إِلَّا وَهُمۡ كَـٰرِهُونَ ﴿٥٤﴾
54. Şi nu împiedică să fie primite darurile lor decât faptul că ei nu au crezut în Allah şi în Trimisul Său şi că ei nu vin la Rugăciune [As‑Salat] decât numai cu lene şi nu dăruiesc decât obligaţi.
فَلَا تُعۡجِبۡكَ أَمۡوَ ٰلُهُمۡ وَلَاۤ أَوۡلَـٰدُهُمۡۚ إِنَّمَا یُرِیدُ ٱللَّهُ لِیُعَذِّبَهُم بِهَا فِی ٱلۡحَیَوٰةِ ٱلدُّنۡیَا وَتَزۡهَقَ أَنفُسُهُمۡ وَهُمۡ كَـٰفِرُونَ ﴿٥٥﴾
55. Să nu te uluiască averile lor, nici copiii lor! Allah voieşte numai să‑i pedepsească prin ele în această viaţă şi‑şi dau ei sufletul, fiind necredincioşi.
وَیَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ إِنَّهُمۡ لَمِنكُمۡ وَمَا هُم مِّنكُمۡ وَلَـٰكِنَّهُمۡ قَوۡمࣱ یَفۡرَقُونَ ﴿٥٦﴾
56. Ei [ipocriţii] jură pe Allah că ei sunt cu adevărat dintre voi, însă ei nu sunt dintre voi, ci ei sunt un neam căruia îi este frică.
لَوۡ یَجِدُونَ مَلۡجَـًٔا أَوۡ مَغَـٰرَ ٰتٍ أَوۡ مُدَّخَلࣰا لَّوَلَّوۡاْ إِلَیۡهِ وَهُمۡ یَجۡمَحُونَ ﴿٥٧﴾
57. Dacă ar găsi ei un adăpost sau peşteri, ori o hrubă în care să se ascundă, s‑ar îndrepta spre acestea, luând‑o la fugă.
وَمِنۡهُم مَّن یَلۡمِزُكَ فِی ٱلصَّدَقَـٰتِ فَإِنۡ أُعۡطُواْ مِنۡهَا رَضُواْ وَإِن لَّمۡ یُعۡطَوۡاْ مِنۡهَاۤ إِذَا هُمۡ یَسۡخَطُونَ ﴿٥٨﴾
58. Unii dintre ei te ponegresc pentru milostenii.(73) De li se dăruiesc lor din acestea, ei sunt mulţumiţi, dar de nu li se dăruiesc lor din ele, iată‑i cum se înfurie!
وَلَوۡ أَنَّهُمۡ رَضُواْ مَاۤ ءَاتَىٰهُمُ ٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥ وَقَالُواْ حَسۡبُنَا ٱللَّهُ سَیُؤۡتِینَا ٱللَّهُ مِن فَضۡلِهِۦ وَرَسُولُهُۥۤ إِنَّاۤ إِلَى ٱللَّهِ رَ ٰغِبُونَ ﴿٥٩﴾
59. Măcar de‑ar fi ei(74) mulţumiţi de ceea ce le‑a dăruit Allah şi Trimisul Său şi ar zice: „Ne este de ajuns Allah! Ne va dărui nouă Allah din harul Său şi la fel şi Trimisul Lui şi spre Allah ne îndreptăm noi rugile(75)!”
۞ إِنَّمَا ٱلصَّدَقَـٰتُ لِلۡفُقَرَاۤءِ وَٱلۡمَسَـٰكِینِ وَٱلۡعَـٰمِلِینَ عَلَیۡهَا وَٱلۡمُؤَلَّفَةِ قُلُوبُهُمۡ وَفِی ٱلرِّقَابِ وَٱلۡغَـٰرِمِینَ وَفِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَٱبۡنِ ٱلسَّبِیلِۖ فَرِیضَةࣰ مِّنَ ٱللَّهِۗ وَٱللَّهُ عَلِیمٌ حَكِیمࣱ ﴿٦٠﴾
60. Milosteniile [din Danie] sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale căror inimi se adună [întru credinţă](76), pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum(77). [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
وَمِنۡهُمُ ٱلَّذِینَ یُؤۡذُونَ ٱلنَّبِیَّ وَیَقُولُونَ هُوَ أُذُنࣱۚ قُلۡ أُذُنُ خَیۡرࣲ لَّكُمۡ یُؤۡمِنُ بِٱللَّهِ وَیُؤۡمِنُ لِلۡمُؤۡمِنِینَ وَرَحۡمَةࣱ لِّلَّذِینَ ءَامَنُواْ مِنكُمۡۚ وَٱلَّذِینَ یُؤۡذُونَ رَسُولَ ٱللَّهِ لَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٦١﴾
61. Şi printre ei sunt unii care‑l necăjesc pe Profet şi spun: „El este numai ureche!” Spune: „O ureche pentru binele vostru! El crede în Allah şi îi crede pe dreptcredincioşi! El este îndurare pentru aceia dintre voi care cred!” Iar aceia care‑l necăjesc pe Trimisul lui Allah vor avea parte de chin dureros!(78)
یَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ لَكُمۡ لِیُرۡضُوكُمۡ وَٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥۤ أَحَقُّ أَن یُرۡضُوهُ إِن كَانُواْ مُؤۡمِنِینَ ﴿٦٢﴾
62. Ei(79) se jură(80) pe Allah, pentru ca să vă facă mulţumiţi. Însă Allah şi Trimisul Său sunt mai vrednici să‑i mulţumească, dacă ei sunt credincioşi.
أَلَمۡ یَعۡلَمُوۤاْ أَنَّهُۥ مَن یُحَادِدِ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ فَأَنَّ لَهُۥ نَارَ جَهَنَّمَ خَـٰلِدࣰا فِیهَاۚ ذَ ٰلِكَ ٱلۡخِزۡیُ ٱلۡعَظِیمُ ﴿٦٣﴾
63. Oare nu ştiu ei că cel care se împotriveşte lui Allah şi Trimisului Său va avea parte de focul Gheenei, în care veşnic va avea sălaş?! Şi aceasta este mare ruşine!
یَحۡذَرُ ٱلۡمُنَـٰفِقُونَ أَن تُنَزَّلَ عَلَیۡهِمۡ سُورَةࣱ تُنَبِّئُهُم بِمَا فِی قُلُوبِهِمۡۚ قُلِ ٱسۡتَهۡزِءُوۤاْ إِنَّ ٱللَّهَ مُخۡرِجࣱ مَّا تَحۡذَرُونَ ﴿٦٤﴾
64. Cei făţarnici se tem(81) că va fi pogorâtă despre ei o Sură care să vestească ceea ce se află în inimile lor. Spune: „Bateţi‑vă voi joc! Allah va scoate [la iveală] cele de care voi vă temeţi!”
وَلَىِٕن سَأَلۡتَهُمۡ لَیَقُولُنَّ إِنَّمَا كُنَّا نَخُوضُ وَنَلۡعَبُۚ قُلۡ أَبِٱللَّهِ وَءَایَـٰتِهِۦ وَرَسُولِهِۦ كُنتُمۡ تَسۡتَهۡزِءُونَ ﴿٦٥﴾
65. Iar dacă‑i întrebi, atunci zic ei: „Noi vorbeam întra‑olaltă şi glumeam!” Spune: „Voi luaţi în derâdere pe Allah şi semnele Sale şi pe Trimisul Lui?!”
لَا تَعۡتَذِرُواْ قَدۡ كَفَرۡتُم بَعۡدَ إِیمَـٰنِكُمۡۚ إِن نَّعۡفُ عَن طَاۤىِٕفَةࣲ مِّنكُمۡ نُعَذِّبۡ طَاۤىِٕفَةَۢ بِأَنَّهُمۡ كَانُواْ مُجۡرِمِینَ ﴿٦٦﴾
66. Nu vă dezvinovăţiţi(82). Voi v‑aţi făcut necredincioşi după ce aţi fost credincioşi. Iar dacă Noi iertăm o parte dintre voi(83), osândim o [altă parte], pentru că ei sunt nelegiuiţi!
ٱلۡمُنَـٰفِقُونَ وَٱلۡمُنَـٰفِقَـٰتُ بَعۡضُهُم مِّنۢ بَعۡضࣲۚ یَأۡمُرُونَ بِٱلۡمُنكَرِ وَیَنۡهَوۡنَ عَنِ ٱلۡمَعۡرُوفِ وَیَقۡبِضُونَ أَیۡدِیَهُمۡۚ نَسُواْ ٱللَّهَ فَنَسِیَهُمۡۚ إِنَّ ٱلۡمُنَـٰفِقِینَ هُمُ ٱلۡفَـٰسِقُونَ ﴿٦٧﴾
67. Bărbaţii făţarnici şi muierile făţarnice sunt ei unul la fel ca altul. Ei poruncesc ceea ce este oprit(84) şi opresc de la ceea ce este potrivit(85) ş i‑şi s trâng e i m âinile(86). L‑au uitat pe Allah şi i‑a uitat şi El pe ei. Făţarnicii sunt ei cei ieşiţi din drum.
وَعَدَ ٱللَّهُ ٱلۡمُنَـٰفِقِینَ وَٱلۡمُنَـٰفِقَـٰتِ وَٱلۡكُفَّارَ نَارَ جَهَنَّمَ خَـٰلِدِینَ فِیهَاۚ هِیَ حَسۡبُهُمۡۚ وَلَعَنَهُمُ ٱللَّهُۖ وَلَهُمۡ عَذَابࣱ مُّقِیمࣱ ﴿٦٨﴾
68. Allah a făgăduit bărbaţilor făţarnici şi muierilor făţarnice, precum şi necredincioşilor, focul Gheenei şi veşnic vor sălăşlui în el! Aceasta le este de ajuns(87)! I‑a blestemat Allah şi vor avea ei parte de chin veşnic.
كَٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِكُمۡ كَانُوۤاْ أَشَدَّ مِنكُمۡ قُوَّةࣰ وَأَكۡثَرَ أَمۡوَ ٰلࣰا وَأَوۡلَـٰدࣰا فَٱسۡتَمۡتَعُواْ بِخَلَـٰقِهِمۡ فَٱسۡتَمۡتَعۡتُم بِخَلَـٰقِكُمۡ كَمَا ٱسۡتَمۡتَعَ ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِكُم بِخَلَـٰقِهِمۡ وَخُضۡتُمۡ كَٱلَّذِی خَاضُوۤاْۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ حَبِطَتۡ أَعۡمَـٰلُهُمۡ فِی ٱلدُّنۡیَا وَٱلۡـَٔاخِرَةِۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡخَـٰسِرُونَ ﴿٦٩﴾
69. [Sunteţi] ca aceia de dinaintea voastră! Au fost ei chiar şi mai puternici decât voi şi au avut chiar şi mai multe averi şi mai mulţi copii. Şi s‑au bucurat ei de partea lor [în această lume](88) şi v‑aţi bucurat şi voi de partea voastră, aşa cum s‑au bucurat cei de dinaintea voastră de partea lor. Şi vorbiţi voi fără de noimă, precum şi ei vorbeau fără de noimă. Dar în van sunt faptele acestora atât în această lume, cât şi în Lumea de Apoi. Şi aceştia sunt pierduţi.
أَلَمۡ یَأۡتِهِمۡ نَبَأُ ٱلَّذِینَ مِن قَبۡلِهِمۡ قَوۡمِ نُوحࣲ وَعَادࣲ وَثَمُودَ وَقَوۡمِ إِبۡرَ ٰهِیمَ وَأَصۡحَـٰبِ مَدۡیَنَ وَٱلۡمُؤۡتَفِكَـٰتِۚ أَتَتۡهُمۡ رُسُلُهُم بِٱلۡبَیِّنَـٰتِۖ فَمَا كَانَ ٱللَّهُ لِیَظۡلِمَهُمۡ وَلَـٰكِن كَانُوۤاْ أَنفُسَهُمۡ یَظۡلِمُونَ ﴿٧٠﴾
70. Oare nu a ajuns la ei vestea despre aceia de dinaintea lor(89): despre neamul lui Noe, despre ‘Ad şi Thamud, despre neamul lui Avraam, despre locuitorii din Madyan şi despre cetăţile cele răsturnate(90)? Trimişii lor le‑au adus semne limpezi(91). Allah nu a voit să le facă nedreptate, ci ei înşişi şi‑au făcut nedreptate(92).
وَٱلۡمُؤۡمِنُونَ وَٱلۡمُؤۡمِنَـٰتُ بَعۡضُهُمۡ أَوۡلِیَاۤءُ بَعۡضࣲۚ یَأۡمُرُونَ بِٱلۡمَعۡرُوفِ وَیَنۡهَوۡنَ عَنِ ٱلۡمُنكَرِ وَیُقِیمُونَ ٱلصَّلَوٰةَ وَیُؤۡتُونَ ٱلزَّكَوٰةَ وَیُطِیعُونَ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥۤۚ أُوْلَـٰۤىِٕكَ سَیَرۡحَمُهُمُ ٱللَّهُۗ إِنَّ ٱللَّهَ عَزِیزٌ حَكِیمࣱ ﴿٧١﴾
71. Dreptcredincioşii şi dreptcredincioasele îşi sunt aliaţi unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngăduit, plinesc Rugăciunea [As‑Salat], aduc Dania [Az‑Zakat] şi se supun lui Allah şi Trimisului Său. Cu aceştia Allah va fi îndurător, căci Allah este Puternic [şi] Înţelept [‘Aziz, Hakim].
وَعَدَ ٱللَّهُ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ وَٱلۡمُؤۡمِنَـٰتِ جَنَّـٰتࣲ تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُ خَـٰلِدِینَ فِیهَا وَمَسَـٰكِنَ طَیِّبَةࣰ فِی جَنَّـٰتِ عَدۡنࣲۚ وَرِضۡوَ ٰنࣱ مِّنَ ٱللَّهِ أَكۡبَرُۚ ذَ ٰلِكَ هُوَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِیمُ ﴿٧٢﴾
72. Allah le‑a promis dreptcredincioşilor şi dreptcredincioaselor Grădini pe sub care curg pâraie, în care vor avea sălaş veşnic şi cămine bune în grădinile Edenului(93). Însă mulţumirea lui Allah este şi mai mare; aceasta este o izbândă nemărginită!(94)
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلنَّبِیُّ جَـٰهِدِ ٱلۡكُفَّارَ وَٱلۡمُنَـٰفِقِینَ وَٱغۡلُظۡ عَلَیۡهِمۡۚ وَمَأۡوَىٰهُمۡ جَهَنَّمُۖ وَبِئۡسَ ٱلۡمَصِیرُ ﴿٧٣﴾
73. O, Profetule! Luptă împotriva necredincioşilor şi făţarnicilor şi fii aspru cu ei! Gheena va fi sălaşul lor şi ce sfârşit trist [vor avea ei]!
یَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ مَا قَالُواْ وَلَقَدۡ قَالُواْ كَلِمَةَ ٱلۡكُفۡرِ وَكَفَرُواْ بَعۡدَ إِسۡلَـٰمِهِمۡ وَهَمُّواْ بِمَا لَمۡ یَنَالُواْۚ وَمَا نَقَمُوۤاْ إِلَّاۤ أَنۡ أَغۡنَىٰهُمُ ٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥ مِن فَضۡلِهِۦۚ فَإِن یَتُوبُواْ یَكُ خَیۡرࣰا لَّهُمۡۖ وَإِن یَتَوَلَّوۡاْ یُعَذِّبۡهُمُ ٱللَّهُ عَذَابًا أَلِیمࣰا فِی ٱلدُّنۡیَا وَٱلۡـَٔاخِرَةِۚ وَمَا لَهُمۡ فِی ٱلۡأَرۡضِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرࣲ ﴿٧٤﴾
74. Ei jură pe Allah că nu au spus, însă ei au spus cuvântul necredinţei şi au respins credinţa, după Islamul lor. Ei au uneltit ceea ce nu au izbutit.(95) Şi ei nu au alta a reproşa în afară de aceea că Allah – ca şi Profetul Său – i‑a făcut bogaţi cu harul Lui.(96) Iar de se vor căi(97), va fi mai bine pentru ei. Însă de vor întoarce ei spatele, plecând, Allah îi va osândi cu un chin dureros atât în această lume, cât şi în Lumea de Apoi, şi nu vor avea ei pe pământ ocrotitor şi nici ajutor.
۞ وَمِنۡهُم مَّنۡ عَـٰهَدَ ٱللَّهَ لَىِٕنۡ ءَاتَىٰنَا مِن فَضۡلِهِۦ لَنَصَّدَّقَنَّ وَلَنَكُونَنَّ مِنَ ٱلصَّـٰلِحِینَ ﴿٧٥﴾
75. Şi [unii] dintre ei au făcut legământ cu Allah: „De ne va da nouă din harul Său, vom da noi milostenii şi vom fi noi dintre cei evlavioşi!”(98)
فَلَمَّاۤ ءَاتَىٰهُم مِّن فَضۡلِهِۦ بَخِلُواْ بِهِۦ وَتَوَلَّواْ وَّهُم مُّعۡرِضُونَ ﴿٧٦﴾
76. Dar când El le‑a dat din harul Său, s‑au dovedit zgârciţi cu El şi I‑au întors spatele, lepădându‑se(99).
فَأَعۡقَبَهُمۡ نِفَاقࣰا فِی قُلُوبِهِمۡ إِلَىٰ یَوۡمِ یَلۡقَوۡنَهُۥ بِمَاۤ أَخۡلَفُواْ ٱللَّهَ مَا وَعَدُوهُ وَبِمَا كَانُواْ یَكۡذِبُونَ ﴿٧٧﴾
77. Şi a lăsat El să urmeze făţărie în inimile lor(100) până în Ziua când se vor întâlni cu El(101), pentru că ei nu au ţinut ce I‑au făgăduit lui Allah şi pentru că ei au minţit.
أَلَمۡ یَعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ یَعۡلَمُ سِرَّهُمۡ وَنَجۡوَىٰهُمۡ وَأَنَّ ٱللَّهَ عَلَّـٰمُ ٱلۡغُیُوبِ ﴿٧٨﴾
78. Oare ei nu ştiu că Allah cunoaşte taina lor(102), ca şi discuţia lor într‑ascuns(103), şi că Allah este Bineştiutor al lucrurilor necunoscute?
ٱلَّذِینَ یَلۡمِزُونَ ٱلۡمُطَّوِّعِینَ مِنَ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ فِی ٱلصَّدَقَـٰتِ وَٱلَّذِینَ لَا یَجِدُونَ إِلَّا جُهۡدَهُمۡ فَیَسۡخَرُونَ مِنۡهُمۡ سَخِرَ ٱللَّهُ مِنۡهُمۡ وَلَهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمٌ ﴿٧٩﴾
79. Pe aceia care îi ponegresc pe dreptcredincioşii, care de bunăvoie fac milostenii, dar nu află [pentru a oferi] decât [rodul] trudei lor, şi îi iau în derâdere pe ei(104), pe aceia îi va lua şi Allah în derâdere(105) şi ei vor avea parte de osândă dureroasă.
ٱسۡتَغۡفِرۡ لَهُمۡ أَوۡ لَا تَسۡتَغۡفِرۡ لَهُمۡ إِن تَسۡتَغۡفِرۡ لَهُمۡ سَبۡعِینَ مَرَّةࣰ فَلَن یَغۡفِرَ ٱللَّهُ لَهُمۡۚ ذَ ٰلِكَ بِأَنَّهُمۡ كَفَرُواْ بِٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلۡفَـٰسِقِینَ ﴿٨٠﴾
80. Roagă‑te de iertare pentru ei(106) sau nu te ruga de iertare pentru ei! Chiar de te vei ruga de iertare pentru ei de şaptezeci de ori, Allah tot nu‑i va ierta! Şi aceasta pentru că ei nu cred în Allah şi în Trimisul Său, iar Allah nu‑i călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.
فَرِحَ ٱلۡمُخَلَّفُونَ بِمَقۡعَدِهِمۡ خِلَـٰفَ رَسُولِ ٱللَّهِ وَكَرِهُوۤاْ أَن یُجَـٰهِدُواْ بِأَمۡوَ ٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَقَالُواْ لَا تَنفِرُواْ فِی ٱلۡحَرِّۗ قُلۡ نَارُ جَهَنَّمَ أَشَدُّ حَرࣰّاۚ لَّوۡ كَانُواْ یَفۡقَهُونَ ﴿٨١﴾
81. S‑au bucurat aceia care au rămas în casele lor,(107) în urma Trimisului lui Allah, şi nu au voit să lupte cu bunurile lor şi cu sufletele lor pe calea lui Allah şi au zis ei(108): „Nu purcedeţi la luptă pe dogoarea aceasta!” Spune: „Focul Gheenei(109) este mult mai dogoritor!” Dacă ei ar pricepe(110)!
فَلۡیَضۡحَكُواْ قَلِیلࣰا وَلۡیَبۡكُواْ كَثِیرࣰا جَزَاۤءَۢ بِمَا كَانُواْ یَكۡسِبُونَ ﴿٨٢﴾
82. Lasă‑i să râdă puţin(111), căci vor plânge ei mult(112), drept răsplată pentru ceea ce au agonisit(113)!
فَإِن رَّجَعَكَ ٱللَّهُ إِلَىٰ طَاۤىِٕفَةࣲ مِّنۡهُمۡ فَٱسۡتَـٔۡذَنُوكَ لِلۡخُرُوجِ فَقُل لَّن تَخۡرُجُواْ مَعِیَ أَبَدࣰا وَلَن تُقَـٰتِلُواْ مَعِیَ عَدُوًّاۖ إِنَّكُمۡ رَضِیتُم بِٱلۡقُعُودِ أَوَّلَ مَرَّةࣲ فَٱقۡعُدُواْ مَعَ ٱلۡخَـٰلِفِینَ ﴿٨٣﴾
83. Dacă Allah te va aduce înapoi(114) l a o p arte d intre e i(115) şi ei îţi vor cere îngăduinţa de a porni [la luptă], spune: „Voi nu veţi ieşi împreună cu mine niciodată şi nu veţi lupta alături de mine împotriva vreunui duşman! Voi aţi fost mai mulţumiţi să şedeţi [acasă] prima oară; şedeţi aşadar cu cei ce rămân(116)!”
وَلَا تُصَلِّ عَلَىٰۤ أَحَدࣲ مِّنۡهُم مَّاتَ أَبَدࣰا وَلَا تَقُمۡ عَلَىٰ قَبۡرِهِۦۤۖ إِنَّهُمۡ كَفَرُواْ بِٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦ وَمَاتُواْ وَهُمۡ فَـٰسِقُونَ ﴿٨٤﴾
84. Şi nu te ruga nicicând pentru vreunul dintre ei care moare şi nu sta lângă mormântul lui(117)! Ei nu au crezut în Allah şi în Trimisul Său şi s‑au săvârşit nelegiuiţi.
وَلَا تُعۡجِبۡكَ أَمۡوَ ٰلُهُمۡ وَأَوۡلَـٰدُهُمۡۚ إِنَّمَا یُرِیدُ ٱللَّهُ أَن یُعَذِّبَهُم بِهَا فِی ٱلدُّنۡیَا وَتَزۡهَقَ أَنفُسُهُمۡ وَهُمۡ كَـٰفِرُونَ ﴿٨٥﴾
85. Şi să nu te uluiască averile şi copiii lor, căci Allah voieşte să îi pedepsească prin ele în această lume(118) şi ei vor muri nelegiuiţi!(119)
وَإِذَاۤ أُنزِلَتۡ سُورَةٌ أَنۡ ءَامِنُواْ بِٱللَّهِ وَجَـٰهِدُواْ مَعَ رَسُولِهِ ٱسۡتَـٔۡذَنَكَ أُوْلُواْ ٱلطَّوۡلِ مِنۡهُمۡ وَقَالُواْ ذَرۡنَا نَكُن مَّعَ ٱلۡقَـٰعِدِینَ ﴿٨٦﴾
86. Şi când este revelată o sură(120) [în care se porunceşte]: „Credeţi în Allah şi luptaţi împreună cu Trimisul Său”, cei cu stare dintre ei(121) te roagă [să‑i scuteşti de luptă] zicând: „Lasă‑ne pe noi să rămânem împreună cu cei care şed [acasă]!”
رَضُواْ بِأَن یَكُونُواْ مَعَ ٱلۡخَوَالِفِ وَطُبِعَ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ فَهُمۡ لَا یَفۡقَهُونَ ﴿٨٧﴾
87. Le‑a plăcut lor să fie împreună cu cele rămase [acasă]. Inimile lor au fost pecetluite şi nu pricep.(122)
لَـٰكِنِ ٱلرَّسُولُ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ مَعَهُۥ جَـٰهَدُواْ بِأَمۡوَ ٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡۚ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ لَهُمُ ٱلۡخَیۡرَ ٰتُۖ وَأُوْلَـٰۤىِٕكَ هُمُ ٱلۡمُفۡلِحُونَ ﴿٨٨﴾
88. Însă Trimisul şi cei care au crezut laolaltă cu el au luptat cu averile şi cu sufletele lor(123). Aceştia vor avea parte de lucrurile bune(124) şi aceştia sunt cei care izbândesc.
أَعَدَّ ٱللَّهُ لَهُمۡ جَنَّـٰتࣲ تَجۡرِی مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُ خَـٰلِدِینَ فِیهَاۚ ذَ ٰلِكَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِیمُ ﴿٨٩﴾
89. Allah a pregătit pentru ei Grădini pe sub care curg pâraie, în care ei vor sălăşlui veşnic. Iar aceasta este marea izbândă.
وَجَاۤءَ ٱلۡمُعَذِّرُونَ مِنَ ٱلۡأَعۡرَابِ لِیُؤۡذَنَ لَهُمۡ وَقَعَدَ ٱلَّذِینَ كَذَبُواْ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥۚ سَیُصِیبُ ٱلَّذِینَ كَفَرُواْ مِنۡهُمۡ عَذَابٌ أَلِیمࣱ ﴿٩٠﴾
90. Şi au venit cei care cer întruna îngăduinţă dintre beduini(125), pentru ca să li se dea voie [să rămână acasă], iar [alţii] au rămas, minţind pe seama lui Allah şi a Trimisului Său. Însă pe aceia care nu au crezut dintre ei îi va lovi osândă dureroasă.
لَّیۡسَ عَلَى ٱلضُّعَفَاۤءِ وَلَا عَلَى ٱلۡمَرۡضَىٰ وَلَا عَلَى ٱلَّذِینَ لَا یَجِدُونَ مَا یُنفِقُونَ حَرَجٌ إِذَا نَصَحُواْ لِلَّهِ وَرَسُولِهِۦۚ مَا عَلَى ٱلۡمُحۡسِنِینَ مِن سَبِیلࣲۚ وَٱللَّهُ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٩١﴾
91. Şi nu este nici un păcat pentru cei slabi(126), nici pentru bolnavi şi nici pentru aceia care nu au din ce să cheltuiască [pe calea lui Allah](127), dacă ei sunt cu credinţă faţă de Allah şi de Trimisul Său. Împotriva celor care fac bine(128) nu este [cale de învinuire], căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
وَلَا عَلَى ٱلَّذِینَ إِذَا مَاۤ أَتَوۡكَ لِتَحۡمِلَهُمۡ قُلۡتَ لَاۤ أَجِدُ مَاۤ أَحۡمِلُكُمۡ عَلَیۡهِ تَوَلَّواْ وَّأَعۡیُنُهُمۡ تَفِیضُ مِنَ ٱلدَّمۡعِ حَزَنًا أَلَّا یَجِدُواْ مَا یُنفِقُونَ ﴿٩٢﴾
92. Şi nici împotriva acelora care au venit la tine, cerând să‑i porţi [pe animale de călărie], iar tu le‑ai zis: „Nu găsesc pe ce să vă port!” şi care s‑au întors cu ochii plini de lacrimi, de mâhnire că ei nu găsesc ce să dea.
۞ إِنَّمَا ٱلسَّبِیلُ عَلَى ٱلَّذِینَ یَسۡتَـٔۡذِنُونَكَ وَهُمۡ أَغۡنِیَاۤءُۚ رَضُواْ بِأَن یَكُونُواْ مَعَ ٱلۡخَوَالِفِ وَطَبَعَ ٱللَّهُ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ فَهُمۡ لَا یَعۡلَمُونَ ﴿٩٣﴾
93. Ci cale [de învinuire] este numai împotriva acelora care îţi cer îngăduinţă, cu toate că sunt înstăriţi. Lor le‑a plăcut să fie împreună cu cele rămase. Şi a pecetluit Allah inimile lor, însă ei nu ştiu.
یَعۡتَذِرُونَ إِلَیۡكُمۡ إِذَا رَجَعۡتُمۡ إِلَیۡهِمۡۚ قُل لَّا تَعۡتَذِرُواْ لَن نُّؤۡمِنَ لَكُمۡ قَدۡ نَبَّأَنَا ٱللَّهُ مِنۡ أَخۡبَارِكُمۡۚ وَسَیَرَى ٱللَّهُ عَمَلَكُمۡ وَرَسُولُهُۥ ثُمَّ تُرَدُّونَ إِلَىٰ عَـٰلِمِ ٱلۡغَیۡبِ وَٱلشَّهَـٰدَةِ فَیُنَبِّئُكُم بِمَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ ﴿٩٤﴾
94. Se vor dezvinovăţi faţă de voi, când vă veţi întoarce la ei. Spune: „Nu vă dezvinovăţiţi, căci noi nu vă dăm crezare! Allah ne‑a prevenit despre veştile voastre”(129). Şi vor vedea Allah şi Trimisul Său fapta voastră.(130) Apoi veţi fi aduşi înapoi la Cel care le ştie pe cele nevăzute ca şi pe cele văzute şi El vă va vesti cele ce le‑aţi făcut(131).
سَیَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ لَكُمۡ إِذَا ٱنقَلَبۡتُمۡ إِلَیۡهِمۡ لِتُعۡرِضُواْ عَنۡهُمۡۖ فَأَعۡرِضُواْ عَنۡهُمۡۖ إِنَّهُمۡ رِجۡسࣱۖ وَمَأۡوَىٰهُمۡ جَهَنَّمُ جَزَاۤءَۢ بِمَا كَانُواْ یَكۡسِبُونَ ﴿٩٥﴾
95. Ei vă vor jura pe Allah, când voi vă veţi întoarce la ei, pentru ca voi să‑i iertaţi pe ei(132). Îndepărtaţi‑vă de ei, căci ei sunt o spurcăciune(133), iar sălaşul lor va fi Gheena, ca răsplată pentru ceea ce ei au agonisit(134).
یَحۡلِفُونَ لَكُمۡ لِتَرۡضَوۡاْ عَنۡهُمۡۖ فَإِن تَرۡضَوۡاْ عَنۡهُمۡ فَإِنَّ ٱللَّهَ لَا یَرۡضَىٰ عَنِ ٱلۡقَوۡمِ ٱلۡفَـٰسِقِینَ ﴿٩٦﴾
96. Vă vor jura vouă ca să fiţi mulţumiţi de ei. Dar dacă voi veţi fi mulţumiţi, totuşi Allah nu va fi mulţumit de cei nelegiuiţi!
ٱلۡأَعۡرَابُ أَشَدُّ كُفۡرࣰا وَنِفَاقࣰا وَأَجۡدَرُ أَلَّا یَعۡلَمُواْ حُدُودَ مَاۤ أَنزَلَ ٱللَّهُ عَلَىٰ رَسُولِهِۦۗ وَٱللَّهُ عَلِیمٌ حَكِیمࣱ ﴿٩٧﴾
97. Beduinii sunt mult mai împietriţi în necredinţa şi în făţărnicia lor(135) ş i m ai î ndrituiţi(136) să nu cunoască preceptele pe care Allah le‑a revelat Trimisului Său. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
وَمِنَ ٱلۡأَعۡرَابِ مَن یَتَّخِذُ مَا یُنفِقُ مَغۡرَمࣰا وَیَتَرَبَّصُ بِكُمُ ٱلدَّوَاۤىِٕرَۚ عَلَیۡهِمۡ دَاۤىِٕرَةُ ٱلسَّوۡءِۗ وَٱللَّهُ سَمِیعٌ عَلِیمࣱ ﴿٩٨﴾
98. Printre beduini sunt unii care iau ceea ce cheltuiesc [ca milostenie sau pentru război] ca o datorie apăsătoare şi pândesc să se abată asupra voastră nenorocirile. Nenorocirea să cadă asupra lor! Allah este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].
وَمِنَ ٱلۡأَعۡرَابِ مَن یُؤۡمِنُ بِٱللَّهِ وَٱلۡیَوۡمِ ٱلۡـَٔاخِرِ وَیَتَّخِذُ مَا یُنفِقُ قُرُبَـٰتٍ عِندَ ٱللَّهِ وَصَلَوَ ٰتِ ٱلرَّسُولِۚ أَلَاۤ إِنَّهَا قُرۡبَةࣱ لَّهُمۡۚ سَیُدۡخِلُهُمُ ٱللَّهُ فِی رَحۡمَتِهِۦۤۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمࣱ ﴿٩٩﴾
99. Dar printre beduini sunt care cred în Allah şi în Ziua de Apoi şi iau ceea ce cheltuiesc drept apropiere de Allah şi [de obţinere a] rugăciunilor Trimisului. Acesta este într‑adevăr [un mijloc de] apropiere [de Allah] pentru ei, iar Allah îi va primi sub îndurarea Lui(137), căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
وَٱلسَّـٰبِقُونَ ٱلۡأَوَّلُونَ مِنَ ٱلۡمُهَـٰجِرِینَ وَٱلۡأَنصَارِ وَٱلَّذِینَ ٱتَّبَعُوهُم بِإِحۡسَـٰنࣲ رَّضِیَ ٱللَّهُ عَنۡهُمۡ وَرَضُواْ عَنۡهُ وَأَعَدَّ لَهُمۡ جَنَّـٰتࣲ تَجۡرِی تَحۡتَهَا ٱلۡأَنۡهَـٰرُ خَـٰلِدِینَ فِیهَاۤ أَبَدࣰاۚ ذَ ٰلِكَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِیمُ ﴿١٠٠﴾
100. Allah a fost mulţumit de primii [credincioşi] dintre cei care au purces la pribegie [muhajirun](138) şi sprijinitori [‘ansar](139) şi dintre cei care l‑au urmat cu bună purtare, şi Allah este mulţumit de ei, după cum şi ei sunt mulţumiţi de El. Şi El le‑a pregătit Grădini pe sub care curg pâraie şi veşnic vor sălăşlui în ele. Aceasta este marea izbândă!
وَمِمَّنۡ حَوۡلَكُم مِّنَ ٱلۡأَعۡرَابِ مُنَـٰفِقُونَۖ وَمِنۡ أَهۡلِ ٱلۡمَدِینَةِ مَرَدُواْ عَلَى ٱلنِّفَاقِ لَا تَعۡلَمُهُمۡۖ نَحۡنُ نَعۡلَمُهُمۡۚ سَنُعَذِّبُهُم مَّرَّتَیۡنِ ثُمَّ یُرَدُّونَ إِلَىٰ عَذَابٍ عَظِیمࣲ ﴿١٠١﴾
101. Iar printre beduinii din jurul vostru se află făţarnici, ca şi printre locuitorii din Medina, care se îndârjesc în făţărie. Tu nu‑i ştii, însă Noi îi ştim pe ei. Noi îi vom chinui de două ori(140). Apoi vor fi ei aduşi la mare chin!
وَءَاخَرُونَ ٱعۡتَرَفُواْ بِذُنُوبِهِمۡ خَلَطُواْ عَمَلࣰا صَـٰلِحࣰا وَءَاخَرَ سَیِّئًا عَسَى ٱللَّهُ أَن یَتُوبَ عَلَیۡهِمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورࣱ رَّحِیمٌ ﴿١٠٢﴾
102. Şi sunt alţii care au mărturisit păcatele lor, care au amestecat o faptă bună(141) cu o alta rea(142). Poate că Allah va primi căinţa lor, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
خُذۡ مِنۡ أَمۡوَ ٰلِهِمۡ صَدَقَةࣰ تُطَهِّرُهُمۡ وَتُزَكِّیهِم بِهَا وَصَلِّ عَلَیۡهِمۡۖ إِنَّ صَلَوٰتَكَ سَكَنࣱ لَّهُمۡۗ وَٱللَّهُ سَمِیعٌ عَلِیمٌ ﴿١٠٣﴾
103. Ia din bunurile lor(143) milostenie(144), prin care să‑i curăţeşti şi să‑i binecuvântezi şi roagă‑te pentru ei, căci rugile tale aduc tihnă pentru ei. Iar Allah este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].
أَلَمۡ یَعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ هُوَ یَقۡبَلُ ٱلتَّوۡبَةَ عَنۡ عِبَادِهِۦ وَیَأۡخُذُ ٱلصَّدَقَـٰتِ وَأَنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿١٠٤﴾
104. Oare nu ştiu ei că Allah primeşte căinţa de la robii Săi şi acceptă milostenii(145) şi că Allah este Primitorul căinţei [şi] Îndurătorul [Tawwab, Rahim]?
وَقُلِ ٱعۡمَلُواْ فَسَیَرَى ٱللَّهُ عَمَلَكُمۡ وَرَسُولُهُۥ وَٱلۡمُؤۡمِنُونَۖ وَسَتُرَدُّونَ إِلَىٰ عَـٰلِمِ ٱلۡغَیۡبِ وَٱلشَّهَـٰدَةِ فَیُنَبِّئُكُم بِمَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ ﴿١٠٥﴾
105. Şi spune: „Lucraţi(146), căci Allah va vedea lucrul vostru ca şi Trimisul Său şi dreptcredincioşii! Şi veţi fi voi aduşi(147) la Cel care le cunoaşte pe cele nevăzute şi pe cele văzute şi vă va vesti vouă cele pe care le‑aţi făcut!”
وَءَاخَرُونَ مُرۡجَوۡنَ لِأَمۡرِ ٱللَّهِ إِمَّا یُعَذِّبُهُمۡ وَإِمَّا یَتُوبُ عَلَیۡهِمۡۗ وَٱللَّهُ عَلِیمٌ حَكِیمࣱ ﴿١٠٦﴾
106. Iar alţii(148) sunt lăsaţi să aştepte porunca lui Allah, fie că îi va chinui pe ei, fie că îi va ierta pe ei. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
وَٱلَّذِینَ ٱتَّخَذُواْ مَسۡجِدࣰا ضِرَارࣰا وَكُفۡرࣰا وَتَفۡرِیقَۢا بَیۡنَ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ وَإِرۡصَادࣰا لِّمَنۡ حَارَبَ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ مِن قَبۡلُۚ وَلَیَحۡلِفُنَّ إِنۡ أَرَدۡنَاۤ إِلَّا ٱلۡحُسۡنَىٰۖ وَٱللَّهُ یَشۡهَدُ إِنَّهُمۡ لَكَـٰذِبُونَ ﴿١٠٧﴾
107. Însă aceia(149) care au durat o moschee(150) pentru a pricinui daună, necredinţă şi schismă între dreptcredincioşi(151) şi ca pregătire pentru aceia care au luptat mai înainte împotriva lui Allah şi a Trimisului Său(152) şi care jură: „Noi nu am vrut decât binele!”(153) – Allah mărturiseşte că aceia sunt mincinoşi! –
لَا تَقُمۡ فِیهِ أَبَدࣰاۚ لَّمَسۡجِدٌ أُسِّسَ عَلَى ٱلتَّقۡوَىٰ مِنۡ أَوَّلِ یَوۡمٍ أَحَقُّ أَن تَقُومَ فِیهِۚ فِیهِ رِجَالࣱ یُحِبُّونَ أَن یَتَطَهَّرُواْۚ وَٱللَّهُ یُحِبُّ ٱلۡمُطَّهِّرِینَ ﴿١٠٨﴾
108. Să nu stai(154) nicicând în ea, căci o moschee clădită din prima zi pe cucernicie(155) este mai potrivită să stai în ea, fiindcă într‑însa sunt oameni care doresc să se curăţească şi Allah îi iubeşte pe cei care se curăţesc!
أَفَمَنۡ أَسَّسَ بُنۡیَـٰنَهُۥ عَلَىٰ تَقۡوَىٰ مِنَ ٱللَّهِ وَرِضۡوَ ٰنٍ خَیۡرٌ أَم مَّنۡ أَسَّسَ بُنۡیَـٰنَهُۥ عَلَىٰ شَفَا جُرُفٍ هَارࣲ فَٱنۡهَارَ بِهِۦ فِی نَارِ جَهَنَّمَۗ وَٱللَّهُ لَا یَهۡدِی ٱلۡقَوۡمَ ٱلظَّـٰلِمِینَ ﴿١٠٩﴾
109. Oare cel care a întemeiat zidirea pe frica de Allah şi pe mulţumirea lui Allah este mai bun sau acela care a întemeiat zidirea pe o margine de prăpastie gata să se surpe, care se va prăbuşi cu el în focul Gheenei? Iar Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!
لَا یَزَالُ بُنۡیَـٰنُهُمُ ٱلَّذِی بَنَوۡاْ رِیبَةࣰ فِی قُلُوبِهِمۡ إِلَّاۤ أَن تَقَطَّعَ قُلُوبُهُمۡۗ وَٱللَّهُ عَلِیمٌ حَكِیمٌ ﴿١١٠﴾
110. Zidirea pe care au înălţat‑o nu va înceta să fie pricină de îndoieli în inimile lor, până ce inimile lor nu se vor rupe! Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
۞ إِنَّ ٱللَّهَ ٱشۡتَرَىٰ مِنَ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ أَنفُسَهُمۡ وَأَمۡوَ ٰلَهُم بِأَنَّ لَهُمُ ٱلۡجَنَّةَۚ یُقَـٰتِلُونَ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ فَیَقۡتُلُونَ وَیُقۡتَلُونَۖ وَعۡدًا عَلَیۡهِ حَقࣰّا فِی ٱلتَّوۡرَىٰةِ وَٱلۡإِنجِیلِ وَٱلۡقُرۡءَانِۚ وَمَنۡ أَوۡفَىٰ بِعَهۡدِهِۦ مِنَ ٱللَّهِۚ فَٱسۡتَبۡشِرُواْ بِبَیۡعِكُمُ ٱلَّذِی بَایَعۡتُم بِهِۦۚ وَذَ ٰلِكَ هُوَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِیمُ ﴿١١١﴾
111. Allah a cumpărat de la dreptcredincioşi sufletele şi bunurile lor, în schimbul Raiului, şi astfel ei luptă pe calea lui Allah, omorând şi fiind omorâţi. Aceasta este o făgăduinţă cu adevărat, pe care a luat‑o asupra Lui, în Tora, în Evanghelie şi în Coran. Şi cine este mai credincios legământului său decât Allah? Bucuraţi‑vă, aşadar, pentru negoţul pe care l‑aţi tocmit, căci aceasta este marea izbândă,(156)
ٱلتَّـٰۤىِٕبُونَ ٱلۡعَـٰبِدُونَ ٱلۡحَـٰمِدُونَ ٱلسَّـٰۤىِٕحُونَ ٱلرَّ ٰكِعُونَ ٱلسَّـٰجِدُونَ ٱلۡـَٔامِرُونَ بِٱلۡمَعۡرُوفِ وَٱلنَّاهُونَ عَنِ ٱلۡمُنكَرِ وَٱلۡحَـٰفِظُونَ لِحُدُودِ ٱللَّهِۗ وَبَشِّرِ ٱلۡمُؤۡمِنِینَ ﴿١١٢﴾
112. Ca şi pentru cei care se căiesc(157), cei care adoră(158), cei care aduc laudă, cei care purced prin lume, cei care se închină, cei care se prosternează(159), cei care poruncesc ceea ce se cuvine şi cei care opresc de la cele neîngăduite şi cei care păzesc poruncile(160) lui Allah. Binevesteşte‑le dreptcredincioşilor!
مَا كَانَ لِلنَّبِیِّ وَٱلَّذِینَ ءَامَنُوۤاْ أَن یَسۡتَغۡفِرُواْ لِلۡمُشۡرِكِینَ وَلَوۡ كَانُوۤاْ أُوْلِی قُرۡبَىٰ مِنۢ بَعۡدِ مَا تَبَیَّنَ لَهُمۡ أَنَّهُمۡ أَصۡحَـٰبُ ٱلۡجَحِیمِ ﴿١١٣﴾
113. Nu se cade, ca Profetul şi cei care cred, să ceară iertare pentru politeişti, chiar dacă ei sunt rude, după ce li s‑a arătat limpede că ei sunt oaspeţii Iadului.
وَمَا كَانَ ٱسۡتِغۡفَارُ إِبۡرَ ٰهِیمَ لِأَبِیهِ إِلَّا عَن مَّوۡعِدَةࣲ وَعَدَهَاۤ إِیَّاهُ فَلَمَّا تَبَیَّنَ لَهُۥۤ أَنَّهُۥ عَدُوࣱّ لِّلَّهِ تَبَرَّأَ مِنۡهُۚ إِنَّ إِبۡرَ ٰهِیمَ لَأَوَّ ٰهٌ حَلِیمࣱ ﴿١١٤﴾
114. Cererea de iertare a lui Avraam pentru tatăl său nu a fost decât din pricina unei făgăduinţe pe care i‑a făcut‑o.(161) Dar când i‑a devenit limpede că el este vrăjmaş al lui Allah, atunci s‑a dezlegat de el. Avraam era milos şi blând.
وَمَا كَانَ ٱللَّهُ لِیُضِلَّ قَوۡمَۢا بَعۡدَ إِذۡ هَدَىٰهُمۡ حَتَّىٰ یُبَیِّنَ لَهُم مَّا یَتَّقُونَۚ إِنَّ ٱللَّهَ بِكُلِّ شَیۡءٍ عَلِیمٌ ﴿١١٥﴾
115. Allah nu duce în rătăcire un neam, după ce l‑a călăuzit, până ce nu‑i arată limpede, de ce trebuie să‑i fie frică. Allah este peste toate ştiutor!
إِنَّ ٱللَّهَ لَهُۥ مُلۡكُ ٱلسَّمَـٰوَ ٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۖ یُحۡیِۦ وَیُمِیتُۚ وَمَا لَكُم مِّن دُونِ ٱللَّهِ مِن وَلِیࣲّ وَلَا نَصِیرࣲ ﴿١١٦﴾
116. A lui Allah este împărăţia cerurilor şi a pământului. El dă viaţă şi El dă moarte. Şi voi nu aveţi în afara lui Allah aliat şi apărător.
لَّقَد تَّابَ ٱللَّهُ عَلَى ٱلنَّبِیِّ وَٱلۡمُهَـٰجِرِینَ وَٱلۡأَنصَارِ ٱلَّذِینَ ٱتَّبَعُوهُ فِی سَاعَةِ ٱلۡعُسۡرَةِ مِنۢ بَعۡدِ مَا كَادَ یَزِیغُ قُلُوبُ فَرِیقࣲ مِّنۡهُمۡ ثُمَّ تَابَ عَلَیۡهِمۡۚ إِنَّهُۥ بِهِمۡ رَءُوفࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١١٧﴾
117. Allah a primit căinţa Profetului(162), [căinţa acelora] care au purces în peregrinare(163), şi a sprijinitorilor(164), care l‑au urmat la ceasul greului, după ce aproape că se abătuseră inimile unei părţi dintre ei(165). Apoi a primit căinţa lor, căci El este Iertător, Îndurător [Ra’uf, Rahim].
وَعَلَى ٱلثَّلَـٰثَةِ ٱلَّذِینَ خُلِّفُواْ حَتَّىٰۤ إِذَا ضَاقَتۡ عَلَیۡهِمُ ٱلۡأَرۡضُ بِمَا رَحُبَتۡ وَضَاقَتۡ عَلَیۡهِمۡ أَنفُسُهُمۡ وَظَنُّوۤاْ أَن لَّا مَلۡجَأَ مِنَ ٱللَّهِ إِلَّاۤ إِلَیۡهِ ثُمَّ تَابَ عَلَیۡهِمۡ لِیَتُوبُوۤاْۚ إِنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِیمُ ﴿١١٨﴾
118. Şi [a primit El căinţa] şi de la cei trei care au fost lăsaţi în urmă(166), până ce pământul le‑a fost lor prea strâmt, cu toate că el era întins, iar sufletele lor au devenit şi ele prea strâmte(167) şi atunci au ştiut ei că nu este adăpost de Allah decât numai la El. Apoi a primit căinţa lor, pentru ca ei să se poată întoarce [la El], căci Allah este Primitor al căinţei [şi] Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim].(168)
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ ٱتَّقُواْ ٱللَّهَ وَكُونُواْ مَعَ ٱلصَّـٰدِقِینَ ﴿١١٩﴾
119. O, voi cei care credeţi! Temeţi‑vă de Allah şi fiţi cu cei iubitori de adevăr!
مَا كَانَ لِأَهۡلِ ٱلۡمَدِینَةِ وَمَنۡ حَوۡلَهُم مِّنَ ٱلۡأَعۡرَابِ أَن یَتَخَلَّفُواْ عَن رَّسُولِ ٱللَّهِ وَلَا یَرۡغَبُواْ بِأَنفُسِهِمۡ عَن نَّفۡسِهِۦۚ ذَ ٰلِكَ بِأَنَّهُمۡ لَا یُصِیبُهُمۡ ظَمَأࣱ وَلَا نَصَبࣱ وَلَا مَخۡمَصَةࣱ فِی سَبِیلِ ٱللَّهِ وَلَا یَطَـُٔونَ مَوۡطِئࣰا یَغِیظُ ٱلۡكُفَّارَ وَلَا یَنَالُونَ مِنۡ عَدُوࣲّ نَّیۡلًا إِلَّا كُتِبَ لَهُم بِهِۦ عَمَلࣱ صَـٰلِحٌۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَا یُضِیعُ أَجۡرَ ٱلۡمُحۡسِنِینَ ﴿١٢٠﴾
120. Nu se cuvine ca locuitorii din Medina şi beduinii din jurul lor să rămână în urma Trimisului lui Allah(169), nici să pună sufletele lor mai presus decât sufletul Său; aceasta pentru că pe ei nu‑i încearcă nici sete, nici trudă, nici foame pe calea lui Allah şi ei nu calcă într‑un loc care să‑i mânie pe necredincioşi(170) şi nu pricinuiesc nici un rău vreunui duşman, fără ca aceasta să li se scrie lor ca o faptă bună. Într‑adevăr, Allah nu pierde răsplata făcătorilor de bine!
وَلَا یُنفِقُونَ نَفَقَةࣰ صَغِیرَةࣰ وَلَا كَبِیرَةࣰ وَلَا یَقۡطَعُونَ وَادِیًا إِلَّا كُتِبَ لَهُمۡ لِیَجۡزِیَهُمُ ٱللَّهُ أَحۡسَنَ مَا كَانُواْ یَعۡمَلُونَ ﴿١٢١﴾
121. Şi să nu suporte ei nici o cheltuială – nici mică, nici mare – şi să nu străbată nici o vale fără ca aceasta să li se scrie lor, pentru ca Allah să‑i răsplătească pentru cele mai bune [fapte] pe care le împlineau!
۞ وَمَا كَانَ ٱلۡمُؤۡمِنُونَ لِیَنفِرُواْ كَاۤفَّةࣰۚ فَلَوۡلَا نَفَرَ مِن كُلِّ فِرۡقَةࣲ مِّنۡهُمۡ طَاۤىِٕفَةࣱ لِّیَتَفَقَّهُواْ فِی ٱلدِّینِ وَلِیُنذِرُواْ قَوۡمَهُمۡ إِذَا رَجَعُوۤاْ إِلَیۡهِمۡ لَعَلَّهُمۡ یَحۡذَرُونَ ﴿١٢٢﴾
122. Dreptcredincioşii nu trebuie să purceadă cu toţii, ci să purceadă din fiecare grup o parte dintre ei, pentru ca să înveţe bine religia şi să‑i prevină(171) [pe cei din] neamul lor, când se întorc(172). Poate că ei vor şti să se ferească(173)!
یَـٰۤأَیُّهَا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ قَـٰتِلُواْ ٱلَّذِینَ یَلُونَكُم مِّنَ ٱلۡكُفَّارِ وَلۡیَجِدُواْ فِیكُمۡ غِلۡظَةࣰۚ وَٱعۡلَمُوۤاْ أَنَّ ٱللَّهَ مَعَ ٱلۡمُتَّقِینَ ﴿١٢٣﴾
123. O, voi cei care credeţi! Luptaţi împotriva necredincioşilor de lângă voi! Ei să găsească în voi asprime! Şi să ştiţi că Allah este alături de cei care au frică!
وَإِذَا مَاۤ أُنزِلَتۡ سُورَةࣱ فَمِنۡهُم مَّن یَقُولُ أَیُّكُمۡ زَادَتۡهُ هَـٰذِهِۦۤ إِیمَـٰنࣰاۚ فَأَمَّا ٱلَّذِینَ ءَامَنُواْ فَزَادَتۡهُمۡ إِیمَـٰنࣰا وَهُمۡ یَسۡتَبۡشِرُونَ ﴿١٢٤﴾
124. Când este revelată o sură, sunt printre ei(174) unii care zic: „Căruia dintre voi i‑a sporit aceasta credinţa?” Cât despre aceia care cred, ea a făcut să le sporească lor credinţa şi ei se bucură.
وَأَمَّا ٱلَّذِینَ فِی قُلُوبِهِم مَّرَضࣱ فَزَادَتۡهُمۡ رِجۡسًا إِلَىٰ رِجۡسِهِمۡ وَمَاتُواْ وَهُمۡ كَـٰفِرُونَ ﴿١٢٥﴾
125. Însă acelora care au patimă(175) în inimile lor, [această sură] le va adăuga spurcăciune la spurcăciunea lor(176) şi vor muri ei necredincioşi.
أَوَلَا یَرَوۡنَ أَنَّهُمۡ یُفۡتَنُونَ فِی كُلِّ عَامࣲ مَّرَّةً أَوۡ مَرَّتَیۡنِ ثُمَّ لَا یَتُوبُونَ وَلَا هُمۡ یَذَّكَّرُونَ ﴿١٢٦﴾
126. Oare nu bagă ei(177) de seamă că în fiecare an sunt încercaţi o dată sau de două ori? Şi cu toate astea, ei nu se căiesc şi nici nu‑şi aduc aminte!
وَإِذَا مَاۤ أُنزِلَتۡ سُورَةࣱ نَّظَرَ بَعۡضُهُمۡ إِلَىٰ بَعۡضٍ هَلۡ یَرَىٰكُم مِّنۡ أَحَدࣲ ثُمَّ ٱنصَرَفُواْۚ صَرَفَ ٱللَّهُ قُلُوبَهُم بِأَنَّهُمۡ قَوۡمࣱ لَّا یَفۡقَهُونَ ﴿١٢٧﴾
127. Şi când este revelată o sură, se uită ei unul la altul, [zicându‑şi]: „Vă vede pe voi cineva?”(178) Apoi se îndepărtează ei. Allah a întors inimile lor, pentru că ei sunt un neam care nu pricep.
لَقَدۡ جَاۤءَكُمۡ رَسُولࣱ مِّنۡ أَنفُسِكُمۡ عَزِیزٌ عَلَیۡهِ مَا عَنِتُّمۡ حَرِیصٌ عَلَیۡكُم بِٱلۡمُؤۡمِنِینَ رَءُوفࣱ رَّحِیمࣱ ﴿١٢٨﴾
128. A venit la voi un Trimis chiar dintre voi, căruia îi sunt grele necazurile ce vă lovesc, care este plin de grijă pentru voi, iar cu dreptcredincioşii este el milostiv şi îndurător [Ra’uwf, Rahim].
فَإِن تَوَلَّوۡاْ فَقُلۡ حَسۡبِیَ ٱللَّهُ لَاۤ إِلَـٰهَ إِلَّا هُوَۖ عَلَیۡهِ تَوَكَّلۡتُۖ وَهُوَ رَبُّ ٱلۡعَرۡشِ ٱلۡعَظِیمِ ﴿١٢٩﴾
129. Iar dacă ei se leapădă(179), [atunci] spune: „Allah îmi este mie de ajuns! Nu există altă divinitate în afară de El! În El mă încred, căci El este Stăpânul Tronului cel mare!(180)”